UNESCO a făcut o serie de recomandări de care să se țină seama până în 2025 odată cu descrierea amănunțită a ansamblului de obiective reunite sub titulatura Frontierele Imperiului Roman – Dacia. Organismul internațional va solicita României să prezinte Centrului Patrimoniului Mondial până la 1 decembrie 2025, un raport privind implementarea unui set de recomandări pentru examinare de către Comitetul Patrimoniului Mondial la cea de-a 48-a sesiune.
În documentul UNESCO ce însoțește propunerea României legată de includerea în patrimoniul UNESCO a ansamblului de obiective ale Limesului se menționează unicitatea acestui ansamblu. Acesta a fost făcut public în 7 iunie 2024 la Paris, destinat cele9 de-a 46-a sesiuni a Convenției privind Protecția Patrimoniului Cultural și Natural Mondial, organizat de Comitatul Interguvernamental pentru Protecție al Patrimoniului Cultural și Natural Mondial de la New Delhi, India, care are loc în perioada 21-31 iulie 2024.
„Frontierele Imperiului Roman – Dacia se întindeau pe mai bine de o mie de kilometri de-a lungul granițelor de vest, de nord și de est ale provinciei romane Dacia, de la fluviul Dunărea cu fiecare capăt de pe teritoriul României, cuprinzând Podișul Transilvaniei și traversând câmpiile Munteniei de-a lungul râului Olt. A făcut parte din frontierele romane timp de aproape 170 de ani, protejându-l de populațiile „barbare”, asigurând supravegherea și controlul mișcărilor lor la marginile nordice ale imperiului și asigurarea accesului la resurse valoroase de aur și sare. Dacia a fost singura provincie romană situată în întregime la nord de Dunăre. Peisajele și topografia diversă a provinciei dacice includ munți, păduri, văi, podișuri, câmpii și cursuri de râuri.
A fost stabilit un sistem complex cu o gamă largă de instalații militare, inclusiv tabere temporare, rețele de turnuri de veghe, bariere artificiale (lucrări de pământ, ziduri), mici fortificații, forturi auxiliare și legionare cetăți, cu așezările civile asociate acestora. Pe baza acestor caracteristici, șapte sectoare ale frontierei sunt evidente (atât terestre cât și fluviale) și au fost integrat într-o graniță unitară, situație inegalabilă în alte sectoare ale Imperiului Roman. Un al optulea sector conține un grup de tabere de marș la mare altitudine” se arată în documentul citat.
Cerințe de protecție și management
Documentul UNESCO prevede o serie de elemente legate de protejarea siturilor și managerierea lor în noua ipostază de obiective intrate sub protecția UNESCO.
„Toate cele 277 de părți componente ale Frontierelor Imperiului Roman – Dacia sunt protejate legal. Toate siturile arheologice din părțile componente sunt protejate prin includerea lor în Registrul Arheologic Național (RAN) și procesul de desemnare a tuturor piesele componente este în desfășurare. Părțile componente, zonele lor tampon și peisajele imediate sunt, de asemenea, protejate de legile de amenajare a teritoriului, inclusiv de Planuri Urbanistice Generale care sunt în curs de revizuire pentru a asigura recunoașterea și protecția componentei părți și clustere.
Sistemul de management integrează patru niveluri de intervenție, inclusiv Ministerul Cultură, Consilii Județene, Institutul Național al Patrimoniului și Comisia Limesul Național. Va fi înființat un comitet de organizare al UNESCO pentru a coordona aceste responsabilități. Comisia Națională a Limesului este responsabilă de coordonarea activităților de cercetare și a componentelor științifice integrate de management si monitorizare. La nivel internațional, statul continuă să coopereze cu partenerii din cadrul Clusterului Patrimoniul Mondial al Frontierelor Imperiului Roman.
Cadrul de management este orientat în jurul a trei teme cheie de management: cercetare, conservare și îmbunătățire; factori care afectează proprietatea; si turism, managementul și interpretarea vizitatorilor. Aranjamentele de monitorizare sunt subliniate și este oferit un plan de acțiune. Pe baza acestui cadru general, Institutul Național of Patrimoniului va coordona elaborarea planurilor de management pentru fiecare componentă parte/cluster pentru a ghida luarea deciziilor locale. O serie de elemente importante ale sisteme de management sunt în curs de dezvoltare, inclusiv strategia de interpretare și Evaluarea impactului patrimoniului.
Recomandările UNESCO pentru România
a) Finalizarea cât mai curând posibil a programului de actualizare a Planurilor Urbanistice Generale în zonele în care sunt amplasate piesele componente,
b) Elaborarea modelului pentru planurile de management pentru fiecare parte componentă/cluster și completarea acestor planuri pentru a se asigura că există o coerență generală în managementul și identificarea acțiunilor relevante,
c) Efectuarea de modele de depozit/studii, celule pentru piesele componente din zonele urbane sau periurbane în vederea stabilirii unor informații exacte despre nivelurile de supraviețuire, și perturbarea depozitelor arheologice,
d) Elaborarea de acorduri inter-agenții între Institutul Național al Patrimoniului și Administrația Silvică cu măsuri de atenuare a impactului agriculturii şi silvicultură pe părțile componente relevante și zonele tampon aferente acestora, încorporând măsuri adecvate în planurile individuale de management,
e) Finalizarea procesului de includere a tuturor părților componente în Registrul național al monumentelor istorice,
f) Îmbunătățirea accesului la toate materialele legate de Limesul Dacic prin intermediul proiectului de creare a unui portal central de informare digitală, inclusiv continuarea lucrărilor privind seturile de date prezentate în anexa 3 a dosarului de nominalizare care să ofere acțiuni de conservare specifice site-ului,
g) Îmbunătățirea sistemului de monitorizare și a indicatorilor, asigurându-se că toate atributele de valoarea universală excepțională sunt incluse și aliniază monitorizarea cu chestionarul de raportare periodică;
h) Lucrări în derulare pentru construirea unui cadru interpretativ și implementarea de acțiuni de interpretare și prezentare, inclusiv un program de actualizare a semnalizării și comisii de interpretare,
i) Dezvoltarea unei strategii de turism durabil,
j) Finalizarea strategiei de cercetare Dacian Limes, inclusiv criterii clare pentru orice viitoare intervenții,
k) Adoptarea prioritară a prevederilor formale pentru evaluarea impactului patrimoniului pentru toate propunerile de dezvoltare în părțile componente și zone tampon,
l) Implementarea masurilor de proiectare pentru atenuarea impacturilor din construcție a Schemei de drum principal A1 către părțile componente Racovița și Copăceni Preatorium I,
m) Dezvoltarea de măsuri care să încurajeze participarea și implicarea comunității în îngrijirea, protecția și gestionarea pieselor componente.