“Femeile digitale” au ajuns la Cluj. “Dacă nu ne adaptăm, ieșim de pe piață”

Mai multe organizații de antreprenoare, naționale și locale, vor să faciliteze accesul companiilor locale la tehnologie.

Proiectul național Digital UP, prezentat la Cluj, propune firmelor din zonă acces la expertiză, infrastructuri digitale, tehnologii și inteligență artificială (AI) ca să reziste pe piață și să supraviețuiască unui viitor dominat de incertitudini.

Pentru a fi mai convingătoare, organizațiile implicate în Digital UP au apelat la nu doar la manageri cu experiență în utilizarea tehnologiei, ci și la specialiști în domeniu, chiar la autorități care se ocupă cu gestionarea și finanțarea proiectelor de digitalizare, majoritatea pe fonduri UE. Mediator al întâlnirii tuturor, de la Hotelul Radisson Blu, a fost Alessandra Stoicescu.

    

 

MARCEL BOLOȘ, ministrul investițiilor europene

• “Cloud-ul Guvernamental va fi un proiect de căpătâi pentru digitalizarea și modernizarea serviciilor publice din România, o investiție de peste 600 milioane de euro. Asta va însemna că nu vom mai sta la cozi la instituții, nu vom mai avea întârzieri în servicii publice ca educație, sănătate, primării.
• În privința Cloud-ului Regional Nord-Vest, decizia în privința locației aparține consiliilor județene din regiune, aceasta fiind decisă la Bistrița. Nu ministrul e implicat în alegerea locației, dar atunci când se iau aceste decizii importante la nivel regional, e nevoie să participe și cel care este interesat la acea întâlnire. Nu îl trimiți pe portarul instituției să te reprezinte, pentru că așa e și rezultatul.
• Faptul că la Bistrița se amplasează centrul de date nu împiedică pe nimeni ca în acest cloud bazele de date să fie transferate entităților din Cluj și să se întâmple interoperabilitatea acestor date. E un moment decisiv pentru autoritățile locale.
• Se fac astfel de cloud-uri în Nord-Vest, Sud Muntenia, Centru, fiindcă în Cloud-ul Guvernamental încă nu e loc pentru autoritățile publice locale. Procesul de interoperabilitate a bazelor de date, partea grea care începe cu migrarea acestora, o etapă ulterioară Cloud-ului Guvernamental, se va întâmpla cu mult mai târziu”.

Mica și Marea Digitalizare

• “Inovarea de produs sau de proces și cercetarea ar trebui promovate în România, însă lipsesc mecanismele financiare. Componenta Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru digitalizare se ridică la o sumă uriașă, 2,6 miliarde euro. Aici avem, pe lângă Cloud-ul Guvernamental, și digitalizarea pentru marile servicii publice, încercăm să sprijinim și IMM-urile.
• Avem un apel pentru Mica Digitalizare, în derulare până la 30 iunie, cu proiecte de 20-100.000 euro cu accesare ușoară, criterii digitalizate, cu fonduri totale de 350 de milioane de euro. Este o oportunitate uriașă pentru cei care vor să rezolve mici activități curente de digitalizare.
• Apoi, există granturi de până la 100.000 euro pentru anumite activitățile de bază, tehnologizare, poate chiar automatizare, robotizare, un apel pentru care avem o țintă de 5.100 de companii, cu cereri care pot fi depuse până la aceeași dată.
• Vom avea un mecanism operațional de livrare a banilor, mai ales că guvernul a aprobat inclusiv implicarea sistemului bancar în implementarea și monitorizarea proiectelor. Deci banca aleasă de beneficiar va efectua plățile. Avem și un ghid de consultare pentru Marea Digitalizare, adică granturi de până la 3 milioane euro: pe lângă digitalizare pot fi proiecte nu neapărat doar pe soft, ci și pe partea de hard.
• Am discutat cu firme din agricultură, industria alimentară sau prelucrătoare care își pot achiziționa astfel echipamente de la roboți de curățenie în grajd până la roboți de muls. Deci să nu fie privită digitalizarea pe această componentă doar ca una în care îți cumperi calculatoare și imprimantă.
• Bugetul total pentru cele două apeluri de proiecte este de 500 de milioane de euro, deci e loc pentru toți cei care vor să își modernizeze activitățile și să fie competitivi pe piața națională sau europeană. Scopul nostru nu e doar să bifăm niște granturi la Comisia Europeană (CE) ci să stimulăm activitatea IMM-urilor până la indicatori de performanță și de creștere a productivității muncii.
• Până acum PNRR are 8.500 de contracte de finanțare și contractări de lucrări de 12 miliarde euro. Să nu uităm că avem și Politica de Coeziune pentru care apelurile de proiecte vor conține și componenta de digitalizare dedicate, de data aceasta, în exclusivitate IMM-urilor, 30 de milioane de euro pentru Regiunea Nord-Vest (RNV), prin Programul Operațional Regional (POR)”.

