„Proiectul național „Digital Up – Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri” a pornit de la realitatea că implicarea mediului privat în procesul de transformare digitală a afacerilor românești este esențială, dar, pentru a fi eficient, exercițiul trebuie să asigure colaborarea cu autoritățile guvernamentale, locale, cu industria tehnologiei informației”, a declarat doamna Cristina Chiriac, președinta CONAF*, în deschiderea dezbaterilor de la București.
Proiectul „Digital Up. Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri” este inițiat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF)* împreună cu Patronatul Femeilor Antreprenor (PFA), în parteneriat cu Visa și Wingate Project, susținut de Vodafone Business și moderat de către Alessandra Stoicescu.
Impactul proiectului Digital Up, după cea de-a patra conferință, se apropie de 900 de reprezentanți ai companiilor românești și peste 80 de speakeri (autorități publice, locale, antreprenori de succes).
Doamna președintă CONAF a punctat faptul că transformarea digitală a IMM-urilor trebuie să depășească un set de bariere plin de complexități și nuanțe, cum ar fi discrepanțele economice, sociale și culturale între oraș și sat, între zone cu dezvoltare diferită.
„Suntem în era în care nu mai putem trăi fără digitalizare. Există afaceri care au cucerit mapamondul din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social. Cu toate acestea, România pare țara discrepanței, spun „pare”, pentru că îmi doresc să risipim împreună această ambiguitate. Dacă ne uităm la indicele de digitalizare al Uniunii Europene (DESI), aflăm că suntem ultimii în ceea ce privește gradul de digitalizare a economiei și a serviciilor publice. Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în mediul rural, în România, și cât de mult înțeleg cetățenii români despre importanța bancarizării și care este indicatorul care ne situează cu mai mult de 26% în urma mediei Uniunii Europene, ar trebui să ne spună extrem de mult despre parcursul digital pe care România l-a avut până acum. Sunt primării care nu au un website. În continuare, avem primari care folosesc adresele personale în interesul public. Dacă ar fi să tragem o linie și să spunem cât de mult este prezentă digitalizarea în mediul urban mic, o să vă spun cu tristețe că este aproape deloc sau inexistentă. Sunt sute, zeci de localități în România în care nu există un bancomat”, a observat Cristina Chiriac, președinta CONAF.
„Firmele mici și mijlocii sunt „coloana vertebrală a economiei”, produc jumătate din produsul intern brut cumulat al Uniunii Europene și sunt piloni ai tranziției către o economie sustenabilă și digitală”, a declarat Excelența Sa, Ramona Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.
„Aș vrea să amintesc recenta inițiativă „Green Deal Industrial Plan”, un pachet de măsuri anunțate chiar săptămâna trecută, care contribuie la creșterea competitivității economiei, în tranziția verde și digitală, prin simplificarea cadrului legislativ, finanțarea acțiunilor economice necesare și asigurarea unui comerț internațional și deschis în beneficiul tuturor. Contextul în care ne aflăm astăzi este unul de decizie, deși situația este cu siguranță mai bună”, a observat Excelența Sa, Ramona Chiriac.
Economia digitală este una dintre cele șase priorități ale agendei politice a Comisiei Europene, iar o Europă care corespunde erei digitale presupune abilitarea oamenilor cu o generație nouă de tehnologie. Pentru ca piața unică a Uniunii Europene să corespundă acestei ere digitale este necesară eliminarea barierelor de reglementare inutile și trecerea de la piețele naționale individuale la reglementare la nivel de UE. Această piața unică digitală spre care tindem, ar putea contribui cu 415 miliarde de euro la creșterea economică, stimulând locuri de muncă, concurență, investiții și inovare. Această strategie a pieței unice digitale este construită pe trei piloni – accesul, mediul, economia și societatea”, a conchis Excelența Sa, Ramona Chiriac.
Principalul motor de transformare digitală nu este statul, ci mediul privat, a declarat domnul Sebastian Burduja, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, într-o intervenție video din sala de ședințe a Guvernului. „Inițiativa, de fapt, vă aparține dumneavoastră, CONAF, mediului privat, companiilor și, desigur, societății civile, ONG-urilor, asociațiilor, celor care promovează transformarea digitală a țării. Știm, conform indicelui DESI că suntem pe ultimul loc prin prisma digitalizării mediului privat, deci abordați o temă actuală și vitală pentru dezvoltarea țării. De asemenea, știm din experiența altor state că Guvernul nu poate să fie singurul care promovează digitalizarea mediului privat. De multe ori, digitalizarea unor servicii private forțează statul să se digitalizeze”, a spus domnul ministru Sebastian Burduja.
