Start programului „Mihail Cantacuzino”! Peste 13 miliarde lei pentru construirea și dotarea spitalelor

Iris Damian

12 luni ago

Categorii: Fonduri Europene, Infrastructură, Investiții, Sănătate

În ședința de joi, 4 iunie 2024, Guvernul a aprobat Programul național de investiții pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino”, cu o valoare de 13,25 miliarde de lei. Anunțul a fost făcut în cadrul unui briefing la finalul ședinței de guvern, susținut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.

În prezent, mai multe spitale publice se află într-un stadiu avansat de uzură, iar în ultimii 25 de ani s-au construit prea puține spitale publice, cu atât mai puțin spitale publice de anvergură. În plus, dezvoltarea tehnologică în domeniul medical, a practicilor medicale și implicit nevoia de adaptare a normativelor actuale privind proiectarea spitalelor. La fel este și în cazul normativelor de siguranță la incendiu sau a normelor igienico-sanitar. Noile tendințe impun realizarea de clădiri medicale compacte, modulare și flexibile, extinderi și dotarea cu noi echipamente, în care actul medical să fie eficient și adaptat ultimelor standarde, iar tratarea pacientului să primeze.

Multe spitale din țară ar trebui demolate

Conform standardelor europene, se recomandă înlocuirea substanțială a unei clădiri medicale după o perioadă de 30-50 de ani de funcționare. Principalele motive sunt: deteriorări structurale în cazul clădirilor de spital aflate în zone seismice; deteriorări ale rețelelor de instalații (media de viață a rețelelor de instalații din spitale este de 15-30 de ani); deteriorări ale finisajelor interioare datorită uzurii accentuate în astfel de spații; deteriorări ale echipamentelor și deteriorarea condițiilor epidemiologice din cadrul spitalului (infecțiile nosocomiale devin imposibil de înlăturat, iar agenții microbieni care le determină devin tot mai rezistenți la soluții dezinfectante).

Stăm prost la indicatorul mortalitate evitabilă

România se află printre statele membre ale UE cu cea mai mare mortalitate evitabilă, înregistrând valori înalte ale deceselor atât din cauze prevenibile prin intervenții de sănătate publică, cât și din cauze tratabile prin îngrijiri de calitate adecvată. În prezent, îngrijirea sănătății ocupă un mediu fragmentat care trebuie să se adapteze la schimbări rapide pentru a oferi îngrijire continuă și coordonată centrată pe pacient.

Un program aprobat în 2023

Cu aproape un an înainte, în 14 iulie 2023, fusese anunțat programul, care ar fi trebuit să înceapă în 2023. Potrivit comunicatului de atunci, Programul naţional de investiţii pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino” trebuia să se deruleze în perioada 2023-2025. Obiectivul general stabilit este proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii la clădirile aferente infrastructurii de sănătate publică care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acţiuni seismice. Scopul demersului este evident, creșterea nivelului de siguranţă la acţiuni seismice, precum şi asigurarea funcționalităţii acestora conform tuturor cerinţelor fundamentale şi a creșterii eficienței energetice a acestora.

„Mihail Cantacuzino” începe

După ce a anunțat o posibilă cale de dezamorsare a tensiunilor din sănătate, purtătorul de cuvânt al Guvernului a făcut publică hotărârea ce dă startul investițiilor în infrastructura spitalicească.

„O altă hotărâre de Guvern de astăzi declanșează programul de investiții în infrastructura medicală, în valoare de 13,25 miliarde de lei, un program, vă readuc aminte, aprobat tot în ședință de Guvern la sfârșitul lunii martie. Astăzi însă, prin noua HG, au fost stabilite modalitățile de lansare a ghidurilor de finanțare și de depunere a cererilor, derularea proceselor de evaluare, selecția proiectelor, implementarea și monitorizarea acestor proiecte.

Sunt detalii tehnice și proceduri care vin în întâmpinarea comunităților locale, a unităților sanitare publice și parteneriatelor între autoritățile și instituțiile publice locale care solicită finanțări din acest program”.

Purtătorul de cuvânt, Mihai Constantin a precizat că programul se va derula până în anul 2030.