“Am devenit omul rău de serviciu în minister”

• “Ne-am propus să utilizăm un robot pentru o gestionare mai eficientă a proiectelor pentru IMM-uri. Când a trebuit să dăm voucherele la alimente, cu 2,4 milioane de beneficiari, băncile emitente de carduri au rezolvat plățile în 30 de minute, nu în trei luni, cât estimam inițial, pentru că foloseau roboții care făceau ordinele de plată.
• Încercăm să ne ținem de calendarul apelurilor de proiecte pe care l-am publicat, nu doar de dragul de a face spectacol, deoarece avem o țintă ambițioasă: 500 de apeluri de proiecte, de 34 miliarde euro, adică un buget de investiții cu ceea ce se întâmplă pe PNRR, de 29 miliarde euro.
• Acest lucru înseamnă respectarea indicatorului de management în gestionarea fondurilor UE, pe care funcționarii publici îl vor avea în curând, iar dacă nu îl vor respecta, nu îi vom proteja, pentru că nu este corect față de beneficiari. Trebuie să existe o responsabilitate a administrării a acestor bani.
• Pe POR sunt întârzieri mai mari de trei luni, dar am relocat 30 de funcționari și de experți din celelalte Autorități de Management (AM) tocmai pentru ca acele 2.700 de cereri de rambursare, de 800 milioane euro, să le aducem la zi. Îi urmăresc zilnic cu nivelul plăților pentru ca acești bani pe POR să ajungă în economie.
• Pe Programul Operațional Competitivitate am avut 3.000 de cereri de rambursare. Când am preluat mandatul stăteau acolo, bine, mersi, se uita toată lumea ca la sfintele moaște și nu era nicio un fel de mobilizare, deși erau bani nedecontați de la Comisia Europeană (CE).
• Am luat decizia de a detașa șeful AM, iar acum m-am umplut de reclamații, am ajuns omul rău de serviciu, însă era o sumă foarte mare de bani care stătea în zacere, spre disperarea beneficiarilor. Nu poți să faci abstracție de așa ceva pentru că aveam riscul de decomitere din partea CE din cauza managementului practicat. Sper să ajungem cu POR la zi, ca și cu Programul Operațional Capital Uman (POCU), de care se ocupă 300 de oameni din MIPE”.

 

MIRCEA ABRUDEAN, șef al Cancelariei Premierului

• “Clujul este cel mai dinamic oraș din România, cifrele o spun. Digitalizarea este o prioritate a Guvernului, fiind cuprinsă și în PNRR, cu o sumă extrem de consistentă pentru cea a serviciilor publice, dar și cea a IMM-urilor.
• Pentru investitori sunt două elemente principale care generează decizia de a face business: stabilitatea politică și predictibilitatea. În 2022, am avut 11 miliarde euro investiții străine directe (ISD) în România. Produsul intern brut (PIB) al țării a crescut cu 49 miliarde euro, deci 4,8% în plus față de 2021, respectiv echivalentul PIB în 2002.
• Înregistrăm o majorare cu 7% a numărului de IMM-uri nou înființate în comparație cu 2021. Creșterea PIB se datorează în primul rând investițiilor, pentru că România a avut un buget național consistent pentru acestea, iar în 2023 va fi de 107 miliarde lei (7,5% din PIB).
• Pe partea de fonduri europene suntem la absorbție de 80% pe cadrul financiar multianual 2014-2020. Ținta noastră este de 100% dar trebuie să fim realiști și să ne mulțumim și cu 95% la finalul acestui an. Vom ajunge acolo și prin digitalizare la procesarea proiectelor pe fonduri UE, deși avem încă multe de făcut, iar de multe ori mai și greșim. Toate aceste lucruri au dus la ridicarea ratingului de țară, agenția Fitch ridicând perspectiva de la negativ la stabil, un indicator care poate să genereze optimism și încredere”.

