„Dumneata ai fost ministru, dumneata nu știi nimic, n-avem ce să discutăm cu dumneata”. Interacțiunea cu statul implică o sumedenie de reguli, utilizate precum VAR-ul la fotbal. Argumente se găsesc și pentru, și în contra deciziilor luate. Dacă în corporații s-a învățat să nu se fure, să se respecte protecția muncii, care au fost rezultatele la stat în perioada de tranziție spre o economie deschisă. „O să vedem cât o să putem, cei care muncim, să ţinem în spate această greutate”.
Aceasta este o relatare ceva mai lungă decât un rezumat executiv. Așadar, vă invit să vă așezați comod. Materialul redă un dialog incisiv, cu Gilda Lazăr, Head of Corporate Affairs and Communications – JTI România, Moldova, Bulgaria, alături de Costin Borc, fost vicepremier și ministru al Economiei, Comerțului și Turismului, actualmente director pentru Europa Centrală și de Est & Africa a Grupului SNEF.
Dialogul dintre cei doi speakeri a fost provocat de Festivalul de Istorii și Film de la Râșnov, cu participarea activă a audienței.
Tematica dezbaterii a vizat Leadershipul economic în mediul românesc, astfel că natural discuția a curs spre paralela trasată între leadershipul din administrația publică și cel din mediul privat de afaceri.
Anul 2024 este marcat de creșterea salarială cu 12,5% pe economie, la stat 19%, privat 11%. La stat lucrează 25% din angajaţii din economie.
Mediul privat este afectat de creşterea salarială în sistemul bugetar. Media salarială este cu aproape 1.000 de lei peste cel din mediul privat.
În acest context, fostul ministru Costin Borc a radiografiat starea leadershipului și managementului din mediul privat.
„Avem, astăzi, o cantitate foarte mare de middle managment de foarte bună calitate. Oameni care, nu neapărat s-au născut după ’89, dar nu au nimic în comun cu comunismul şi şi-au început viaţa pe cu totul şi cu totul alte setări decât ale noastre. Sper că vor avea puterea să crească. Factorii externi precum criza din 2008, pandemia de COVID şi mai apoi războiul au pus presiune asupra posibilităţilor de dezvoltare într-o multinaţională. S-au impus o serie de reguli privind reducerea costurilor. Astfel că nu-mi mai permit să exersez cu cineva care are o valoare mare, să-l ţin să parcurgă nişte trepte fără să fie super productiv. Avem şi manageri expaţi, dar care s-au mai rărit pentru că sunt scumpi şi astfel companiile au pierdut şi o serie de modele. Dar aici trebuie să facem precizarea că nu toţi au fost modele de urmat, unii doar au vrut să bifeze un job în această parte de Europă”, a argumentat Costin Borc.
„Dar şi românii au devenit expați”, a subliniat Gilda Lazăr. „Lucrează în afara ţării la diverse companii şi ulterior se întorc în ţară pe poziţii cheie. Ce trebuie să înţeleagă managerii este că mobilitatea e esenţială. Trebuie să fi dispus să lucrezi în afară, ulterior să revii sau să mergi în alt loc unde te trimite corporaţia”.
Competențe mai slabe, remunerate mai bine la stat, în medie cu 1.000 de lei
În această paradigmă, a fost adus în discuție și schimbul de personal dintre administrația publică și mediul privat, cât de natural este acest flux și care sunt beneficiile sau dezavantajele.
Ambii speakeri au fost de acord că „trecerea” prin cele două medii de lucru, total diferite, încarcă cu experiență pozitivă și utilă un viitor manager sau antreprenor.
„Statul ăsta, în final, e format şi el din nişte oameni, şi calitatea oamenilor este de discutat. Responsabilizarea şi responsabilitatea sunt iarăşi de discutat”, a declarat Gilda Lazăr.
„Astăzi, competenţele din mediul privat sunt mult peste competenţele din administraţie. Salariile din administraţie sunt în medie mai mari decât cele din privat. Ceea ce înseamnă că există o recompensare a unor competenţe reduse în administraţie, oameni care nu au niciun interes să treacă spre privat pentru că vor pierde la salariu şi vor munci mai mult,” consideră Costin Borc.
