Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti – Argeș ( INCDBH Ștefănești ), grație cercetătorilor pasionați de viticultură, în primul rând, configurează de 65 de ani, prin perseverență și pricepere, o parte a patrimoniului viticol al României, printr-un efort constant de refacere și consolidare a tot ce are mai bun și mai valoros sectorul vitivinicol din România.
În inima podgoriilor de la Ștefănești, județul Argeș, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură își continuă misiunea de a contribui la dezvoltarea și modernizarea agriculturii românești. Fondat cu 65 de ani în urmă, acest bastion al cercetării horticole a devenit un pilon central în conservarea și valorificarea patrimoniului genetic vegetal al țării noastre. De-a lungul decadelor, Institutul a fost implicat în numeroase proiecte de cercetare menite să îmbunătățească producția horticolă, să dezvolte noi soiuri rezistente la condițiile climatice schimbătoare și să promoveze practici durabile în agricultură.
Patrimoniul viticol românesc
Este un loc comun faptul că patrimoniul viticol românesc reprezintă o comoară de neprețuit, reflectând o tradiție vinicolă ce datează de mii de ani. O dovedesc premiile obținute de vinurile românești în competițiile internaționale, acolo unde bătălia se duce cu țări cu mare tradiție în cultivarea viței de vie și în producerea vinurilor. Italia, Franța, Spania, Georgia își dispută cu vehemență supremația. Publicul își rafinează opțiunile, târgurile de vinuri le oferă posibilitatea să înveți cum să alegi un vin bun, potrivit contextului gastronomic, ce caracteristici să urmărești, cum să te bucuri de buchet, de perlaj, de frumusețea culorilor dintr-un pahar.
România este binecuvântată cu o varietate de soiuri de viță-de-vie, multe dintre ele fiind autohtone și recunoscute pentru calitatea lor excepțională. Regiunile viticole precum Dealu Mare, Cotnari, Târnave sau Murfatlar sunt faimoase pentru vinurile lor distincte, care reflectă specificitatea solurilor, climatului și tehnicilor de vinificație tradiționale.
Colecții de germoplasmă
Colecțiile de germoplasmă viticolă joacă un rol esențial în conservarea acestui patrimoniu. Aceste colecții reprezintă bănci de gene care păstrează materialul genetic al diferitelor soiuri de viță-de-vie, atât cele cultivate, cât și cele sălbatice. Ele sunt vitale pentru cercetarea și dezvoltarea de noi soiuri, adaptarea la schimbările climatice și combaterea bolilor și dăunătorilor. De asemenea, aceste colecții permit păstrarea diversității genetice, care este crucială pentru menținerea sănătății și rezilienței viilor în fața provocărilor viitoare.
Efortul de conservare și dezvoltare a colecțiilor de germoplasmă, asigură pentru România nu doar perpetuarea tradiției vinicole, ci și capacitatea de a inova și de a se adapta la condițiile în continuă schimbare. Aceasta este o investiție în viitorul viticulturii, care va permite producerea unor vinuri de calitate superioară, capabile să concureze pe piețele internaționale și să contribuie la recunoașterea României ca un important producător de vinuri de calitate.
INCDBH Ştefăneşti
Ministrul Agriculturii și Silviculturii Ion Cosma ( Guvernul Chivu Stoica 2, numit Consiliu de miniștri, în perioada 20 martie 1957 – 20 martie 1961) a aprobat înființarea Stațiunii Experimentale Horti-Viticole Ștefănești regiunea Argeș prin Ordinul nr. 498890 din 15 aprilie 1959. De la organizarea unei unități horti-viticolă model pentru zonă, care să rezolve principalele probleme ale dezvoltării viticulturii și pomiculturii în regiunea Argeș, cu deosebire pe terenurile în pantă și până la Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti – Argeș, aflat în subordinea ASAS București, prin Hotărârea Guvernului nr. 706 din 17 septembrie 2019, entitatea a trecut, în cei 65 de ani împliniți anul acesta, printr-o serie de transformări, nu atât instituțional, ci practic, prin participarea activă la constituirea unei colecții de germoplasmă valoroasă și prin crearea de soiuri noi de struguri, construind o legătură între trecutul și viitorul viticol românesc.
Aniversări
La împlinirea a 6o de ani de existență a Institutului, o serie de cercetători, academicieni și practicieni din domeniul horticol au apreciat rolul crucial pe care Institutul l-a jucat în conservarea și dezvoltarea biodiversității agricole românești. Pe bună dreptate, de-a lungul anilor, cercetătorii de la Ștefănești au reușit să creeze și să omologheze numeroase soiuri de viță-de-vie, pomi fructiferi și legume, contribuind semnificativ la îmbunătățirea calității și productivității culturilor. Această aniversare nu a fost doar un moment de celebrare, ci și un prilej de reflecție asupra viitorului, într-o lume în care biotehnologiile vor juca un rol din ce în ce mai important în asigurarea securității alimentare.
Julia și Bruno Scavo s-au documentat și la Ștefănești
Julia Scavo, cunoscută de publicul din România mai ales pentru a fi câștigat anul trecut cu echipa României, Campionatul Mondial de Degustări în Orb, organizat de Revista vinurilor Franței, (La Revue de Vin de France) a publicat împreună cu soțul său Wine secrets of Romania–Dragasani Region, Vol 1. Desigur, cartea a necesitat o documentare la fața locului, și chiar dacă Ștefăneștiul nu face parte bdin arealul Drăgășani, o vizită acolo nu putea lipsi din acest demers.