Record la Cluj: 1 miliard de euro în câteva luni

• “Am făcut pași instituționali în crearea a două entități, una fiind Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), înființată în acest an și care să fie principalul partener al investitorilor care vin în România, dar și pentru firmele românești care vor să se externalizeze. ARICE nu va avea structuri teritoriale, însă va colabora cu departamentele de investiții ale Agențiilor de Dezvoltare Regională.
• Apoi, există Comisia de examinare a ISD, unde sunt președinte, un mecanism de filtrare a investițiilor din punctul de vedere al securității naționale și ordinii publice. Prin această comisie, activă din octombrie, am operaționalizat ISD de 4 miliarde euro în România, principalele domenii fiind energie, IT, industrie și pharma. Din această sumă, 1,1 miliarde, de la finalul lui 2022 până acum sunt în județul Cluj, cele mai multe în IT și digital, domenii care fac Clujul atractiv.
• În trimestrul I al anului s-a manifestat o creștere a ISD de 60%, deci România a reușit să recâștige interesul investitorilor străini și autohtoni, prin stabilitatea politică și economică. Forță de muncă ieftină nu mai este decisivă pentru investitori pentru că nu se mai găsește, antreprenorii locali o știu foarte bine.
• Alt motiv de atractivitate a țării îl reprezintă fondurile UE. Sunt extrem de mulți bani puși la dispoziția antreprenorilor pe actualul exercițiu financiar, 46 miliarde euro, alături de avantaje ca PNRR sau reforma instituțională. Dacă ne uităm la alte state, constatăm că avem independență energetică în proporție de 90%.
• Un alt element de care trebuie să ținem cont este aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), importantă pentru atragerea investițiilor, asigurarea predictibilității. Din OECD fac parte 35 de state. România a început procesul anul trecut, am primit statutul de țară candidată și sperăm ca în trei ani să intrăm acolo.
• Aderarea la OECD, cel mai important obiectiv după NATO și UE, va însemna implementarea în legislația românească a 284 de instrumente specifice, dintre care 140 deja introduse. Din luna mai va fi operaționalizat, la București,  Centrul de Competențe Cyber al UE. România devine astfel un hub în domeniul securității cibernetice”.

“Un expert în fonduri UE nu poate trăi cu 800 de euro”

• “Una dintre principalele probleme ale României o reprezintă lipsa capacității administrative. Adică nu sunt suficienți oamenii care să gestioneze proiecte, să avem absorbție, oricât ne-am digitaliza și am face procesele cât mai simple. Acum Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) are o structură de 2.000 de oameni, deci sperăm să depășim impedimentele amintite.
• România nu este atractivă din punctul de vedere al funcțiilor publice pentru că salariile sunt mici în instituțiile de stat, nu peste tot sunt acele salarii mari. E greu să ai oameni performanți care vin din zona privată atunci când plătești cu 4.000 lei un expert care vrei să gestionezi proiecte europene de milioane de euro.
• Îi dai sporuri, ajunge la 6.000 lei, dar este puțin în București sau Cluj pentru un astfel de specialist dacă are familie, rate, cheltuieli. Acolo unde este nevoie de performanță se pot face excepții, se dau deja sporuri suplimentare, ținând cont de ce sume de bani gestionează aceștia dacă vrem să fie mai eficienți.
• Nu putem externaliza toate aceste servicii, de multe ori am dat greș în servicii de evaluare atribuite unor parteneri privați, deși am avut și exemple de bună practică. Se externalizează acum experți evaluatori, dar până la un anumit punct. Unii strigă că, dacă ajung ei la o instituție de stat, îi dau pe toți afară; acest lucru e exclus. Există și o inerție în rândul oamenilor din instituțiile publice pe care nu o poți schimba de azi pe mâine, ci prin muncă de convingere și răbdare”.