„Apoi, cred că mai este şi o problemă de percepţie, de reputaţie. Să lucrezi în administraţie este destul de prost privit de mediul de business. Mi s-a întâmplat mie în 2019 după ce m-am mutat la o firmă de inginerie franţuzească, o firmă serioasă. Eram la un client şi eram singur, iar clientul mă întreabă dacă am mai venit cu cineva pentru că trebuie să discutăm detalii tehnice. I-am zis că le discută cu mine. Clientul a răspuns că dumneata ai fost ministru, dumneata nu ştii nimic, n-avem ce să discutăm cu dumneata”, își rememorează episodul Borc, fost vice-premier şi ministru al Economiei, Comerţului şi Turismului în mandatul lui Dacian Cioloş.
Parlamentul, oficiu de înregistrare a ordonanțelor
Experiența de lucru din ambele medii a celor doi speakeri i-a pus pe aceștia de o parte și de alta a fileului.
Gilda Lazăr, fost consilier și purtător de cuvânt în cadrul Ministerului Afacerilor Externe în perioada Convenției Democrate din România, a subliniat o serie de aspecte privind transparența decizională. „Constatăm că totul este foarte urgent. Parlamentul a fost redus la un fel de oficiu de înregistrare a ordonanţelor, iar în materie de iniţiative legislative avem iniţiative de relaţii publice. Asta a fost în anul electoral. Se interacţionează foarte greu cu statul. Cei care spuneau că sunt transparenţi au fost în realitate opaci. Nu am primit nici măcar un răspuns la modul confirmăm primirea. În schimb, s-a inventat un registru al transparenţei în care trebuia să te înregistrezi ca să poţi să intri într-o relaţie cu autorităţile. Evident, că nu a funcţionat, pentru că transparenţa nu înseamnă un registru”, a explicat Lazăr.
Statul nu înțelege antreprenorii. Care e modelul de business cu statul?
Interacțiunea dintre administrația publică și mediul antreprenorial este descrisă drept lipsită de consistență, demanding din partea statului și fără rezultate pozitive pentru antreprenori.
„Cu statul e greu de lucrat. De fapt, cu orice administraţie e greu de lucrat, fie ea franceză, canadiană, germană, bulgară sau română. Impun o sumedenie de reguli. O parte din antreprenoriatul românesc a fost pervertit de relaţia cu statul, care a fost o relaţie de cumetrie”, a arătat Costin Borc. „În ciuda regulilor impuse de Fondul Mondial, Banca Mondială, mai departe Uniunea Europeană, cumetriile n-au dispărut cu totul. Însă cred că a dispărut o mare parte din corupţie, din fericire. Lucrurile se fac altfel acum. Adică o administraţie de stat lansează un apel de oferte pe nişte chestii foarte tehnice vineri, cu termen de răspuns luni, în condiţiile în care numai ca să-ţi dai seama de proiect şi de complexitatea lui ţi-ar trebui 2 luni. E clar că apelul e scos cu adresă. De aia cu statul se lucrează greu. Pe de altă parte, banii europeni din PNRR pun un pic de ordine şi aduc o oarecare siguranţă că vei fi plătit, care este un lucru foarte important”.
„Statul de la noi nu înţelege mediul de business, în ciuda declaraţiilor sforăitoare. Pe antreprenori nu-i înţelege deloc. Ce mai înţeleg sunt marile corporaţii pentru că mai au contact prin diverse mari organizaţii de business de genul FIC (Consiliul Investitorilor Străini), AmCham (Camera de Comerţ Americană), Camera de comerţ franceză, Camera germană. Dar antreprenoriatul este neglijat. Suntem într-un stat care devine din ce în ce mai stufos în fiecare zi. Administraţia care crede că răspunsul la orice problemă este crearea unei noi agenţii, unor noi formalităţi, unei birocraţii stufoase. O să vedem cât o să putem, cei care muncim, să ţinem în spate această greutate”, a concluzionat Costin Borc.
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 133 a revistei Transilvania Business (31 octombrie – 21 noiembrie 2024)
