Conducerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) anunță darea în folosință, în 2023, a 42 km de noi drumuri de mare viteză în zona Transilvaniei.
Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în MT, a precizat că acestea sunt porțiunile Nușfalău – Suplacu de Barcău și Chețani – Câmpia Turzii, ambele din Autostrada Transilvania, respectiv legătura dintre A3 și Centura Oradea.
“Anul acesta vom avea parte de câteva premiere pentru infrastructura rutieră din România. Depășim borna de 1.000 km de autostradă dați în trafic. România are 994 km de drumuri de mare viteză. Știu că a durat mult, mult prea mult, dar trendul ascendent din ultimii trei ani în investițiile în infrastructura rutieră ne permite să spunem că vom atinge borna de 2.000 km până în 2030″, a spus Scrioșteanu.
Prima autostradă peste Carpați
La finalul lui 2023 depășim și borna de 1.000 km de drumuri de mare viteză cu contract de execuție pentru lucrări. Pe lângă cei 554 km drum contractați pentru execuție până acum, anul acesta vom mai semna contracte de execuție pentru încă 680 km (405 km sunt deja în licitație).
Primul tronson de autostradă la care începe construcția în zona montană prevede și construcția un tunel de de 1,3 km: lotul 4 Țigveni – Curtea de Argeș al Autostrăzii Sibiu – Pitești. Această autostradă este cel mai important proiect de infrastructură rutieră, totodată cu cele mai complexe lucrări. Avem în vedere dificultatea dată de zona montană în care se află traseul autostrăzii, fiind și prima trecere la nivel de autostradă peste Carpați”, susține oficialul MTI.
Proiecte din zona Transilvaniei care se vor finaliza în 2023
- A3 Nușfalău – Suplacu de Barcău: 13,55 km
- A3 Chețani – Câmpia Turzii: 15,69 km
- Legătură Centura Oradea cu A3 (Biharia): 12,46 km
Sursa: MTI
Contează pe mobilizarea antreprenorilor
“Depășim 50 de șantiere deschise pentru execuția proiectelor majore de infrastructură rutieră în toată țara. Anul acesta vom face tot posibilul să dăm în trafic minimum 126 km drum de mare viteză și câteva obiective de investiții principale. Contăm, bineînțeles, pe menținerea unei mobilizări bune din partea antreprenorilor, dar și pe creșterea acesteia, acolo unde nu este la un nivel optim.
Din poziția de coordonator al infrastructurii rutiere din România, împreună cu directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, sunt bucuros că 2022 a fost al treilea an consecutiv pe care l-am închis cu rectificare bugetară pozitivă.
Ne referim la suplimentarea sumelor alocate inițial de către Guvern pentru infrastructura de transport, în condițiile în care în ultimii 10 ani (până în 2019) au fost doar rectificări bugetare negative, luându-se bani de la transporturi. Doar rectificările bugetare pozitive din 2020-2022 au însumat un plus de 4,8 miliarde de lei”, afirmă Scrioșteanu.