 

MARIUS POȘA, subsecretar de stat – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

• ,,Am reușit să îmi triez o echipă de lucru productivă și să aducem lucruri foarte bune în transformarea digitală. Eu am venit din mediul privat, am mai fost în aparatul de stat, am schimbat mentalități. E necesar să scăpăm de toate acele obiceiuri ca trimiterea pe e-mail a PDF-ului scanat sau să mergem la etajul doi pentru formularul online.
• În Parlament a trecut celebrul Cloud Guvernamental, cea mai importantă investiție pe care România o desfășoară în domeniul transformării digitale. Noi l-am gândit ca pe o platformă, nu ca pe o zonă de stocare. Va da posibilitatea să interacționăm, să comunicăm între noi eficient, lucru care ne lipsește. Cloud-ul Guvernamental e o restructurare, o trasabilitate a ceea ce facem.
• Cea mai importantă strategie este simbioza între stat și mediul privat. Vorbim despre cloud, acest liant între zona privată și partea guvernamentală, între administrația publică locală și centrală. Va fi greu să îi convingem să migreze, dar vom reuși. Este un prim pas, unul greu. Dacă nu ne vom pune unii lângă alții, nu vom reuși mare lucru”.

ȘTEFAN RUSU, expert tehnic inovare și antreprenoriat – ADR Nord-Vest

• ,,Impactul agenției noastre a fost, din 1999 încoace, de 2,4 miliarde euro, urmând să aducem în regiune 4 miliarde până în 2027. Avem departamentul Inno și de atragere a investițiilor, unde oferim pachete de informații investitorilor în această regiune, dar și sesiuni de pregătire, matchmaking, promovare, workshopuri, scalare pentru antreprenori.
• Anul trecut, prin acest departament, 175 milioane euro au fost investiți în regiune în 2022. Avem alți 500 milioane euro investiții care sperăm să se concretizeze. Cel mai nou proiect al nostru este primul accelerator din România pentru startup-uri early stage din domeniul sănătății – științelor vieții”.

CRISTINA CHIRIAC, președinte – CONAF

• “Rolul organizațiilor patronale este să se implice, nu să vorbească. La ora actuală, CONAF are 3.500 companii, 34 de sucursale, 175.000 angajați. Am simțit nevoia de digitalizare, să avem instrumente care să ne ajute să ne ținem la suprafață după doi ani de pandemie, când multe dintre IMM au fost sufocate, multe și-au închis activitatea economică.
• Noi avem conexiuni nu numai cu mediul antreprenorial, ci și cu administrația locală sau centrală. Astfel ajutăm IMM-urile să devină competitive nu numai la nivel local sau național, ci și internațional, prin Digital UP. Informațiile din zona de digitalizare și AI vin ca un tăvălug peste noi. De aceea apelăm la cei care cunosc acest proces să vină cu informații bune, cu exemple de succes și eșec.
• Am constatat o deficiență majoră, în România, în zona de networking, unde pui laolaltă companii mici și mari, autorități. Să nu uităm că țara noastră se găsește încă pe ultimul loc în indicele european al digitalizării în privința autorităților publice. Chiar dacă mediul de afaceri a făcut progrese, trebuie să creăm punți cu autoritățile locale și să multiplicăm exemplul Clujului în celelalte județe.
• În România există doar șapte județe care contribuie la produsul intern brut național, celelalte sug bani de la bugetul de stat. Dacă noi, antreprenorii, vom reuși să creăm plusvaloare și în alte județe, atunci putem să vorbim despre investiții sustenabile, politici fiscale, scăderea ratei abandonului școlar.
• Va trebui să ajungem și în județele în care nu se știe ce înseamnă digitalizare, adică nu un site, o căsuță de e-mail, Excel și PowerPoint, ci eficientizarea procesului, mărirea randamentului, capacități mai mari de producție, cifră de afaceri majorată. Toate vin pentru români la pachet cu frica de schimbare”.

Scurtcircuit în plata banilor europeni

• “Am reușit să deblocam 68 milioane euro împreună cu ministrul Boloș și să îi aducem pe axa digitalizării, lucru benefic pentru IMM-uri. Se simte o blocare a activităților economice în sensul în care multe dintre cele care au accesat fonduri UE sunt dependente de instrumente extrem de importante în susținerea lor.
• E un strigăt dinspre zona patronală: vin foarte multe solicitări către MIPE, iar nivelul de alocare a banilor este greoi, cel mai rapid termen pe care l-am auzit fiind de trei luni. În acest timp firmele sunt nevoite să vină cu o contrapartidă de susținere din fonduri proprii. MIPE are un proiect de debirocratizare a fondurilor UE pentru a fluidiza circuitul documentelor dintre beneficiar și Organismul Intermediar Regional care ar ajuta mult și ar stimula economia românească”.

