Specialiști internaționali au venit să vadă la fața locului cum se adaptează unitățile medicale valului de tehnologie.
“Am fost gazdele partenerilor din consorțiul acestui proiect, DIHsP4Medicine, care au venit la Cluj cu scopul de a se conecta cu ecosistemul regional de inovare în ceea ce privește domeniul sănătății. Prima zi s-a concentrat pe provocările și perspectivele din domeniul sănătății la nivel local și regional.
Partenerii au avut șansa să discute atât cu reprezentanți din ecosistemul regional de sănătate, cât și cu reprezentanți ai diverselor companii care abordează paradigma P4 (medicină predictivă, preventivă, personalizată și participativă) în Regiunea Nord-Vest. S-au creat conexiuni interesante și relevante. Informațiile și discuțiile au adus plusvaloare adăugată proiectului și pașilor săi următori”, a rezumat Bianca Muntean, managerul Transilvania Digital Innovation Hub (TDIH).
Laure de Tassigny (Minalogic, Franța); Luis Pavon, Aurora Holgado (Universidad Autonoma de Madrid, Spania); Sandra Bradesko (Technology Park of Ljubljana, Slovenia); Andrei Martîniuc, Dumitru Petrehuș, Bianca Muntean (TDIH, România), din partea consorțiului, i-au avut ca parteneri de discuții pe Ștefan Rusu – Agenția de Dezvoltare Regională N-V; Ion-Gheorghe Petrovai – FreshBlood HealthTech; Ștefan Vesa – UMFIH; Laura Dioșan – Facultatea de Matematică și Informatică; Cristian Paul Dan – Organizația Tinerilor Mediciniști; Sanda Patrichi – Spitalul de Recuperare Cluj. Participanții au sintetizat coordonatele prezente și modalitățile de acțiune din sănătate.
Situația actuală
- Teoretic există disponibilitatea istoricului pacientului, dar practic este greu să găsești, dacă mergi la un spital, documente de la altă unitate medicală. Mai ales la informațiile în format digital accesul este foarte securizat. Dacă pacientul nu are acces la dosarul său, cu atât mai greu îi va fi doctorului. Lipsa informațiilor se răsfrânge în deficiențele din tratamente.
- S-a încercat digitalizarea la Institutul Oncologic, cu un trafic foarte mare de pacienți, din toată Transilvania, dar nu a aprobat-o Ministerul Sănătății.
- Legile țării sunt depășite în sectorul sanitar, peste tot se folosesc hârtia și ștampila. Accesul la spitalele de stat se face majoritar “pe cunoștințe”.
- Sistemele informatice ale spitalelor datează de 30 de ani și nu pot fi actualizate deoarece așa au fost achiziționate. Numărul informaticienilor din instituțiile medicale este insuficient (2-3 IT-ști la un spital cu 300 de salariați), iar noi angajări depind de “pixul ministrului”. Activitățile de IT nu pot fi externalizate.
- Integrarea cercetării pentru introducerea inteligenței artificiale (AI), validarea comercială a descoperirilor în tehnologie sunt dificil de realizat aici din cauza lipsei legislației.
- Toată lumea era interesată de telemedicină în pandemie; între timp acest val s-a estompat. Aplicația WhatsApp a ajuns “cea mai bună tehnologie de telemedicină” în România pentru că fiecare o stăpânește cum vrea.
- De multe ori startup-urile de eHealth lucrează pe proiecte asemănătoare, fără să știe unele de altele, deci fără să se coordoneze.
Speranțe de viitor
- Medicii clujeni sunt foarte receptivi la tehnologie, o aplică foarte bine. Spitalele de aici sunt, în general, bine finanțate de administrația locală și județeană, fiind dotate cu tehnologie. Spitalele private au aplecare spre tehnologie, însă aceasta presupune investiții mari pentru o țară precum România.
- ADRNV a lansat primul accelerator din țara noastră pentru startup-uri din domeniul eHealth și well-being. Instituția se află în legătură cu clinici naționale și locale pentru parteneriate cu două startup-uri. La Oradea s-a început implementarea AI într-un spital de stat.
- Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu (UMFIH) și Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) s-au alăturat ca partenere ale programului de accelerare în eHealth.
- Transilvania IT Cluster și-a creat un departament axat pe sănătate care cuprinde experți din mai multe domenii. Dacă startup-urile de eHealth nu au specialist în domeniul medical, vor eșua.
- Digitalizarea medicală este promovată la Cluj prin proiecte în școli și companii. Se fac pași semnificativi, sunt mai multe inițiative locale la nivelul de jos, nu neapărat național. Există cursuri de digitalizare pentru personalul medical.
- Managerul de spital trebuie să urmeze proceduri, să se încadreze în buget, însă poate să accepte unele schimbări care par mici, dar se pot dovedi importante. Generația tânără va dicta mersul spre digitalizare, iar reprezentanții guvernului vor fi nevoiți să ia seama.
Vizite în teren la universități și companii
Printre startup-urile invitate la dezbaterea DIHsP4Medicine s-au numărat Laitek (coordonator Răzvan Bărluțiu), Synaptiq (Dragoș Dușe), Telios Care (Philip Cioban), Wello.AI (Dumitru Petreuș), Wedoo (Patricia Vulc), WakeZ (Zaki Milhem). Vizitele au vizat proiectele MedFuture Lab – UMFIH; Digital Affective Technologies in Therapy – UBB, Scripor Alphabet. The Tactile Alphabet of Colors – Medisprof, OVISO Robotics Office.
Din delegația internațională au făcut parte reprezentanți a trei centre de inovare digitală (DIH.Bio – Spania, DIH HealthWise – Slovenia, Minasmart — Franța), scopul fiind conectarea consorțiului cu actorii relevanți din industria de sănătate și inovare la nivel local și regional.
Printre obiectivele proiectului DIHsP4Medicine se numără accesarea de noi piețe de către companiile românești cu soluții inovatoare și relevante în sănătate; atragerea de noi finanțări, trecerea de la o medicină reactivă la una P4. Planul de acțiune DIHsP4Medicine se referă la construirea de ecosisteme de inovare dinamice și interconectate, cu impact social ridicat în sănătate și bunăstare.
Consorțiul este alcătuit din patru entități care joacă un rol de coordonatori de DIH. Pentru a avea o viziune cuprinzătoare asupra provocărilor cu care se confruntă ecosistemele colaborative, partenerii sunt localizați în regiuni cu niveluri diferite de performanță în materie de inovare. Aceste regiuni includ sănătatea ca o prioritate în strategiile lor. Proiectul DIHsP4Medicine este finanțat de către Uniunea Europeană.
