Managerii de resurse umane din Cluj au fost „convocați” la complexul HillHouse Pool & Lounge, din Feleacu, pentru a fi puși la curent cu cele mai noi tendințe din domeniu, prin evenimentul HR Connect Fall Party.
“Ni se alătură tot mai mult noi oameni și companii, ceea ce înseamnă că facem bine împreună ceea ce facem. Printre inițiativele noastre se numără aceste întâlniri de două ori pe an, primăvară-vară și toamnă, dar și alte conferințe, breakfast-uri.
Ne dorim să vă ținem în priză, ocupați, să vă găsim preocupări de a vă vedea, împrieteni, colabora, de a schimba impresii împreună. La aceste întâlniri avem invitați care să ne inspire, să ne prezinte proiecte sociale, comunitare, în care noi putem sprijini sau să facem, la rândul nostru, lucruri frumoase”, a motivat organizatorul Magnoliu Stan, CEO al Smart HR România.
Bleisure și workleisure, efecte ale pandemiei
Zsofia Moldovan, coordonator de vânzări la agenția Wens Travel, a menționat trei dintre tendințele turismului de business. “Trebuie să acordăm o atenție mai mare acestor călătorii, indispensabile în domeniile în care activăm, deoarece au un potențial de a închega relații de business, iar cei din echipele profesionale să devină mai mult decât simpli colegi de birou.
În perioada postpandemică a apărut tendința de a călători în interes de serviciu, din ce în ce mai des întâlnită pe lista de beneficii propusă de către angajatori, mai ales pentru generațiile mai tinere. Bleisure travel este o combinație între turismul de business și de agrement.
Dacă trimitem o echipă la o conferință de două zile putem să rezervăm o noapte de cazare extra, mai ales că biletele de avion sunt mult mai scumpe vineri decât sâmbătă. Atunci când decizi încă o noapte de cazare pentru echipa ta nu doar că faci o posibilă economie financiară, dar creezi și un mediu ca acei oameni să relaționeze într-un mod informal.
Un alt exemplu postpandemie este workleisure: decizi ca vara asta să lucrezi două luni în Grecia, alte două în India. Partea interesantă pentru comunitatea de HR este că acest beneficiu poate fi extrem de maleabil: și pentru generația mai tânără, și pentru seniorii din companii.
Și pentru individul care are nevoie de liniștea din munți pentru un proiect creativ, dar și pentru un alt coechipier, de a se reloca într-un oraș aglomerat, de unde să se umple cu energie și să devină mult mai productiv, lucru benefic și pentru companie, și pentru angajat”, consideră expertul în turism.
“Team-building-urile sunt un instrument extraordinar de bun de a dezvolta relații între coechipieri și pentru motivarea angajaților. Duci omul într-un loc total necunoscut pentru el, și vezi, ca HR manager, cum echipa începe să lucreze în mod natural, să observi personalitatea oamenilor.
Există în companii și echipe multigeneraționale, cu tineret și seniori, dar putem capta atenția ambelor categorii. O călătorie de afaceri poate fi inclusă într-un team-building pentru a fi mai interesantă: vânătoare de comori în Dublin, ascunsă într-o bibliotecă, cu o zi terminată la o cină cu fish & chips, bere și whisky într-un pub din portul acestui oraș.
Nu e nevoie de bugete extraordinare pentru a organiza un asemenea team-building intern sau extern, putem să cheltuim sume mai mari pentru o simplă petrecere care nu reușește să unească echipa. Ca angajator poți avea surpriza că echipa ta funcționează mult mai bine într-un oraș străin decât într-o sală de ședințe. Aceste călătorii de afaceri pot contribui la întărirea echipelor și culturii organizaționale în companii”.
Abonamente pe firmă pentru câini și pisici
Ștefan Vâju, CEO al Telepaws, i-a familiarizat pe cei prezenți cu conceptul de telemedicină veterinară. “Mulți dintre HR-iști încearcă să caute variante sau pachete de beneficii pentru a da un imbold oamenilor demotivați din firmele lor. A apărut un demers foarte interesant în zona de medicină veterinară: o aplicație mobilă unde găsiți specialiști în domeniu.
Există și pachete de abonamente medical-veterinare care pot fi oferite angajaților, care rezolvă multe probleme. O astfel de abordare, extrem de întâlnită în SUA, are un impact deosebit asupra echilibrului emoțional al angajaților. Deja am avut mai multe întâlniri la companii care sunt prietenoase cu animalele.
Sunt trei tipuri de abonamente care se bazează pe prevenție, wellness și educație. Mulți angajați nu dau randamentul necesar la muncă pentru că se gândesc că au lăsat acasă un animal cu probleme.
Abonamentul acoperă vaccinuri antirabic și polivalent, consultații de specialitate pe nutriție și comportament, consult stomatologic veterinar, dar și plafoane de decontare directă pentru probleme neprevăzute care se întâmplă în timpul anului. Se pot organiza inclusiv workshop-uri dedicate celor care au animale de companie, pe diverse provocări: nutriție, comportament”.
Copiii străzii, viitorii meseriași ai Clujului
Experții în HR au fost direcționați și către comunitate. “Noi facem activități de tip centre de zi pentru a preveni părăsirea timpurie a școlii. Este un subiect care se potrivește cu resursele umane deoarece cei care nu pot urma 10 ani de învățământ obligatoriu nu se pot califica profesional.
Spre rușinea noastră, România declară oficial 17% dintre copii care nu termină 10 clase, mai sunt 3% niciodată înscriși într-un sistem de învățământ. În același timp, se aprobă anual 100.000 de emigranți străini care să vină aici pentru că nu se mai găsește forță de muncă”, a atras atenția Mihai Roșca, director executiv al Fundației Române pentru Copii, Comunitate și Familie (FRCCF).