Valoarea maximă eligibilă a unui proiect finanțat

2. 000.000 mii lei pentru spitale județene/județene de urgență, spitale de specialitate;
350.500 mii lei pentru spitale municipale/municipale de urgență;
250. 000 mii lei pentru spitale orășenești.

Valorile au fost stabilite în funcție de tipologia intervențiilor și au avut la bază investițiile similare din sănătate, finanțate din PNRR.

Costul unitar/mp suprafață desfășurată pentru obiectivele de investiții care se realizează prin Programul național de investiții pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino” este aprobat prin Ordinul Ministrului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației nr. 1302/2023.

Ce aduce nou programul „Mihail Cantacuzino”

Suma aferentă programului este de 13,25 miliarde lei, peste 266 milioane euro este destinată construirii de noi spitale orășenești, municipale și municipale de urgență. De asemenea, vor fi dotate unități medicale existente, vor fi derulate lucrări de modernizare și de reabilitare a unităților sanitare, lucrări de conectare la clădiri existente. Instituțiile medicae vor putea benefiaica de finanțări și pentru dotare în vederea digitalizării și tranziției la energie verde a acestei infrastructuri imobiliare din domeniul medical.

„Valoarea maximă ce va putea fi alocată prin acest program este, după cum urmează: două miliarde de lei pentru spitale județene, spitale de urgență, spitale cu monospecialitate, 350,5 milioane lei pentru spitale municipale și spitale municipale de urgență și 250 de milioane de lei pentru spitale orășenești. Finanţarea programului va fi asigurată din fonduri naţionale şi din fonduri externe, inclusiv prin Programul Operațional pentru Sănătate, și prin PNRR” a completat Mihai Constantin.

Un program grăbit

La sfârșitul lunii martie a fost publicată nota de fundamentare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2024 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii în infrastructura unităților spitalicești și pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2023 privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor de infrastructură publică de sănătate cu finanţare din fonduri externe nerambursabile în cadrul Programului Sănătate şi din împrumuturi contractate cu instituţiile financiare internaţionale.

Potrivit acestui document al Guvernului, „investițiile în unitățile spitalicești sunt proiecte de infrastructura care necesită o perioadă mai mare de timp, astfel încât este imperios ca semnarea contractelor de finanțare să fie realizate până la sfârșitul anului 2024.

Un sistem sanitar deficitar

În aceeași notă de fundamentare a OUG 29/2024 se subliniază gravele probleme din infrastructura sanitară a României.

„În ciuda progreselor făcute în ultimii ani, sistemul sanitar românesc continuă să se confrunte cu deficiențe majore: infrastructură învechită (construcții vechi, echipamente medicale uzate fizic și moral dar si subdimensionate in raport cu populația (conform datelor EUROSTAT, la nivelul anului 2020 erau 227 echipamente RMN, 368 CT, 54 camere gama, 171 mamografe, 14 scanere PET, 76 echipamente radioterapie) forță de muncă medicală subdimensionată (în 2019, existau 3,2 medici practicanți si 7,5 asistenți medicali la 1 000 de locuitori, aceste rapoarte fiind dintre cele mai scăzute din UE), plecarea semnificativă a personalului medical calificat in alte țări, inegalități în accesul la servicii medicale între mediul urban și cel rural, iar toate aceste probleme conduc in continuare la o calitate scăzută a serviciilor medicale.

Totodată, s-au făcut eforturi pentru modernizarea infrastructurii medicale, cum ar fi reabilitarea și construcția de noi spitale, dar progresul în acest sens a fost în general încet.

Cheltuielile din sănătate au crescut în ultimii ani, dar rămân la al doilea cel mai scăzut nivel din UE – atât ca procent din PIB, cât și ca pondere pe cap de locuitor. În 2019, aproximativ 44 % din cheltuielile pentru sănătate au fost alocate serviciilor spitalicești, ceea ce reprezintă cel mai mare procent la nivelul țărilor UE dar sunt dominate de costurile farmaceutice în ambulatoriu (State of Health in the EU România – Profilul de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea)” se arată în document.

Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va publica lista de obiective de investiții propuse spre finanțare prin programul „Mihail Cantacuzino”.