„Noi, astăzi, anunțăm în premieră lansarea aplicației ghișeul.ro, care va putea fi descărcată de fiecare dintre dumneavoastră, care are anumite funcționalități inspirate din aplicații ale unor actori privați. De exemplu, din zona de banking sau din zona de telefonie mobilă. De asemenea, ministerul nostru are în implementare o investiție importantă din PNNR, de 36 milioane de euro, pentru competențe digitale avansate la nivelul IMM-urilor. Suntem în plină desfășurare cu această investiție și, practic, ea va fi gestionată de mai mulți administratori, care vor avea formatori în zona de blockchain, de internet of things, de inteligență artificială, practic reușind să transmită competențe digitale avansate la nivelul IMM-urilor din România. Vă rog să urmăriți această schemă, să vă implicați și să participați la implementarea ei cu succes. Sigur că sunt și alte programe de digitalizare, vorbim de niște programe de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru dotarea IMM-urilor cu sisteme digitale, cu aplicații digitale și un efort conjugat al Guvernului României de a promova transformarea digitală a țării și, încă odată, în mod special prin ceea ce dumneavoastră faceți la nivelul sectorului privat românesc”, a declarat domnul Sebastian Burduja.
Adaptarea IMM-urilor la cele mai înalte standarde de performanță în domeniul tehnologiei informației este o preocupare pe agenda Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat domnul ministru Ioan Marcel Boloş.
„Lucrăm intens la pregătirea a două apeluri de proiecte. Un apel de proiecte care va fi lansat în curând, denumit „proiecte mici de digitalizare”, ceea ce înseamnă granturi alocate între 20.000 de euro și 100.000 de euro pentru digitalizarea activităților curente și a fluxurilor tehnologice pe care le implementează IMM-urile. Un al doilea apel de proiecte, în parteneriat cu firme din tehnologia informației, prin care să putem să implementăm cu adevărat, să automatizăm și să robotizăm fluxurile de producție de bază pe care IMM-urile le desfășoară. Fiind preocupați de acest domeniu și știind importanța pe care digitalizarea IMM-urilor pentru ceea e înseamnă competiția acestora la nivel național și european avem o preocupare și suntem alături de IMM-uri în susținerea eforturilor acestora de a-și implementa tehnologiile de digitalizare cele mai avansate și a fi alături de IMM-uri ca să-și poată implementa, cum am menționat, din fonduri externe nerambursabile, proiectele de digitalizare pe care le gândesc”, a declarat domnul Ioan Marcel Boloș.
„Transformarea digitală este o tendință globală certă, deși România a rămas în urma multor state europene în domeniul adoptării tehnologiei informațiilor, are cel mai ridicat procent de femei active în domeniu”, a observat domnul Sabin Sărmaș, Președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților.
„Este un procent la care stăm bine și anume, procentul de femei care sunt active în tehnologia informației. Suntem pe locul 2 în Europa și arată direcția în care România merge. Cred că în Europa sau la nivel mondial sunt trei lumi. România este în a treia. Sună destul de dur, dar asta arată datele din toate clasamentele europene sau mondiale. Pentru că România încă este într-un proces să digitizeze totul, cu atât să sufere o transformare digitală a serviciilor publice sau o transformare digitală a companiilor românești. Apoi există o a doua lume, unde se află țările cu un avans tehnologic destul de bun, țări europene precum Olanda sau Estonia și este o altă lume spre care ar trebui să ne uităm, e lumea bazată pe a patra revoluție industrială, e Metaverse”, a spus domnul Sabin Sărmaș.
„Am fost la Davos anul acesta și credeți-mă că nu mai este vorba despre economie, ai senzația că este un forum de tehnologie. Pentru noi este un semnal de alarmă, că toate marile companii se uită la Metaverse, se uită la blockchain, se uită la AI și știu că o replică a economiei lor va exista în acest Univers”, a adăugat domnul Sabin Sărmaș.
„Ministerul Finanțelor, „cel mai mare administrator și furnizor de date și de digitalizare în România”, intenționează să-și modernizeze infrastructura digitală”, a declarat Secretarul de Stat, Mihai Diaconu.
