Platforma de cercetare Inspire – UBBMed își propune să atragă în hub-ul de imagistică medicală de la Cluj, alături de tinerele talente locale, românii de geniu din marile universități ale lumii.
“Este un proiect care nu se întâlnește nicăieri, din Polonia în China, ca distribuție geografică. Poate să coalizeze comunitatea științifică, atât cea națională, cât și cea internațională, formată din foarte mulți români de geniu.
Am văzut astăzi parteneri strategici de la Harvard, Oxford, vârfuri ale cercetării din lume. Aceasta înseamnă că aduce o șansă pentru fiecare tânăr care studiază la UBB de a face parte dintr-o rețea internațională de calibru foarte ridicat direct acasă, aici, în Transilvania, în Cluj.
Este un proiect foarte mare și chiar dacă Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) nu are o susținere directă, dorința noastră este să creștem sistemul de cercetare publică, să sprijinim foarte mult universitățile pentru că ele sunt cele care stabilesc designul cercetării de mâine.
Prin parteneriatul între stat, universități și zona privată putem să creăm acel ecosistem care să aibă atât cercetare, cât și transfer tehnologic către piață. Scopul final este să transformăm România în câteva puncte cheie, să o ducem în topul primelor 10 țări atunci când vorbim despre cercetare și transfer tehnologic. Avem oamenii, infrastructura materială, aici la UBB. MCID este apropiat de tot ceea ce înseamnă România viitorului”, a spus ministrul Bogdan-Gruia Ivan.
Cercetare pe implanturile în creier
“Pe noi ne interesează mecanismele de funcționare a creierului pentru a îmbunătăți tratamentul tulburărilor psihice, legate de îmbătrânire și, foarte important, să ne conectăm cu cercetările care au loc în zona neuroimplanturilor cerebrale care ajută la probleme clinice foarte serioase.
Dincolo de componenta clinică, aceste cercetări ne poziționează și în situația în care lucrăm cu oameni sănătoși care doresc să își optimizeze mintea și să aibă o funcționare mult mai bună. Ca etapă intermediară așteptăm granturi noi, publicații, dar în final acestea trebuie să aibă un tipar foarte clar în zonele de sănătate și boală.
Infrastructura pe care o avem este una de top, cea mai complexă platformă de bioimagistică medicală dedicată mai ales creierului și mecanismelor sale. Contează însă foarte mult componenta umană pentru că degeaba ai dotări de top dacă nu ai cine să le folosească. MCID a avut o contribuție importantă.
Dacă noi am venit cu oamenii, ei au venit cu banii pentru infrastructură, și ne-am „întâlnit” în una dintre cele mai importante infrastructuri academice. Nu doar cercetări românești au venit pe platformă, ci și de la Karolinska Institutet, Technische Universitaet Dresden.
Deocamdată sunt câteva zeci de cercetători angajați pe perioadă determinată sau nedeterminată, „batem” către 100, inclusiv doctoranzii și cei care lucrează pe proiecte de cercetare. Ei vin din domenii diferite: psihologie, științe cognitive, medicină, fizică medicală, inginerie. Încercăm să avem o abordare multi, inter și transdisciplinară”, a rezumat rectorul UBB, Daniel David.
100 de cercetători în noua clădire
“Clădirea este 60% terminată. Am încheiat prima etapă, în care am construit infrastructura academică ca să putem lucra și să nu pierdem avantaje competitive. În următoarele 6-7 luni am reușit să fazăm construirea clădirii pe un proiect pe Programulul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare, ca să nu stăm cu această infrastructură de top și să nu facem nimic.
Ne aflăm într-o etapă intermediară, de aceea suntem aici, acum. Mesajul nostru este că avem o infrastructură, să începem să o folosim și să atragem resursă umană și națională care să lucreze pe platformă. Nu trebuie să facă parte din UBB, suntem o instituție publică, nu ținem ca această infrastructură să fie folosită de o manieră egoistă, ci de orice om deștept care poate genera cunoaștere de impact social și care are resursele măcar pentru a ne acoperi cheltuielile.