DRAGOȘ DAMIAN, CEO – Terapia Cluj

• ,,Sunt trei lucruri importante referitoare la digitalizare: internetul lucrurilor (IoT), Machine Learning, comerțul electronic. IoT înseamnă că toate mașinăriile din casa noastră sunt legate între ele, cum se întâmplă la Terapia. Fiecare echipament vorbește cu celălalt, iar acestea sunt analizate de specialiști.
• Machine Learning înseamnă că punem senzori pe echipamentele industriale. Acești senzori se uită la acțiunile robotizate și spun unde s-a întâmplat greșeala. Mașina lucrează pentru tine și o obligi să învețe din propriile greșeli sau ale celor care o operează. Referitor la E-commerce, vindeți-vă produsele pe platformele online, oamenii vor vrea să cumpere orice de pe telefonul mobil.
• Sectorul medical este, față de alte domenii publice, cu câțiva pași înainte în digitalizare: există Sistemul Informatic Unic Integrat, platformele spitalelor, telemedicina. Industria pharma e foarte automatizată. Am fost, la Singapore, la o fabrică, unde pe 25 ha lucrau doar 10 oameni la mentenanță. Mașinile lucrau, iar la final roboții duceau cutiile cu medicamente. Vedem că România are deficit de forță de muncă, firmele își fură angajații și se plâng apoi că nu au destui”.

BIANCA MUNTEAN, manager – Transilvania IT Cluster

• ,,Din 2017 s-a lucrat la structuri de tipul organizațiilor nonguvernamentale, clustere, care sprijină digitalizarea în rândul IMM-urilor. Toate centrele de inovare digitală au început să lucreze din octombrie. Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (POCIDIF) se va lansa în următoarele luni.
• Am observat necesitatea de a adapta nevoile de digitalizare la nevoi concrete. Pornim cu un instrument, pus la dispoziție de CE, auditarea maturității nivelului de digitalizare, un fel de IQ digital. Vrem să vedem de unde pornim în discuția cu beneficiarul; nu venim cu o ofertă standard, ci vedem în ce stadiu de dezvoltare se află. Apoi să oferim un plan de lucru: training-uri, sprijin, testare, accesul la soluții tehnologice pe care IMM-urile le pot încerca înainte de a le achiziționa, timp de un an.
• Organizăm aceste sesiuni în care punem companiile IT și non-IT pentru a-și găsi un limbaj comun. Îi ajutăm pe cei care vor să se digitalizeze. Vorbim despre PNRR, fonduri structurale, POCIDIF, inclusiv proiecte depuse direct la Bruxelles. Noi nu dorim o abordare de “push technology”, ci vrem ca beneficiarii să aibă mai multe opțiuni pentru a decide ce este cel mai bine pentru ei. Sfătuiesc IMM-urile să aloce resurse pentru digitalizare, am văzut multe eșecuri pentru ca angajații nu au fost instruiți de la început în acest demers”.

ALEXANDRU AGATINEI, CEO – How to Web

• ,,Transformarea digitală e o tendință globală în Europa Centrală și de Est, firmele apelează mai mult la tehnologia creată de companiile inovatoare din Vest. Antreprenorii noștri vor trebui să se pregătească de afaceri internaționale, să caute investiții pe piețele de capital de risc. România nu e văzută ca o piață de scalare; unele firme au nevoie de o piață globală, nu se pot opri la nivel de țară.
• Suntem martorii unei tranziții către tehnologizare în România, din ce mai multe companii construiesc tehnologii, produs, nu doar le folosesc ca să facă “delivery”, cum se spune în jargonul acestei industrii. Sunt nume pe care le știm deja, fiind cunoscute la nivel global precum UiPath, dar altele calcă pe această cărare – FintechOS, TypingDNA, companii fondate de echipe majoritare românești, și vizează mai multe domenii.
• Acestea cresc atât de accelerat încât au nevoie de o piață globală, însă domenii ca guvernare, sănătate, educație au nevoie de ele la nivel local. Companiile respective nu se bazează pe finanțarea de stat, ci pe investitori privați, fonduri de investiții sau Angel Investors care pot veni cu zeci de milioane de euro. Însă am auzit tot mai mult, din partea guvernului, de necesitatea dublării prin finanțări de stat pentru aceste companii de tehnologie în vederea internaționalizării activității lor”.

