Administrația locală negociază cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor un proiect de stimulare a asociațiilor de proprietari să pună panouri fotovoltaice pe acoperișuri.
“La Cluj există o politică publică de încurajare a cetățenilor ca să monteze panouri fotovoltaice pe case, prin programul Casa Verde al MMAP, cărora noi să le acordăm sprijin cu autorizații emise rapid.
Marea provocare o reprezintă blocurile de locuințe, pentru care suntem în discuții avansate cu MMAP în a găsi soluții de integrare a energiei – din panourile fotovoltaice pe care și le vor pune asociațiile – în sistem, compensată, astfel încât cei care le montează să aibă un câștig real.
Deocamdată există o problemă tehnică: nu poți integra montarea panourilor fotovoltaice în consumul intern al blocului pentru că nu sunt compatibile sistemele. Putem reuși însă integrarea energiei produse din montarea panourilor pe aceste clădiri în sistemul național, cu compensarea a ceea ce are de plătit asociația, ca să fie un câștig pentru toată lumea”, a explicat primarul Clujului, Emil Boc.
Parcuri fotovoltaice pe Valea Chintăului
La Cluj-Napoca au fost instalate panouri fotovoltaice pe patru clădiri publice (piețe agroalimentare și unități de învățământ), proiect finalizat cu fonduri norvegiene și locale, de 1,2 milioane de lei. Sistemul de pe Parkingul Hasdeu, prezentat de autorități, constă în 115 panouri monocristaline, cu o putere instalată de 395 kW și o producție estimată de energie electrică de 323 MW oră pe an. Panourile sunt amplasate pe un concept de acoperiș de vegetație.
În municipiu au fost montate panouri pe 13 clădiri publice (baze sportive, școli, piețe agroalimentare), iar două parcuri fotovoltaice sunt gestionate de societatea Termoficare Napoca (TNCN) și de Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative, toate producând energia echivalentă alimentării a 915 apartamente. Strategia este de a amplasa asemenea panouri pe toate clădirile publice care se pretează tehnic.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență 32 de clădiri, creșe, grădinițe și școli din Cluj-Napoca au componenta de montare de panouri solare și fotovoltaice, prin investiții de 90 de milioane de euro (45 de milioane de la UE, 45 de milioane din bugetul local). În zona Valea Chintăului, municipalitatea are două proiecte de parcuri fotovoltaice, pe 5 ha și 2,5 ha, cu finanțare prin MMAP.
Întoarcere la termoficarea centralizată?
Conducerea municipalității este convinsă că locuitorii se vor îndrepta tot mai mult către sistemul centralizat de termoficare. “Orice imobil cu peste șase apartamente va trebui să aibă fie centrală de bloc, fie conectare la rețeaua centralizată”, spun reprezentanții administrației locale.
“Proiectul de la TNCN, pe care l-am semnat recent la MMAP, se ridică 50 de milioane de euro. Pompele de căldură sunt complementare panourilor fotovoltaice; cel mai eficient este să produci energie electrică din panouri fotovoltaice și să o treci în consum, nu să o pui în rețea.
Când ai pus-o în rețea, ai pierdut deja o parte din componentă și cu cât trece prin mai multe mâini, cu atât este mai dezavantajoasă, adică produci energie din aceste panouri, folosești pompa de căldură să transformi în gigacalorie, atunci ai cea mai mare eficiență când utilizezi energia solară.
La Cluj-Napoca aceste rezultate se vor vedea în viitor. Până în 2031 ne-am propus să modernizăm tot ce înseamnă componenta de termoficare, încât să fie mai ieftin și mai nepoluant să ții locuința legată la sistemul centralizat.
Mai ales că există posibilitatea contorizării, adică fiecare plătește pentru cât consumă, lucru care acum 20-30 de ani nu exista. Va fi un transfer natural, în prezent nu există nicio o obligativitate, când cetățenii vor vedea avantajele sistemului, în primul rând prețul mai mic”, susține viceprimarul Dan Tarcea.
Boc despre energia verde:
- „Trebuie să promovăm energia verde, nepoluantă, Clujul are ca obiectiv să fie primul oraș din România neutru climatic și printre primele 100 din Europa până în 2030. Asta înseamnă să diminuezi efectul de seră, poluarea – prin panouri fotovoltaice, transport public ca alternativă la mașină, reabilitarea clădirilor de locuit, plantarea de arbori, amenajarea de spații verzi, promovarea industriilor nepoluante. Vedem că avem valuri de căldură, temperaturi extreme, furtuni, cutremure, inundații. Să nu ne punem cu natura, deja am pierdut în această luptă, ci să ne reconectăm cu ea. Ultima revoluție industrială, a automobilului bazat pe combustibil fosili a mers prea departe și ne amenință existența noastră. Să avem cât mai mulți absorbanți ai gazelor care se vor emite”.
- Ne-am asumat ca politică publică, să facem o zonă nepoluantă în mijlocul orașului, pe M. Kogălniceanu, să investim 100 de milioane de euro în modernizarea parcurilor, toată flota de transport nepoluantă până în 2028, dar trebuie să se implice și industriile cu activitate economică și cetățenii”.
- „Pregătim o politică fiscală în 2026 pentru cei care realizează acoperișuri sau pereți verzi la clădirile private sau locuințe, adică să ai o deducere din impozit. Unii în oraș au început să facă și vom da un semnal în acest sens. La primărie vom avea un acoperiș verde, avem tema de licitație din partea proiectantului. A fost o idee foarte bună să reducem cu 50% impozitul celor care construiesc clădiri verzi, pentru că acele imobile au făcut diferența în atragerea IT-iștilor în oraș”.
- TNCN are un proiect cu pompe de căldură, sunt mai scumpe, dar reprezintă o soluție pentru dimensiunea verde a orașului. Prețul lor va scădea ca la panourile fotovoltaice, pe măsură ce tehnologia va fi tot mai utilizată. Avem și componenta de hidrogen, atât pentru autobuzele pe care le vom achiziționa, cât și pentru o stație de producție care va însemna că hidrogenul va fi utilizat și pentru termoficare și industrie, fiind una dintre energiile viitorului”.
- „E nevoie și de o schimbare de atitudine a cetățenilor, de la cum ne deplasăm – merg cu mașina doar atunci când fac cumpărături grele, altfel, cu transportul în comun. La cumpărături nu vii cu pungă de plastic, ci iei de acasă o plasă din bumbac. Plasticul și aluminiul se descompun cel mai greu, o dată pătrunse în mediu produc dezastre. De la apa de la robinet pe care pot să o închid mai repede cu câteva secunde la schimbarea de comportament de mișcare în oraș și consum. Am cumpărat recent niște trandafiri pentru festivitățile de absolvire, am aflat cu surprindere că sunt aduși din Columbia. Deci o poluare enormă pentru a ajunge în Europa cu vaporul. De ce să aduci vita din Argentina și să nu încurajezi producătorii locali de animale sau de flori? Nu cumpărați flori cu burete, că e toxic, nu folosim celofan, ci hârtie”.
