Ovidiu și Narcisa Cozea, juriști în Cluj-Napoca, au renunțat la activitatea lor de bază pentru a înființa, în satul Jucu de Mijloc, o fermă cu legume deja cunoscute de marii bucătari. Ținta lor: o rețea de magazine mobile în cartierele principale în care să se vândă doar legume „de soi”.
Ferma Dronea are intrarea chiar lângă drumul național Dej – Cluj-Napoca. După poartă te întâmpină o văcuță ce paște liniștită printre pomii din livadă și care dă un lapte “de te lingi pe bot”, iar apoi stăpânul casei. Care nu e fermierul, ci un ogar afgan suplu care străbate ferma într-o clipită, cu o viteză uimitoare.
“În 2014 am început această activitate cu soția, nu aveam nicio legătură cu agricultura. Am făcut contract de arendă pe 1,8 ha, cu niște prieteni, reînnoit pe 10 ani. În 2016 am accesat fonduri pe programul “Instalarea tânărului fermier”, finalizat în 2021. Am luat ambele tranșe: 30.000 și 10.000 de euro. Cultivăm vinete, roșii, castraveți, fasole, varză, mazăre, cartofi, ceapă, ridichi, porumb clasic – nu zaharat, atât afară, în câmp, cât și în spațiu protejat.
Vom merge și pe ardei capia și gogoșari, culturi foarte rentabile. La început am fost atent la ce legume producea soacra, la câteva case mai încolo. La noi prioritatea o au soiurile, nu hibrizii. Asta ne deosebește de alți agricultori, nu avem o productivitate atât de mare. Soiurile sunt mai adaptate la condițiile climatice de la noi, mai rezistente, dar și gustoase.
Avem doar soiuri românești, luate de la Semințe Vii, de la Stela Zămoiu, din Buzău, am oprit acolo pe un drum spre Marea Neagră. Am început să le replicăm: inimă de bou, lacrima fecioarei, roșii portocalii, albe sau roz de Dâmbroca. Ne axăm pe oamenii dispuși să dea 2 lei în plus, dar să aibă calitate”, spune Ovidiu Cozea.
Două traiste = o desagă
Munca este aproape integral manuală, iar ca utilaje există doar “tractorașul vecinului și un motocultor”. “La Desaga cu Legume am ajuns pentru că mi-am dat seama că nu pot să vând singur și să am diversitate. De aceea m-am asociat cu o familie din Gherla, care e acum la rulotă.
Cei de la Ograda lui Andrei au legume în câmp, dar pe o suprafață mai mare, cartofi, morcovi, țelină, pătrunjel, cu care ne completam. Conceptul a fost că două traiste fac o desagă, Desaga cu Legume. Procesarea a venit în timp pentru că tot rămâneam cu stocul de marfă.
Am început să vindem pe Facebook cu un an înainte de pandemie, sub umbrela Nod Verde, organizație care a dat startul vânzărilor de legume la domiciliu în Cluj. Imediat mi-am dat seama că ăsta e viitorul. Livrările cu Desaga cu Legume au mers nu bine atunci, ci grozav, iar în pandemie, fabulos.
Înainte cu un an livram câte 100 de comenzi pe zi, însă ne-am întrerupt livrările cu cele două luni de lockdown. Mergeam la persoane fizice, pe Facebook, în Cluj-Napoca și în împrejurimi, comanda minimă fiind de 50 de lei. Aveam și comenzi de 4-500 de lei”, spune fermierul clujean.
Eșecul din cartierul-dormitor
Văzând că lucrurile merg bine, antreprenorii din Jucu s-au extins și pe partea de restaurante. Participau constant la expoziția “Satul vine la oraș”, de pe str. Potaissa, la evenimentele de la Muzeul Etnografic, dar și la alte târguri. Cum acolo vin și bucătari, patroni de restaurante, au ajuns să vândă și în restaurante, fiind cunoscuți prin mixul de roșii, portocalii, albe, negre, roz, o variație de culori și arome.