„Împreuna cu soțul meu, Bruno Scavo, consultant, jurnalist, formator și Director la revista Vins&Gastronomie, am avut plăcerea să vizităm INCDBH Stefănești-Argeș și să asistăm la o prezentare și degustare, susținute de Dl. Dorin Ioan Sumedrea, Director General, împreuna cu echipa dumnealui. Institutul ne-a primit într-o clădire modernă, la fel ca și laboratoarele și alte dotări pe care am putut să le vizitam. Am fost bucuroși să îl cunoaștem pe Dl. Director General, o persoană dinamică. Dumnealui și-a exprimat dorința de a merge și mai departe în modernizarea tuturor sectoarelor de activitate de la cercetare, la vinificare, via experimentală și toate plantațiile. De altfel, plantațiile și serele reprezintă o adevărată bogăție, deținând specii numeroase și dezvoltând și soiuri de masă” a spus Julia Scavo la aniversarea a 60 de ani Institutului.
Ștafeta generațiilor
Cum institutul a furnizat o parte însemnată din informațiile utile cărții Wine secrets of Romania–Dragasani Region, Vol 1 ( Secretele Vinurilor din România–Regiunea Drăgășani), Julia Scavo a remarcat noua generație de cercetători.
„Institutul participă la competiții cu strugurii de elită pe care îi creează. Am fost, de asemenea, impresionanți de departamentul de virologie, dar și de studiile ADN practicate în institut. Am gustat câteva vinuri de colecție produse de Institut în anii ’90, și care s-au păstrat bine, confirmându-ne astfel experiența de degustare a câtorva flacoane din ani ’80, primite de la institut și degustate acasă nu cu mult înainte. Toată echipa a fost primitoare și motivată, atât membrii tineri și energici, cât și cei mai experimentați și mai înaintați în vârstă. Avem impresia ca ștafeta este transmisa pe mâini bune, cum ne dovedește tânărul cercetător și speranță a institutului, Dr. Daniel- Grigorie Dinu, și mulți alții” a concluzionat Julia Scavo.
Cercetarea e pe mâini bune
Anul trecut, la aniversarea a 110 ani a Societății Române a Horticultorilor, lui Daniel Dinu i-a fost conferit, alături de Carmen Popescu, Dorin Sumedrea, Andreea Manolescu, Letiția Pandelea și Laura Rustioni, Marele Premiu al SRH pentru lucrarea A new strategy to improve vineyard resilience: grapewine morphological adaptation to short-term nitrogen deficiency. Lucrarea premiată de SRH este rezultatul unei frumoase colaborări între Institutul de la Ștefănești și Universitatea din Salento, Lecce (unde primul autor a fost doctorand bursier al statului italian). Premiul este al titularilor, dar în aceeași măsură al Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti – Argeș, un loc unde studiul, cercetarea și inițiativele se împletesc cu pasiunea pentru viticultură, respectul pentru tradiția viticolă românească și perspectiva de a oferi vinuri tot mai bune din podgoriile românești.
Laboratoarele de cercetare de la Ștefănești
Prezentul se vede prin rezultatele obținute în laboratoarele de cercetare. Aici se muncește în laboratorul de Genetică și Ameliorarea speciilor Horticole, Ecologia și multiplicarea speciilor Horticole, Tehnologii – Protecția plantelor – Virologie în Horticultură, Biotehnologii în Horticultură și în Laboratorul de Oenologie.
În domeniul oenologiei, cercetările au avut ca rezultate: optimizarea tehnologiilor de vinificație a strugurilor în funcție de proveniența lor geografică și ampelografică; îmbunătățirea tehnologiilor de limpezire, maturare, învechire, stabilizare și îmbuteliere a vinurilor; stabilirea tehnologiilor de producere a distilatelor și învechirea acestora; valorificarea superioară a produselor secundare rezultate din vinificarea strugurilor.
Principalele soiuri de vin obținute prin tehnologiile optimizate in cadrul laboratorului sunt: Fetească Regală, Feteasca Albă, Risling Italian, Sauvignon, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Burgund Mare. La vița-de-vie au fost create soiurile de struguri de masă: Norocel, Memory, Argessis, Ștefănești, deosebit de valoroase.
Cercetare, inovație, educație
De-a lungul istoriei sale, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ștefănești a fost un motor de inovare și progres în domeniul agricol. Instituția a fost implicată activ în parteneriate internaționale, colaborând cu institute de cercetare și universități de prestigiu din întreaga lume. Prin aceste colaborări, Institutul a avut acces la resurse științifice de ultimă generație, reușind astfel să contribuie la îmbunătățirea tehnologiilor utilizate în agricultură și la dezvoltarea unor practici agricole prietenoase cu mediul.
Astăzi, la 65 de ani de la înființare, Institutul rămâne dedicat misiunii sale de a sprijini agricultura românească prin inovație, cercetare și educație. Cu o echipă de cercetători pasionați și o infrastructură modernizată, Institutul continuă să fie un centru de excelență în domeniul biotehnologiilor horticole, pregătit să răspundă provocărilor viitorului și să contribuie la dezvoltarea unei agriculturi sustenabile și eficiente în România.
Dacă ne gândim doar la cele peste 200.000 de sticle de vin vechi din pivnițele institutului e suficient să realizăm ce comoară este acolo. Deja, mintea noastră proiectează arome, buchet, culoare și abia așteptăm să auzim un vin de acolo curgând în pahar. Mai punem la socoteală colecția de germoplasmă, alte specii horticole dezvoltate acolo și poate ne facem o ideea despre ce înseamnă efortul celor 65 de ani de activitate.
