Ministrul energiei, Sebastian Burduja, recunoaște că proiectul nu a avansat de un an și că este posibil să nu se realizeze până la finalul mandatul său.
“Cel mai important proiect pentru sistemul energetic românesc rămâne Tarnița-Lăpuștești. Vechi de 50 de ani, ignorat și pasat de la un an la altul, deși contribuie substanțial la securitatea sistemului energetic, la prețuri corecte și, nu în ultimul rând, la producția de energie curată și stocarea de mari dimensiuni.
La începutul mandatului meu am scos de la sertar proiectul și am mandat conducerea Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) să demareze licitația pentru studiul de fezabilitate (SF). SAPE este societatea căreia i-am acordat toată încrederea și sprijinul meu în a duce la bun sfârșit prima etapa a proiectului, respectiv atribuirea SF.
După un an de zile constat că nu s-a înregistrat niciun progres și că suntem în același punct, SAPE nereușind să închidă licitația pentru atribuirea SF. Nu renunț nici în ruptul capului. Proiectul acesta va vedea lumina zilei.
Cu mine sau fără mine ministru. Pentru că România și energia României nu mai au timp să aștepte, iar mandatele de ministru nu sunt despre o persoană sau alta, ci despre viitorul acestei țări și a viitoarelor generații”, spune Burduja.
Vor să conceapă proiectul, dar și să-l execute
“Punem în aplicare planul B, pentru că întotdeauna avem unul de rezervă. Am continuat zilele acestea discuțiile cu partenerii strategici din Japonia și Franța, consorțiul format din Itochu și EDF, doi giganți energetici la nivel mondial.
EDF este cea mai importantă companie de utilități din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din UE. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu 180.000 de angajați.
Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de 90 miliarde USD, 28% din produsul intern al României. Cele două mari companii sunt interesate de proiect și dispuse să realizeze pe banii lor SF, apoi să ducă până la capăt proiectarea și execuția centralei.
Un proiect de mare anvergură are nevoie de parteneri serioși, stabili, de încredere și care au dovedit că știu și pot să implementeze proiecte mari. Așa cum este Tarnița – Lăpuștești pentru țara noastră.
Mergem înainte, împreună, ghidându-ne după cele spuse de Dimitrie Leonida: problema energiei, fiind o problemă națională, nu poate fi rezolvată decât de către un stat care ia în considerare interesele naționale, eliminând interesele personale, locale sau unilaterale”, a anunțat ministrul.
Idee veche de o jumătate de secol
Tarnița-Lăpuștești, cu o putere instalată de 1.000 MW, presupune o investiție de tip greenfield de peste 1 miliard de euro, centrala putând asuma atât rolul de compensare a producătorilor care funcționează în bandă, cât și cel de echilibrare în sistemul energetic național.
În stadiul inițial al SF, obiectivul a fost considerat doar pentru compensarea producătorilor care funcționează în bandă. În perioada 2014-2016 au fost selectate de compania de proiect Hidro Tarnița trei consorții din China, dar în 2017 Guvernul a întrerupt procedura de selecție pentru a analiza alte modalități de atragere de investitori, luând în calcul parteneriatul public-privat.
Hidrocentrala ar fi urmat să fie construită, în 5-7 ani, la 30 km de Cluj-Napoca, pe valea Someșului Cald. Era prevăzută să aibă patru grupuri de câte 250 MW, scopul fiind echilibrarea sistemului energetic național, în perspectiva intrării în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă și ca urmare a majorării puterii instalate în centrale eoliene și solare, cu producție intermitentă.
Proiectul a fost discutat pentru prima dată în România acum 50 de ani, când au fost efectuate cercetări pentru depistarea celui mai bun loc, ales din 20 de amplasamente din toată țara, datorită căderii foarte bune de apă și a poziționării.