Președinții Consiliilor Județene (CJ) din Regiunea Nord-Vest (RNV) au trimis o scrisoare deschisă Guvernului României pentru a urgenta finalizarea proiectului început acum două decenii.
Liderii din RNV au participat, la sediul CJ Sălaj, la o ședință de lucru pe marginea elaborării unei strategii regionale care să permită dezvoltarea social-economică echilibrată și durabilă a tuturor celor șase județe componente.
Discuțiile au vizat și viitoarele ghiduri de finanțare ce urmează să fie lansate în cadrul Programului Regional Nord-Vest 2021-2027, precum și identificarea soluțiilor optime pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere – coloana vertebrală a dezvoltării României, inclusiv a RNV.
Liderii județeni au transmis scrisoarea premierului Nicolae Ciucă și ministrului transporturilor, Sorin Grindeanu. Ei solicită sprijin în vederea deblocării tuturor aspectelor legate de continuarea celei mai vechi și importante investiții din zonă, A3, “proiect demarat în urmă cu mai bine de două decenii și marcat de o serie de disfuncționalități inadmisibile”.
“Această investiție majoră prezintă un interes strategic pentru România și pentru dezvoltarea sustenabilă a RNV, prin crearea unor infrastructuri de afaceri, incluzând parcuri industriale și logistice, cu locurile de muncă aferente, infrastructură turistică, mici afaceri locale și multe alte activități complementare”, se arată în scrisoarea deschisă.
Soluții: reluarea achizițiilor publice, creșterea ritmului de execuție
Aceasta a fost semnată de către președinții CJ Bihor – Ilie Bolojan, CJ Bistrița-Năsăud – Emil-Radu Moldovan, CJ Cluj – Alin Tișe, CJ Maramureș – Ionel Bogdan, CJ Satu Mare – Csaba Pataki, și CJ Sălaj – Dinu Iancu-Sălăjanu.
“Finalizarea cât mai rapidă a investiției va deschide o nouă poartă de acces spre Europa, A3 având menirea să asigure legătura cu rețelele transeuropene de transport – persoane și mărfuri. De asemenea, ar conduce la interconectarea județelor din RNV cu celelalte regiuni, la creșterea mobilității pe piața forței de muncă, cu impact benefic la nivelul tuturor comunităților din regiune.
Apreciem că, după 20 de ani de la demarare, această investiție vitală pentru regiunea noastră necesită a fi urgentată pe toate căile legale, pe de o parte prin reluarea, într-un termen cât mai scurt, a procedurilor de achiziție publică, iar pe de alta, prin impulsionarea ritmului execuției lucrărilor pe tronsoanelor aflate în lucru”, subliniază semnatarii documentului.
Următoarea întâlnire a președinților consiliilor județene din RNV va avea loc în 2 februarie, în județul Maramureș.
Șoferi “condamnați” la DN 1 până în 2028
O luare de poziții similară aparține consilierilor județeni ai USR Sălaj. “Atragem atenția asupra anulării licitației, lansată în 2020, pentru construirea celui mai greu lot din A3, tronsonul Poarta Sălajului – Nușfalău. O nouă licitație reluată de la zero înseamnă amânarea startului lucrărilor până cel puțin în 2025 și finalizarea lor cel mai devreme în 2028. În lipsa acestui sector de autostradă, șoferii sunt condamnați să circule în continuare între Cluj și Oradea pe periculosul și mult prea aglomeratul Drum Național 1.
Un al doilea eșec al ministrului transporturilor, care ne afectează direct, privește tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș, din județul vecin. Colegul nostru, Horațiu Cosma, fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor, a citit documentația Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru lansarea pentru cincea oară a licitației pentru lucrările pe acest tronson.
A constatat aceleași greșeli ca la precedentele patru încercări ratate de a finaliza acest tronson. Documentația abundă de prevederi ilogice, contradictorii, copiate fără sens din alte caiete de sarcini, împingând complet nejustificat responsabilitățile CNAIR către viitorul constructor”, atenționează consilierii sălăjeni.
Proiectul Autostrăzii Transilvania (Braşov – Borş), parte din A3, a început în 2004, în baza unui contract încheiat cu compania americană Bechtel, ce trebuia executat până în 2012. A3 a fost împărțită inițial de autoritățile române în două proiecte, București – Brașov și Brașov – Cluj-Napoca – Borș, lungimea sa fiind de 584 km.