“În Cluj-Napoca ne ocupăm, în cele două centre, de 190 de tineri, până la 21-22 de ani, pentru că sunt prea mulți copii care acasă nu au resursele necesare pentru a face carieră. Nu mă refer numai la bani, pentru că familiile au nevoie și de asistență juridică, legislativă sau medicală.
Acestea sunt familii mari, cu venituri sub 1.000 lei/membru, și care își încurajează copiii să câștige bani cât mai devreme posibil, abandonând școala și ajutându-și familia pentru că nu face față cheltuielilor.
La noi copiii vin după școală; le asigurăm o masă caldă și îi implicăm în pregătirea temelor pentru a doua zi, iar pe cei care rămân corijenți sau repetenți, să depășească aceste forme. Îi ferim de tentațiile străzii, îi ținem sub supravegherea profesionistă a adulților, îi ajutăm să își recupereze din lacune și să promoveze clasa, pentru a se califica profesional.
Munca necalificată este una dintre sursele principale care generează sărăcie: cei necalificați sunt prost plătiți, își creează familii devreme, fac mulți copii. Așadar un lanț al slăbiciunilor, cu copiii care de 3-4 generații rămân necalificați și săraci.
În Cluj-Napoca sunt prea mulți copii care nu se califică profesional, deși este considerat un oraș universitar, cu școli care ar trebui să îi pregătească pentru anumite profesii. Încurajez companiile sau angajații lor să se implice în activitatea centrele noastre pentru că rezultatul ar fi mai mulți profesioniști în Cluj, angajați care să devină de la instalatori la asistenți medicali”.
Liceenii performanți ne pleacă în străinătate
Ovidiu Neamțu, inițiator al programului Creatori de Viitor, a îndemnat angajații companiilor să se implice în proiecte alături de tinerii performanți. “Urmându-mi profilul de antreprenor, am format o asociație care să organizeze evenimente cu impact social. Din păcate 60-70% dintre liceenii de care ne-am ocupat nu mai sunt acum în țară, o mare parte parte pleacă să studieze afară.
Ceea ce ne-am propus este să aleagă România, chiar dacă o vor face din străinătate, să nu uite de unde au plecat, iar ceea ce au învățat dincolo să aducă înapoi. Cu o echipă de studenți de la Oxford, Londra, Birmingham, dar și din România, am creat în pandemie platforma Teach You, cu 32 de discipline meditate gratuit, cu 10.000 de ore de voluntariat pentru 6.000 de beneficiari.
În acești ani s-a strâns o echipă de alumni extraordinară, un activ fantastic: unul a terminat universitatea la Harvard, altul la Viena. Vom avea nevoie de oameni care apreciază educația și pot face echipă cu astfel de tineri, care caută modele, parteneri de dialog, alături de care să dezvolte platforme de locuri de muncă.
Să poți să lucrezi cu astfel de tineri este ceva fenomenal. Mulți pleacă și nu mai au o perspectivă vizavi de țara asta și e păcat. Să ne gândim la proiecte pentru că avem acest activ fantastic”, a spus Neamțu.
Team-building la Pata Rât
Simona Fuchilă a părăsit anul trecut banca unui gigant multinațional pentru a se alătura Comunității Guild. “Am lucrat ca director HR la Emerson timp de 17 ani, în 2023 am decis să încep partea de antreprenoriat, să văd dacă prin experiența mea pot să ajut alte organizații.
Am avut proiecte frumoase la companii din Cluj, la BMW, Mars, Copeland. Guild este o comunitate formată din antreprenori și manageri, directori care activează în mediul corporatist și care se întâlnesc în cadrul mai multor activități: la cafea și micul dejun, cu cadre didactice cu care discută diverse lucruri de viață, împărtășesc experiențe într-un mod foarte deschis, își cer sfaturi, dezbat cărți de leadership în tendințe.
Comunitatea a fost creată acum mulți ani de Ruben Marian – director general la Utilben, Daniel Lar – Managing Director la Yonder, acum activează și în Oradea, Suceava, București și Timișoara.
Pe lângă întâlnirile bilunare dedicate membrilor, organizăm și evenimente publice – un schimb de experiență între profesori universitari și studenți din SUA cu cei de la Universitatea Babeș-Bolyai, cu prezentare de proiecte de antreprenoriat social, team-building-uri de companie ale Utilben la șase organizații nonprofit, mult mai bine primite decât cele clasice. Am ajuns inclusiv la comunitatea romă din Pata Rât”.
Degustări profesionale: șampanie și cafea
Călin Dobre, manager la Meron, a instruit HR-iștii să facă deosebirea între o cafea de specialitate și de una de duzină, dar și să susțină fermierii care pun în prim-plan sustenabilitatea și nu apelează la pesticide sau insecticide. Somelierul Mihai Tritean a explicat cum se savurează șampania (metoda Champenoise), în comparație cu prosecco sau frizzante (metoda Charmat), vinuri spumante de calitate inferioară. “Bulele reprezintă viața spumantului”, “Buletinul vinului este pe verso-ul sticlei, fața etichetei e marketing”, “Consumați vinul din România, în Republica Moldova e încă haiducie”, “Cumpărăm un vin bun la sfatul somelierului – creat pentru HoReCa și care nu există în magazine – nu din “alimentară””, “Vinul nu se bea pentru alcool, ci pentru emoția creată”, “Trebuie să consumăm vin corect, nu neapărat scump” au fost remarcile sale.
