Transilvania are peste 600 de castele, care ar putea fi introduse în circuite turistice sau pot aduna în jurul lor comunități care pot contribui la valorificarea lor. Cum se pot activa comunitățile în contextul patrimonial? Cum se poate reda viața unui castel proaspăt renovat și ce putem învăța din bunele practici aplicate în alte țări în acest domeniu?
Acestea sunt doar câteva dintre subiectele dezbătute pe 22 august, la MCC Lounge, în cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj, împreună cu invitații – Olivier Schweizer, fondatorul platformei media So Châteaux, care prezintă patrimoniul castelelor franceze prin tururi video imersive conduse de proprietari, dr. Cosmin Cătălin Rusu, lector universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, a cărui activitate se axează pe turismul cultural în România și istoria Transilvaniei și Ilyés Szabolcs György, director al companiei RegioConsult, principalul manager de proiect al mai multor proiecte de restaurare și revitalizare a castelelor și monumentelor istorice din Transilvania.
”Nu avem în România foarte mulți proprietari de clădiri de patrimoniu care să știe să le valorifice după restaurare”, a declarat Ilyés Szabolcs György, în contextul în care foarte multe clădiri istorice sunt restaurate fără un scop clar sau o viziune pe termen lung. Așadar, ”care va fi viața castelelor după restaurare?” este o întrebare care, din punctul său de vedere, ar trebui pusă înainte ca procesul efectiv de restaurare să înceapă. Invitații sunt de părerea că restaurarea, de cele mai multe ori, nu înseamnă și utilizarea clădirii, de aceea e importantă o strategie care ar putea oferi un rol funcțional acestor clădiri, pentru a le salva.
Olivier Schweizer, stabilit în ultimii patru ani în Cluj-Napoca, continuă discuția și ne împărtășește din experiența sa vastă în gestionarea și promovarea creativă a castelelor din Franța, unde înscrierea unui asemenea obiectiv pe lista monumentelor istorice înseamnă și obligația de a-l deschide publicului, valorificându-l și reintroducându-l astfel în circuitul comunitar. Una din soluțiile propuse de acesta este implicarea investitorilor privați, opinia sa fiind că managementul unui castel trebuie abordat și din perspectiva unui business, nu doar din cea a unui monument istoric, pentru a fi sustenabil.
Un rol important în succesul revitalizării unor monumente istorice îl are și integrarea comunităților locale în managementul acestora, dr. Cosmin Cătălin Rusu fiind de părere că relația comunităților cu patrimoniul este complicată, deoarece ele nu sunt omogene din punctul de vedere al stilului de viață, iar membrii lor nu sunt suficient informați despre patrimoniu. Însă, cu efort investit în informare, generațiile vor asimila în timp aceste lucruri și vor înțelege mai bine comunitatea din care fac parte și valoarea patrimoniului acesteia.
O bună practică în Franța de integrare a comunității în viața castelelor, așa cum ne comunică Olivier Schweizer, este de a crea asociații în jurul monumentelor istorice, fiind ”modul comunității de a se simți parte din puzzle”. Un exemplu de proiect unic, foarte popular și mediatizat în această țară este un castel salvat de 27.000 de persoane, care sunt coproprietari și decid împreună cum să-l dezvolte.
Ce rol are social media în promovarea patrimoniului de castele? Aceasta a fost o temă importantă a dezbaterii, Olivier Schweizer declarând că ”proprietarul are un rol foarte important, deoarece vocea lui este cea mai potrivită pentru a spune o poveste, iar astfel un castel are potențial foarte mare pentru a fi interesant în social media”.
Discuția s-a încheiat cu un dialog cu publicul, în care s-a reiterat ideea importanței comunicării cu comunitatea – fie ea locală sau din social media, invitații spunând: ”cel mai bun mod de a vinde interesul pentru un monument este să vorbești despre el din inimă”.