Instituțiile sau companiile publice din zona Clujului încep să depășească inițiativele private în proiecte care implică energia verde.
Compania de Apă Someș (CASA) a construit șase centrale electrice și parcuri fotovoltaice, de 3,2 MW, în cadrul unor obiective de infrastructură edilitară din județele Cluj și Sălaj. Proiectul pe fonduri UE s-a ridicat la 23 milioane lei.
“Finalizarea sa reprezintă un pas semnificativ în direcția angajamentului nostru de a deveni mai sustenabili și de a oferi soluții energetice mai curate comunității noastre”, motivează directorul general al CASA, Călin Neamțu.
Obiectivul secundar este scăderea cheltuielilor de operare ale CASA prin reducerea cheltuielilor cu energia. Stațiile vizate sunt cele de epurare sau captare din Cluj-Napoca, Florești, Bologa, Dej, Gherla (Cluj), Zalău (Sălaj).
Alături de microhidrocentrala de la Tarnița, va fi dată în funcțiune o altă facilitate de acest fel la stația de tratare a apei de la Gilău. În cadrul stațiilor de epurare, operatorul de apă a reușit producerea de energie electrică și termică prin valorificarea biogazului rezultat din fermentarea nămolurilor de epurare.
Proiect pe hidrogen la Cluj-Napoca
În primul trimestru al anului, Distribuție Energie Electrică România (DEER) a pus în funcțiune investiții de 70 milioane lei. “Lucrăm la dezvoltarea rețelelor inteligente și la creșterea flexibilității lor pentru a răspunde nevoilor prosumatorilor și pentru a integra vehiculele electrice”, a anunțat directorul general al DEER, Mihaela Suciu.
Edilul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, plănuiește în oraș o flotă de autobuze electrice și cu hidrogen, o uzină de producere și stație de încărcare de hidrogen.
“Vrem să producem energie pe bază de hidrogen la compania de termoficare, dar și să avem rame de tren metropolitan tot pe baza acestui combustibil, cu finanțare pe Planul Național de Redresare și Reziliență. Uzina și stația de încărcare sunt investițiile majore când vorbim despre hidrogen. Nu putem să facem uzina doar pentru autobuze, vrem să gândim, cu Universitatea Tehnică, un proiect pe hidrogen pentru termoficare, deșeuri”.
Cantina din Hasdeu, pe energie solară
Consiliul Județean (CJ) a semnat cu câștigătorul licitației, Waste Powertech, contractul de proiectare și execuție, de 14 milioane €, a unei instalații de tratare prin dezintegrare moleculară pentru valorificarea energetică a deșeurilor municipale din județ. Noua stație va putea valorifica energetic 25.000 tone deșeuri reziduale pe an. Finanțarea este asigurată din fonduri proprii ale CJ Cluj.
„Astfel ne putem încadra în ținta stabilită prin strategia națională de gestionare a deșeurilor: valorificarea energetică a minimum 15% din deșeurile municipale până în 2025. Soluția tehnică va genera energie verde, valorificabilă economic. Energia produsă într-un an acoperă consumul CJ, Cluj Arena și celorlalte instituții subordonate”, a arătat președintele instituției, Alin Tișe.
Instalația integral automatizată va fi amplasată în Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, pe 1.000 mp. Stația de dezintegrare va putea valorifica energetic 25.000 tone deșeuri reziduale/an. Prin generarea gazului rezultat pe parcursul unui an, CJ își propune să producă 18.240 MWh.
Căminele Universității Babeș-Bolyai (UBB) își vor genera o parte din energia electrică de care au nevoie cu ajutorul panourilor fotovoltaice. Proiectul de 6 milioane lei, cu cofinanțare zero din partea UBB, este finanțat de Ministerul Energiei, din Fondul pentru Modernizare. Acesta prevede creșterea eficienței energetice prin realizarea de capacitați de producere energie regenerabilă pentru autoconsum la cantina și căminele UBB din campusul Hasdeu.
„Universitatea și-a asumat de câțiva ani programul strategic UBB Goes Green, o direcție cheie privind dezvoltarea sustenabilă, intrând într-o adevărată „paradigmă verde”, ceea ce a dus și la organizarea Catedrei UNESCO în schimbări climatice și dezvoltare durabilă”, a declarat rectorul UBB, Daniel David.
Transylvania Energy Cluster a demarat o serie de inițiative „verzi” alături de organizații similare din Norvegia, după o vizită la Oslo mijlocită de Asociația Clusterelor din România. “Am vizitat, la Halden, clusterul de energie și hub-ul de inovare digitală și găsim foarte multe subiecte de colaborare viitoare”, a arătat directorul TREC, Oana Raita.
Cel mai mare producător de medicamente generice din România a demarat construirea unei centrale electrice fotovoltaice la sediul fabricii. Terapia are în vedere un proiect cu centrală fotovoltaică de 1 MW, 1.810 panouri, 10 invertoare. Centrala va avea o producție de 24.000 MWh timp de 20 de ani și va reduce emisii de gaze cu efect de seră cu echivalentul a 734 tone / CO2 anual. Proiectul de 4,5 milioane lei este finanțat parțial prin PNRR. Terapia derulează o investiție de 25 de milioane € în extindere, retehnologizare și regenerare industrială.
Tehnologii inovatoare la Emerson
“În Cluj, sursele noastre de energie sunt 100% din surse regenerabile și avem o infrastructură completă de management al deșeurilor. Organizăm audituri energetice interne prin care identificăm oportunități de reducere a consumului de resurse și optimizare a operațiunilor (gestionarea deșeurilor provenite din construcții, ambalare, sistem inteligent de gestiune a consumului de apă).
Emerson dezvoltă tehnologii inovatoare, cum ar fi cele pentru producerea de hidrogen, baterii pentru mașini electrice și turbine eoliene, sau care ajută mari companii industriale să reducă emisiile de carbon”, ne-a declarat Alina Negru, director general al Emerson România.
Promelek XXI, jucător pe piața locală de echipamente electrice parte a grupului Elektra, și-a propus să capitalizeze oportunitățile din PNRR și AFM, punând accent pe soluții de încărcare pentru vehicule electrice și sisteme fotovoltaice adaptate nevoilor industriale. Inițiativele sunt așteptate să genereze o creștere de 25% a afacerilor pe segmentul soluțiilor verzi.
„Observăm un interes tot mai mare pentru soluțiile noastre de eficiență energetică. În 2024, ne propunem să consolidăm această direcție și să aducem contribuții semnificative la tranziția către o economie mai sustenabilă și eficientă, în contextul în care piața de profil se ridică la 100 milioane €”, spune Remus Hațegan, CEO al Promelek.
Articol publicat în Transilvania Business nr. 130