Rulota și-au cumpărat-o de doi ani, în pandemie, în ideea de a aduce lumea la punct fix. Inițial se plimbau cu ea în tot orașul, dar au renunțat, dându-și seama că era pierdere de vreme. Greșeala a fost că au parcat-o în cartierul Bună Ziua. “Este un cartier-dormitor, unde predomină tineri care au mâncare de acasă și mai comandă seara pizza și paste seara.
Deci nu se gătește, iar atunci legumele noastre nu au succes. Era să renunțăm de tot, dar am mutat rulota în Gheorgheni, unde lumea, chiar dacă era mai în vârstă, aprecia legumele de calitate. Am ajuns să nu mai avem nevoie de livrările la domiciliu. Dacă ne mai crește clientela, putem livra acolo toată marfa, ceea ce este mare lucru”.
Rulotă vs magazin fizic
Acum, fermierii-juriști gândesc la un sistem, în care în parteneriat cu Cooperativa Agricolă Lunca Someșului, să aibă în cartierele principale ale Clujului câte o astfel de rulotă. De ce nu un magazin fizic? Pentru că rulota este mobilă (poate să fie și un container) și e amplasată pe un teren privat, având mai puține restricții față de unul public.
“Rulota noastră este de fapt un magazin autorizat, fără un punct de lucru într-o locație, deci se poate mișca peste tot. Contractul de închiriere se face pe acel spațiu cu o persoană privată”. Pe de altă parte, sistemul în cooperativă are avantajul de a genera o diversitate mai mare de produse și dă posibilitatea de a deschide mai multe magazine mobile.
O problemă ar fi programul: municipalitatea dă autorizația de funcționare cu un anumit interval orar, iar aici, fiind vorba despre un magazin mobil, nu se poate afișa un program. Totuși, oamenii știu cam când se fac vânzările, de dimineața până după-amiază.
Unitatea de procesare: în curte la socri
Anul trecut, Desaga cu Legume a vândut producția aproape integral, cu excepția celei de tomate cherry, afectată de dăunători, dar și de faptul că nu s-au mai ținut nunți. “Atunci am transformat-o în dulceață și oțet balsamic cu ajutorul unei linii de procesare pe care am amenajat-o la socri. Sunt conștient că viitorul este procesarea. Avem două produse care se vând foarte bine: zacusca și vinetele la borcan, care își păstrează aroma de fum mult mai bine decât cele la congelator și nu își modifică textura prin congelare.
Ni s-a vândut tot-tot-tot ce am reușit să punem la borcan, într-o lună. Apoi avem sucul de roșii, acestea fiind foarte gustoase, dar și un soi de ciolomadă, o murătură tradițională pe care o facem la butoi, dar o dăm și vrac. Roșiile cherry le băgăm într-un deshidratator și le combinăm cu ulei de măsline și mirodenii și le dăm la restaurante. Avem de la tanti Stela un soi de roșii prunișoare românești, care seamănă cu roșiile Roma, foarte tari și excelente pentru paste, fiind și gustoase. O roșie pitică, dar foarte productivă”, spune fermierul din Jucu.
Dușmanul din bălegar
“Coropișnița este cel mai mare dușman al nostru, ne-am confruntat cu o adevărată invazie. Am băgat în fiecare solar câte 2 tone de gunoi de grajd, de foarte bună calitate, însă apoi am realizat că de fapt mi-am chemat aici toate coropișnițele, a fost un dezastru. Inițial nu am avut probleme atât de mari, apoi s-au înmulțit. Am încercat să ne orientăm și pe roșii cherry, dar acolo s-au dus și coropișnițele. Au făcut ravagii”, explică Ovidiu.
Semințe Vii, o inițiativă curajoasă
Acesta este un grup de patru familii de mici producători de semințe tradiționale din satul Dâmbroca, județul Buzău. Prin intermediul unei platforme online, ei își prezintă produsele din grădini. Toate legumele, cerealele, plantele aromatice și medicinale sunt tradiționale, varietăți vechi și gustoase. “Pentru cei mai în vârstă, vă garantăm că veți reîntâlni gustul copilăriei. Pentru cei tineri, pregătiți-vă să experimentați gusturi magice”, susțin inițiatorii grupului. Semințe Vii este membru al Eco Ruralis, asociație care sprijină agricultura țărănească.