„Administrăm volume uriașe de date, avem interacțiuni cu probabil aproape toți cetățenii României. Și avem cea mai complexă infrastructură digitală din România, însă recunoaștem că suntem în urmă. Încercăm să reducem decalajul prin dezvoltarea de concepte noi. Am propus Guvernului României conceptul de Centru de Excelență în Tehnologie. Nu am înființat structuri noi, nu am angajat personal nou, ci am folosit personalul existent, dar am făcut-o exact pentru motivul pentru care am venit aici. Avem nevoie de parteneri ca să recuperăm decalajul. Și nu reușim cu pixul în mână, reinventând roata. Durează. Avem inclusiv parteneriate cu state dezvoltate din Europa, cum a fi Danemarca”, a spus domnul Mihai Diaconu, Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor.
Domnul Dragoș Petrescu, Secretar General al Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor (HORA) semnalează apariția antreprenorului digital în România, care este conștient că afacerea sa nu poate crește fără digitalizare.
„Ce se întâmplă anul acesta, în 2023, este un boost de 10 ani concentrați într-un an, în ceea ce înseamnă tehnologia. 2020 a însemnat un pas uriaș, nu numai pentru România, ci pentru toată planeta, în ceea ce privește digitalizarea. Mie mi se pare că România merge pe un drum foarte bun. Cum este România astăzi, este foarte diferită de cum era în 2019, atât ca servicii publice, cât și ca banking, ca orice. România a făcut un progres extraordinar”, a spus domnul Dragoș Petrescu.
Florin Valentin Ștefan, Directorul General al Poștei Române, a evocat dimensiunea afacerilor companiei naționale pe care o conduce și necesitatea de a crește profitabilitatea acesteia prin investiții în digitalizare.
„Compania națională Poșta Română are o cifră de afaceri de 300.000 de milioane de euro, suntem una dintre companiile mari ale țării, avem 8 milioane clienți unici. Avem 23.000 de mii de angajați, iar principalul nostru rol este de servicii financiare. 5% din masa monetară a țării trece prin conturile noastre. În realitate, trebuie să creștem profitabilitatea. Așa că trebuie să ne mutăm de la un grad de 80% din buget pe salarii la o eficientizare mai mare a resurselor noastre. Trebuie să fim mai profitabili. Investim în tehnologie. Am cumpărat, după 15 ani, server. Mii de calculatoare, mii de scannere, tot ce e nevoie în companie. Miza este ca indiferent ce se întâmplă după ce noi ne terminăm mandatul să creăm un bolovan atât de mare încât nimeni să nu îl mai oprească. Tot ce înseamnă șansa companiei de a merge înainte și a rămâne relevantă pentru societatea românească este aceasta a modernizării și a digitalizării”, a declarat domnul Valentin Ștefan.
Domnul Florin Vișoiu, National Sales Director la Vodafone Business a avertizat asupra contextului economic actual extrem de complicat și turbulent, care impune schimbări esențiale în afacerile care vor să reziste și să se dezvolte.
„Lumea în continuă mișcare forțează antreprenorul să se adapteze, să își formeze noi aptitudini. Să fie mai rezilient, să devină mai profitabil, mai productiv, mai eficient. În cadrul unui studiu realizat de Vodafone în mai multe țări europene, am observat că gradul de digitalizare al companiilor este direct proporțional cu succesul pe care acestea îl au, mai ales în contexte dificile. Cu cât ești mai digitalizat, cu atât vei identifica mai multe oportunități. Noi, la Vodafone, înțelegem provocările și nevoile pe care le au antreprenorii și încercăm să fim un partener de încredere în procesul de digitalizare al companiilor lor. Prin divizia internă, V-Hub, dezvoltăm planuri de digitalizare care să răspundă nevoilor specifice fiecărei afaceri, încercând în același timp să educăm mediul de business asupra beneficiilor pe care le aduce tehnologia”, a declarat domnul Florin Vișoiu.
Doamna Elena Ungureanu, Visa Country Manager în România, a descris o schimbare a comportamentului consumatorilor români, cu o accentuată preferință pentru plata online, iar antreprenorii trebuie să o analizeze și să-și adapteze afacerile la tehnologia digitală.