CĂTĂLIN NIȚĂ, director executiv – Federația Patronală Petrol și Gaze

• “Am demarat IT 4 Energy, un proiect de creștere a competențelor digitale, de bază și avansate, ale angajaților din servicii care lucrează pentru sectorul energetic, mai ales că acesta se află în regres. Cu toate că sectorul în care activăm este al treilea tehnologizat din lume, în România nu reușim să scăpăm de documentele scanate, de arhivarea pe hârtie.
• Agenția Națională a Resurselor Minerale își ține arhiva într-un subsol, ceva în genul Arhivelor Naționale, este foarte greu să ai acces la un anumit document. Dacă nu digitalizăm, va fi greu sa fim competitivi pe piață în această industrie”.

CLAUDIA STANCIU, general manager – Algoritm

• „Comerțul electronic a atins pragul de 6,3 miliarde de euro în 2022 în România, anul acesta piața se va dubla. Loc este, însă trebuie să știi să îți alegi produsul potrivit în momentul potrivit. Mulți comercianți comit erori chiar înainte de a lista produsul în online, nu fac analize pentru a descoperi dacă au produsele potrivite. Cel mai important este să analizezi atât produsul tău, cât și concurența. Foarte puțini își fac calcule.
• Când decizi să vinzi în online, trebuie să știi dacă produsul tău este cerut în piață, cine mai vinde un produs similar, la ce preț este vândut și mai ales ce caracteristici suplimentare are produsul tău. Acum nu mai trebuie să te deplasezi 3 km de la un magazin la altul ca să compari prețurile, o faci cu câteva clicuri. Marketingul de produs explică inclusiv povestea acestuia, cum se folosește, iar fotografia trebuie să fie făcută profesionist. Nu lăsăm secretara să facă aceste lucruri, nici nu le facem cu Google Translate! Ne mai mirăm că găsim dezastre în prezentările din magazinele online”.

NICOLETA MUNTEANU, fondator – Kids in Business

• ,,Progresul rapid al transformării digitale influențează deja pozitiv și educația, deoarece deschide oportunitatea conectării și transferului de cunoștințe către și între copii. Fac educație antreprenorială pentru copii pentru că vreau o lume în care copiii să devină oameni valoroși, dar și pentru adulți.
• Pentru platforma Wingate este importantă educația, comunitatea, accesul gratuit într-o comunitate cu femei antreprenor din toată Europa. Sunt femei dispuse să ajute să îți scalezi sau internaționalizezi business-urile, dar și pentru networking. Fără educație și fără studiu, nimeni nu se îmbogățește peste noapte”.

ELENA UNGUREANU, Country Manager – Visa România

• “24% din cheltuielile populației sunt realizate acum cu cardul față de 7% înainte de pandemie, chiar autoritățile au fost interesate să împingă înainte digitalizarea. Visa a investit și în securitatea cibernetică, 13 miliarde de dolari la nivel global, reușind astfel să reducă fraude de 25 de miliarde”.

Cătălin Manolache, National Sales Director – Vodafone Business, a subliniat importanța promovării produselor prin SMS, țintită pe zone sau cartiere, textul putând fi însoțit de imagine sau link. Bianca Mălaiu, director – Sucursala Matei Corvin a UniCredit Bank, a relevat concentrarea băncilor pe bankingul digital care generează economie de timp, simplitate, eficacitate, în paralel cu consilierea cu ajutorul personalului uman, însă instruit pe produsele digitale.

Caravană prin șase orașe

Proiectul național „Digital Up. Dezvoltare Antreprenorială pentru IMM-uri” este inițiat de CONAF și Patronatul Femeilor Antreprenor. Acesta își propune să crească nivelul de conștientizare a antreprenorilor cu privire la necesitatea adaptării la noua tendință a economiei globale – transformarea digitală.

Alte obiective sunt să asigure implicarea industriei IT și a autorităților naționale și locale în susținerea acestei transformări. CONAF cuprinde 2 federații, 10 patronate, 5 asociații, 24 sucursale, 3.200 de firme. Printre proiectele sale se numără „Pactul pentru Muncă”, „Pactul pentru Educație Antreprenorială”, „Turismul românesc, între impas și oportunitate”, „Pactul pentru Tineri”.