Școala Doctorală a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” este organizatorul conferințele „Aula Magna”, în cadrul cărora este invitat scriitorul Mircea Cărtărescu. În ziua de 5 aprilie 2024 el va susține conferința Rolul vindecător al literaturii în Aula „Iuliu Hațieganu” de pe strada Prof. Gheorghe Marinescu 23, începând cu orele 18.00.
Cunoscutul scriitor Mircea Cărtărescu este cea mai cunoscută personalitate a lumii literare românești postdecembriste la nivel mondial. Publicat și tradus, premiat și adulat, Mircea Cărtărescu este profesor al Facultății de Litere din cadrul Universității București.
Mircea Cărtărescu și vindecarea prin literatură
Într-o lume suferindă, literatura a avut mereu un rol important. Scriitorii au fost întotdeauna vectori importanți în mersul înainte al lumii, iar în cazul șării noastre, ei au fost chiar întemeietori ai României moderne. Cu persuasiune și carismă, scriitorul și Profesorul Universitar emerit Mircea Cărtărescu își va expune pledoaria pentru lectură în fața studenților și doctoranzilor mediciniști clujeni.
MIRCEA CĂRTĂRESCU
Mircea Cărtărescu s-a născut pe 1 iunie 1956, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1980. În prezent este profesor dr. în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Este poet, prozator, eseist, critic literar şi publicist.
A publicat următoarele volume: Faruri, vitrine, fotografii, poeme, Cartea Românească, Bucureşti, 1980; Poeme de amor, Cartea Românească, Bucureşti, 1982; În 1982 este coautorul unui volum colectiv emblematic, Aer cu diamante, alături de Traian T. Coșovei, Ion Stratan și Florin Iaru. Urmează Totul, poeme, Cartea Românească, Bucureşti, 1984; Visul (în ediţiile următoare Nostalgia), povestiri, Cartea Românească, Bucureşti, 1989; Humanitas, Bucureşti, 1993; Levantul, poem epic, Cartea Românească, Bucureşti, 1990; Humanitas, Bucureşti, 1998; Visul chimeric, studiu critic, Litera, Bucureşti, 1991; Humanitas, Bucureşti, 2011; Travesti, roman, Humanitas, Bucureşti, 1994; a devenit roman grafic în limba franceză; Dragostea, poeme, Humanitas, Bucureşti, 1994; Orbitor. Aripa stângă, roman, Humanitas, Bucureşti, 1996; Dublu CD, poeme, Humanitas, Bucureşti, 1998; Postmodernismul românesc, studiu critic, Humanitas, Bucureşti, 1999; Jurnal I, Humanitas, Bucureşti, 2001; Orbitor. Corpul, roman, Humanitas, Bucureşti, 2002.
După 20 de ani de la debut
Urmează Enciclopedia zmeilor, carte pentru copii, Humanitas, Bucureşti, 2002; Pururi tânăr, înfăşurat în pixeli, publicistică, Humanitas, Bucureşti, 2003; Parfumul aspru al ficţiunii, audiobook, Humanitas, Bucureşti, 2003; Plurivers vol. I şi II, poeme, Humanitas, Bucureşti, 2003; Cincizeci de sonete, poeme, Brumar, Timişoara, 2003; De ce iubim femeile, povestiri şi audiobook, Humanitas, Bucureşti, 2004; Baroane!, Humanitas, Bucureşti, 2005; Jurnal II, Humanitas, Bucureşti, 2005; Orbitor. Aripa dreaptă, roman, Humanitas, Bucureşti, 2007; Dublu album, Humanitas, Bucureşti, 2009; Nimic, Humanitas, Bucureşti, 2010; Frumoasele străine, povestiri, Humanitas, Bucureşti, 2010.
Zen. Jurnal 2004–2010, Humanitas, Bucureşti apare în 2011; Ochiul căprui al dragostei noastre, publicistică şi proză, Humanitas, Bucureşti, 2012; Fata de la marginea vieţii, povestiri alese, Humanitas, Bucureşti, 2014; Poezia, Humanitas, Bucureşti, 2015; Solenoid, roman, Humanitas, Bucureşti, 2015; Peisaj după isterie, Humanitas, 2017; Știutorii. Trei povestiri din Orbitor, Humanitas, Bucureşti, 2017; Un om care scrie. Junal 2011–2017, Humanitas, Bucureşti, 2018; Melancolia, Humanitas, Bucureşti, 2019; Creionul de tâmplărie, Humanitas, Bucureşti, 2020; Nu striga niciodată ajutor, Humanitas, Bucureşti, 2020; Theodoros, roman, Humanitas, Bucureşti, 2022.
Tradus în peste 25 de limbi
Traduceri în engleză, germană, italiană, franceză, suedeză, spaniolă, olandeză, polonă, portugheză, maghiară, ivrit, norvegiană, bulgară, slovenă, daneză, bască, rusă, greacă, turcă, croată, sârbă, catalană ș.a.
Cărţile sale au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România.
Mircea Cărtărescu a susținut dialogul intitulat Levantul şi Ţiganiada, două epopei eroi-comice ale literaturii române în compania criticului și Prof. Univ. Dr. Ion Pop la Cluj-Napoca, în cadrul Întâlnirilor Internaţionale, organizate în 2019 la Teatrul Naţional „Lucian Blaga” de la Cluj-Napoca.
„Literatura toată e într-un muzeu, un muzeu viu în care Homer este pe acelaşi plan cu Elena Vlădăreanu, să spunem, cred foarte mult în acest lucru şi mă refeream doar la vârstele poetice, nu la textele propriu-zise, fireşte. Cine iubeşte acest muzeu îl iubeşte în integralitatea lui” spunea în 2019 Mircea Cărtărescu în cadrul dialogului cu Ion Pop.
Valențele taumaturge ale literaturii în viziunea lui Mircea Cărtărescu vor fi dezvăluite în fața viitorilor medici clujeni, în cadrul unei conferințe care se anunță de referință nu doar pentru UMF la „Iuliu Hațieganu”, ci pentru întreaga lume literară.