Investiția se va ridica la 20-22 milioane €. Avem deja o mulțime de proiecte pe care le-am angajat pe platformă – trei internaționale, legate de studiul Alzheimer și tulburărilor mintale ale copiilor și adolescenților. Sunt teme care ne interesează în competiția inițiată de MCID prin care se dau sume consistente pentru români sau oameni din străinătate care își doresc să facă cercetări în România”, a spus oficialul UBB.
„Cercetarea în România este de trei feluri: universitară, academică și sub egida MCID. Uneori centralizarea nu e bună. Academia Română are 70 de institute, MCID favorizează cercetarea tehnologică, universitățile sunt cumva la mijloc. Eu sunt preocupat de științele „moi”, vorbitoare, însă mereu au făcut pledoarie pentru științele tari.
Cercetarea nefinanțată nu conduce la niciun rezultat. Nu ar trebui să vorbim despre sub 1% din bugetul național alocat pentru cercetare, ci despre mai multe procente”, este de părere Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.
Vârfuri ale cercetării mondiale, prezente la Cluj
Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) a lansat platforma în cadrul evenimentului Inspire Week (20-25 mai). Lansarea a avut loc cu participarea reprezentanților Comisiei Europene, Guvernului României, Academiei Române, unor centre academice și de cercetare de înalt nivel internațional și național. Companiile partenere implicate sunt Siemens Healthineers și Brucker.
Printre cercetătorii români și internaționali s-au numărat specialiști de la Harvard Medical School (SUA), Oxford University (Marea Britanie), Institute of Neuroscience and Medicine (Germania), Vienna Medical University (Austria), Neurospin CEA Paris-Saclay (Franța), Technische Universitaet Dresden (Germania), Karolinska Institutet (Suedia), EIT Health.
Specializată în imagistica medicală, Inspire este una dintre cele mai avansate avansate structuri academice și de cercetare la nivel internațional în sănătate, reflectă avantajele competitive instituției clujene la nivel internațional și susține programul strategic UBBMed.
Platforma cuprinde două institute, trei centre de cercetare-dezvoltare-inovare, cu laboratoare dotate cu aparatură de vârf, ce vor susține cercetarea avansată, educația de calitate și serviciile inovative.
Printre ele se numără Platforma BrainQ (cu dotări 3 și 7 Tesla) pentru imagistică biomedicală clinică, sisteme de realitate virtuală, laborator avansat de inteligență artificială și analiza datelor; Centrul MRI Preclinic (dotări 7 și 11.6 Tesla); Centrul pentru Agenți de Contrast și Terapeutici.
Inspire va favoriza proiecte academice și de cercetare la nivel internațional, fiind dedicată studiului mecanismelor creierului pentru optimizarea sănătății și funcționării omului si tratamentul tulburărilor psihice, tulburărilor mintale legate de îmbătrânire și altor condiții clinice relevante.
Irina Voiculescu, Oxford University: “Nu am înțeles niciodată sistemul administrativ din România”
Cercetătoarea de origine română, profesor asociat în Departamentul de informatică al celebrei universități britanice, a explicat, pentru Transilvania Business, condițiile în care ar demara un proiect în țara noastră.
În ce domeniu v-ați specializat?
Lucrez ca informatician în imagistica medicală. Noi obținem date de la diferite aparate (tomograf abdominal, RMN de la ortopedie) și în funcție de cum le analizăm putem face diverse măsurători: observăm îngroșarea sau subțierea unor părți din corp. Toate aceste metode sunt la nivel academic; ca să le translaționăm în domeniul clinic ne trebuie aprobări foarte precise – că baza de cercetare a populației este suficient de variată, că în aceasta există oameni de toate rasele, vârstele, felurile genetice. La ficat trebuie să analizăm și persoanele sănătoase, și cele care prezintă un dubiu, au chisturi sau tumori avansate. Toate aceste categorii trebuie atât de bine reprezentate pentru ca mașina sau algoritmul să recunoască afecțiunea.
De unde finanțare pentru aceste proiecte?