„În ultimii trei ani, comportamentul consumatorului s-a schimbat radical și plățile online au crescut foarte mult. Datele de la Banca Națională menționează faptul că peste 40% din toate tranzacțiile efectuate la comercianți în România sunt efectuate online, iar creșterile, privind tranzacțiile cu cardul sunt foarte mari. În primul semestru din 2022 avem creșteri cu 33%. Suntem o industrie care este privilegiată. În general, nu vezi creșteri de acest gen, pentru că piețele sunt mult mai așezate. Odată cu schimbarea comportamentului consumatorului, IMM-urile au trebuie să se reinventeze. Nu numai să supraviețuiască, ci să își poată crește profitul, în toată această perioadă.”, a spus doamna Elena Ungureanu.
„Digitalizarea nu este un proces foarte simplu. Sunt nenumărate bariere, dar, în primul rând, este lipsa de cunoștințe. Spre exemplu, un sondaj pe care l-am făcut anul trecut evidențiază faptul că jumătate din cei care nu acceptă cardul cred că adoptarea plăților digitale este dificil de implementat. Și ajungem la partea de educație. Practic, informația necesară nu ajunge la clientul țintă. Industria încearcă în permanență să depășească diverse situații. De exemplu, 24% din totalul consumului populației este pe card. Media europeană este de peste 40%”, a adăugat doamna Elena Ungureanu.
Domnul Alexandru Băloi, Global Partner Solutions Director la Microsoft România, a descris situația inconfortabilă a poziționării României pe ultimul loc în clasamentul european DESI, (Indicele Economiei și Societății Digitale), dar a observat că această criză ascunde un avantaj, care va putea fi impulsionat de banii europeni destinați domeniului.
„România este țara extremelor. Suntem pe ultimul loc în DESI, toată lumea știe asta. Deci de aici putem merge doar în sus, nu mai putem merge în jos. Digitalizarea Guvernului atârnă foarte greu, chiar dacă, poate câteodată nu este recunoscut lucrul acesta. În realitate, ca să schimbi ceva, trebuie să accepți. Inclusiv Bulgaria a urcat în top, datorită faptului că Guvernul s-a digitalizat. Ușile se deschid foarte larg și în România. Avem foarte mulți bani care intră în țară, dar ideea e să reușim să îi folosim cum trebuie. În continuare, sunt antreprenori care se întreabă ce presupune digitalizarea afacerii mele. În momentul acesta, dacă citești ghidul de aderare la digitalizare a IMM-urilor, înțelegi ce înseamnă. De la site, la magazin online, până la sisteme ERP și alte lucruri mai complexe. Această problemă de discutat despre digitalizarea IMM-urilor din România o sa mai dureze cel puțin 10-15 ani, pentru că generația de antreprenori care vine, care azi sunt adolescenți, ei sunt antreprenorii care s-au născut cu tehnologia în mână. Pentru ei nu mai e o dilemă dacă digitalizarea îi ajută sau nu”, a declarat domnul Alexandru Băloi.
„Am vrut să facem ceva palpabil. Așa am lansat „IT4Energy” împreună, FFPG și Patronatul Femeilor Antreprenor (PFA), parte din CONAF, un proiect pe fonduri europene de creștere a competențelor digitale a angajaților și am ales domeniul energie și management de mediu. Derulăm deja proiectul de câteva luni și ne propunem să educăm angajații”, a explicat Cătălin Niță, Director Executiv la Federația Patronală de Petrol și Gaze.
Doamna Ramona Jurubiță, Country Managing Partner KPMG România, a vorbit despre evaluarea preferințelor clienților, indicator important al perspectivelor unei afaceri.
„La KPMG, încă dinainte de pandemie, am adus în România o metodologie pentru un studiu care măsoară excelența în experiența clientului. Îl facem anual, pe o metodologie online, deci avem interacțiune cu un client educat, în ceea ce privește mediul digital și ceea ce a rezultat în anul 2022, în privința experienței clientului, a demonstrat că aceste presiuni pe costuri, inflație, și așa mai departe, a pus foarte mult accent pe cât de repede ajunge să folosească produsul/serviciul respectiv. Analiza a fost făcută pe sectoarele principale ale economiei și nu este de mirare că cei care au câștigat au fost cei din sectoarele: restaurant, logistică, fast-food, sectorul nealimentar și cel financiar-bancar. Avem trei branduri care au câștigat cele mai multe voturi din partea acestor consumatori”, a spus doamna Ramona Jurubiță.
„Incertitudinea care domină o economie globală confruntată cu tensiuni geopolitice, inflație, dobânzi mărite și problemele lanțului de aprovizionare, va continua și în acest an. În acest context, digitalizarea afacerilor mici și mijlocii nu este o opțiune cu scopul de a obține un avantaj competitiv, este o necesitate și, uneori, o problemă de supraviețuire. Transformarea digitală a IMM-urilor, un impuls al productivității și eficienței, este în acest context necesară pentru a face față incertitudinilor. Cu cât amprenta digitală a firmelor mici și mijlocii este mai mare, cu atât mai mare va fi reziliența și șansele lor de dezvoltare. Într-un anume sens, IMM-urile sunt piatra de temelie a economiei noastre și, deși nu se află în centrul strategiilor de creștere economică, beneficiază de susținerea unor programe guvernamentale și de oportunitatea utilizării unor sume mari de bani europeni. În esență, proiectul național „Digital Up” nu se rezumă doar la coagularea energiilor și eforturilor celor mai importanți actori ai scenei economice, autorități, experți și antreprenori vizionari. Ca de obicei, dezbaterea de la București a discutat problemele și soluțiile potențiale care vor influența sectorul IMM-urilor în viitor”, a concluzionat președinta CONAF.
Speakeri: Cristina CHIRIAC, Președintă CONAF, Ramona CHIRIAC, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Sabin SĂRMAȘ, Președintele Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, Mihai DIACONU, Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor, Sebastian BURDUJA, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării , Ioan-Marcel BOLOȘ, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Csilla Hegedüs, Secretar de Stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș PETRESCU, Antreprenor, Secretar general al Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor (HORA), Florin VIȘOIU, National Sales Director la Vodafone Business, Elena UNGUREANU, Visa Country Manager în România, Alexandru BĂLOI, Global Partner Solutions Director la Microsoft România, Mihnea COSTOIU, Rectorul Universității Politehnice din București, Florin Valentin ȘTEFAN, Directorul General al Poștei Române , Ramona JURUBIȚĂ, Country Managing Partner KPMG România, Marius POȘA, Subsecretar de Stat în ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Florin BOBOC, Managing Partner UnifiedPost, Nicoleta MUNTEANU, fondator Kids in Business, Vicepreședintă CONAF, Dan DOROFTEI, Președintele BFTAS, Bogdan CHIRIPUCI, Manager Politici și Programe pentru Agricultură pentru Clubul Fermierilor Români, Cătălin NIȚĂ, Director Executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze – FPPG, Petru POPA, Fondator Zetta Storage.
Parteneri media: Radio România Actualități, AGERPRES, Alo, Iași, Antena 3 Constanța, Antena 3 Vâlcea, Autobild, BiziLive, Capital.ro, Curs de Guvernare, Chindia Media, City Press Constanța, Club Antreprenor, E-Femeia, EM360, Evenimentul Regional al Moldovei, Focus Energetic, Gold FM, Iași TV Life, Infofinanciar, Iubim Brașovul, La pas prin Brașov, Litoral TV, Mașini și Utilaje, Profit TV, Radio Hit Iași, Revista Biz, Revista Cariere, Săptămâna Financiară, TeLeM Iași, Transilvania 365, Ultima Oră, ViaCluj TV, Vocea Vâlcii, Wall-street-ro, Psychologies, Energynomics, Transilvania Business, Financial Intelligence, Radio România Brașov, Radio România Iași, Radio România Constanța, Bucowina Plus, Trafic Media, Spot Media, Business Review, Fonduri Structurale, Kids in Business, Govnet.
Boardul CONAF este format din: Cristina Chiriac, Daniela Nuță, Tatian Diaconu Camelia Șucu, Alina Gamauf, Amalia Năstase, Anca Damour, Alina Paul, Corneliu Bodea, Hildegard Brandl, Gabriela Montoiu, Nicoleta Munteanu, Viorica Pușcaș, Marius Ghenea.
Următorul eveniment va avea loc pe 8 februarie, la Timișoara.
*Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România ce reunește interesele antreprenorilor în spiritul european al egalității de gen și egalității de șanse. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 10 patronate, 5 asociații, 24 sucursale și peste 3.200 de companii.
CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltăm și finalizăm proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale. Printre proiectele noastre, amintim „Pactul pentru Muncă”, în parteneriat cu FPPG, „Pactul pentru Educație Antreprenorială”, seria de dialoguri deschise, „Turismul Românesc: Între impas și oportunitate”, proiectul național și seria de dezbateri „Pactul pentru Tineri”, ce au generat pe lângă ecourile în spațiul public, decizii legislative și schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, au încercat să găsească soluțiile optime și cele mai bune strategii de viitor.