Activitatea noastră este foarte puțin finanțată. Universitatea din Oxford este ca orice alta din lume: cercetătorii trebuie să se înscrie la proiecte, europene sau în cadrul Consiliului de Cercetare al Marii Britanii. Putem să avem un anumit proiect, un singur tip de leziune, fie numai pe tomograf, fie pe RMN. Proiectele sunt micuțe, însă marele avantaj este că putem lucra cu zecile și sutele de studenți de la cursurile noastre. Încă din anul IV un student de la informatică poate lucra ca cercetător junior, de asta se înscriu studenții la masterat și doctorat.
Cum ați ajuns în Anglia?
Pe mine m-a determinat să îmi urmez pasiunea. Am terminat Facultatea de Matematică și Informatică aici, când era puțin informatizat domeniul în România. Am plecat cu o bursă pe un an la Oxford, unde mi-am dat seama, făcând mai multe proiecte, că am plecat dintr-un sistem în care ni se dădea cu lingurița, era totul foarte înregimentat. Atât era cursul, ni se preda din acel curs, după care ne întrebau din acel curs, urma alt curs. Participând în UK la diverse proiecte, am înțeles cum fac ei conexiunea din diverse domenii. La sfârșitul acelui an, am întâlnit un profesor care lucra în domeniul modelării tridimensionale, m-a invitat să urmez doctoratul la el și am rămas pe contract finanțat de Marea Britanie și Universitatea din Bath, după care m-am întors la Oxford ca lector, apoi am progresat.
Ce deosebiri există între cercetarea dintre cele două țări?
Nu aș face comparații, până la urmă oricare cercetător din lume este pasionat. Suntem cu toții în domeniul ăsta pentru că vrem să ne punem în funcțiune mintea și cunoștințele, în particular în imagistica medicală și alte domenii reprezentate la această conferință, suntem mânați de a pune în aplicare algoritmii și specializările în care activează fiecare în slujba medicinei.
Vă vedeți participând la un proiect aici?
Îmi doresc de foarte mult timp, am încercat de multe ori, însă în România am înțeles foarte greu sistemul administrativ, birocrația. Inclusiv prezența acestei clădiri, acestui institut și platformei online mă încurajează să cred că va fi mai ușor și că vom putea colabora. Între timp am scris lucrări cu colegii de la UBB fără să avem finanțare. Colaborarea am avut-o pentru că am fost noi pasionați și am făcut lucruri care ne sunt de interes comun. Ne-am întâlnit personal, am venit eu aici, am discutat pe e-mail în pandemie, am încercat să ne complementăm interesele.
Ați reveni în România pentru o propunere interesantă?
În principiu aș veni pentru un asemenea proiect, dar nu mi-aș lăsa copiii aici. Ei nu ar putea funcționa în societatea asta, așa cum nici eu nu pot funcționa, la nivel de detalii. Revenind la finanțarea în România, cred că ar trebui să vină nu doar de la Ministerul Cercetării, ci și Ministerul Sănătății să creeze proiecte de anvergură. Să ne ajute pe noi, cercetătorii, să ne înscriem la aceste burse, în așa fel încât studiile clinice pe care le facem cu pacienții să aibă efect imediat și în domeniul real al sănătății.
A creat ciobănescul-robot
Irina Voiculescu deține un doctorat în modelare geometrică 3D, este membru al Societății Britanice de Modelare Geometrică și editor asociat al SPIE Journal of Medical Imaging. Predă în mod activ atât în cadrul Departamentului de informatică de la Oxford, cât și în cadrul colegiului, fiind distinsă cu mai multe premii. Conduce un grup de cercetare în imagistica medicală al cărui obiectiv este crearea de algoritmi ce exploatează și evaluează caracteristicile geometrice din datele 3D. Cea mai mare parte a activității sale utilizează date de la scanări medicale (CT, RMN), căutând să extragă măsurători ce prezintă interes clinic. A inițiat programul Oxford RobotGames: liceenii proiectează și își construiesc propriul robot într-o jumătate de zi. Un alt proiect a fost de a construi un câine robot ciobănesc care să păzească automat animale vii sau robotizate. Turma robotizată din Oxford a fost prezentată la o expoziție a Societății Regale de Știință.