Din Raportul Future of Jobs 2025, realizat pe 1.000 de angajatori globali de top, reiese că peste 92 de milioane de joburi vor dipărea până în 2030. Vom fi nevoiți să dezvoltăm abilități noi pentru a rămâne relevanți pe piața muncii, cu putere de negociere mare. Încetinirea economică și creșterea costului vieții, deja resimțite, impun noi criterii la angajare. Dintre domeniile tradiționale, sănătatea și educația vor cunoaște o cerere mult mai mare de forță de muncă bine pregătită, potrivit directorul executiv al AJOFM Bihor, Békési Csaba, professor asociat la Universitatea din Oradea.
Vin vremuri interesante pentru piața globală a muncii. Asta prin prisma schimbărilor tehnologice, fragmentării geoeconomice, schimbărilor demografice și tranziției verzi, care vor modela și transforma piața mondială a forței de muncă până în 2030. Vor dispărea meserii, altele noi vor apărea. Toate acestea, și competențele necesare noilor joburi sunt evidențiate în Raportul Future of Jobs 2025.
„Raportul reunește perspectiva a peste 1.000 de angajatori globali de top – reprezentând împreună peste 14 milioane de lucrători din 22 de clustere industriale și 55 de economii din întreaga lume – pentru a examina modul în care aceste macrotendințe influențează locurile de muncă și competențele, precum și strategiile de transformare a forței de muncă pe care angajatorii intenționează să le adopte ca răspuns, în perioada 2025-2030”, spune Békési Csaba, directorul executiv al AJOFM Bihor și profesor asociat la Universitatea Oradea.
Din experiența sa, acesta a observat că piața muncii este extrem de sensibilă la toate schimbările care au loc în interiorul ei.
Potrivit Raportului, peste 92 de milioane de locuri de muncă vor dispărea până în 2030, datorită modificărilor care vor avea loc pe piața forței de muncă.
În schimb, alte 170 de milioane de joburi noi vor apărea.
Perspective cheie
Directorul executiv al AJOFM Bihor a punctat câteva dintre perspectivele cheie care vor duce la modificările de pe piața muncii. Acestea sunt: digitalizarea, inteligența artificială, tranziție verde, schimbările demografice și schimbările economice.
„Din studiu reiese că extinderea digitalizării va influența cel puțin 60% dintre companiile existente. Noile tehnologii, din nou, vor crea noi locuri de muncă, dar sigur că o să ducă și la restrângerea unor roluri considerate oarecum tradiționale. Vor fi multe poziții înlocuite de inteligența artificială, respectiv de automatizare. Tranziția verde, o a treia perspectivă. Aici trebuie să avem grijă pentru că peste 47% dintre respondenți spuneau că eforturile pentru reducerea emisiilor de carbon vor aduce schimbări în organizațiile lor. A patra tendință sau perspectivă cheie care va modifica această piață a muncii sunt schimbările demografice. Îmbătrânirea populației la nivel global, și, și la noi în România, creșterea numărului persoane apte de muncă, pentru că se extinde perioada aptă de muncă și vârsta până la care oamenii pot să lucreze, vor genera o cerere mult mai mare. Și asta este un plus, vor genera o cerere mult mai mare pentru profesiile din sănătate, o să avem nevoie de mai multe persoane în sănătate, respectiv în educație. Și a cincea perspectivă sunt schimbările economice. Creșterea costului vieții, asta o simțim fiecare dintre noi și este valabilă peste tot. Creșterea costului vieții, încetinirea economică vor modela deciziile de angajare și strategiile organizaționale. Am văzut că bugetele tuturor țărilor europene, și nu numai, nu mai sunt caracterizate de creșteri de genul: 7%, 8%, 10%, 20%, 30%. Trebuie să ne pregătim de creșteri economice mai lente în anii următori”, a subliniat șeful AJOFM Bihor.
Specialistul a observat că din toate aceste perspective reiese că aproximativ 40% din competențele actuale ale angajaților vor necesita o adaptare semnificativă până în 2030. Iar cei care își oferă forța de muncă trebuie să fie pregătiți pentru a se adapta viitorului pieței muncii.
Competențe necesare
Békési Csaba a evidențiat, așa cum reiese din Raport, competențele care vor înregistra cea mai înaltă creștere până în 2030.
„Competențe privind big data, analiza datelor, cunoștințele de rețea și de securitate, cyber security, gândirea creativă, reziliența, flexibilitatea, agilitatea, curiozitatea. Life-Long Learning-ul, principiul acesta european de învățare continuă, leadership-ul, influența socială, managementul de talente, gândirea analitică, astea toate sunt niște competențe, niște skills-uri pe care trebuie să le bazăm până în 2030”, este de părere directorul executiv al AJOFM Bihor.
Meserii ce vor dispărea, meserii noi
Raportul subliniază și câteva meserii care vor dispărea până în 2030 sau care vor fi tot mai puțin solicitate.
În această categorie intră: casierii, cei care vând bilete, secretariatele, serviciile de curățenie, înregistrarea materialelor și depozitările, gestionarea de depozite, locurile de muncă din imprimerii, contabilii – cei care fac contabilitate primară, serviciile de securitate fizică, lucrătorii bancari – front office-ul, introducerea de date, informații clienți, client services, designerii grafici, administratorii, diferite locuri de muncă de la nivel administrativ.
Totodată, datorită schimbărilor de pe piața muncii, vor apărea multe joburi noi.
„Vorbim de specialiști big data, ingineri de mediu, ingineri specializați în energie recuperabilă, specialiști în AI și automatizare, dezvoltatori de soft, specialiști în managementul securității, în colectarea datelor, specialiști în gestionarea vehiculelor autonome. Serviciile de delivery, de distribuție, vor avea o creștere. Astea sunt toate niște locuri de muncă ce vor apărea și vor avea o creștere în următoarea perioadă”, explică profesorul universitar
Békési Csaba este de părere că forța de muncă trebuie să înțeleagă că fără o învățare continuă, fără dezvoltarea unor competențe, mai ales soft, gândire analitică, reziliență, competențe tehnologice, gândire critică, leadership, nu va avea șanse. Acestea sunt niște competențe pe care viitorul forței de muncă, obligatoriu, trebuie să le dobândească.
Life long learning
Și cum se dobândesc aceste competențe? Prin life long learning, prin învățare continuă.
„De multe ori tindem să dăm vina pe sistemul educațional și spunem că avem prea multe persoane cu studii superioare. Este greșit. Suntem mult sub media europeană. În Europa, 29% din tineri își continuă studiile la nivel superior. Iar noi suntem undeva între 12-16%. La noi, abandonul școlar este mare, ceea ce este alarmant. Trebuie să înțelegem că facultatea, studiile superioare, life long learning-ul sunt cele care ne ajută să ne dezvoltăm în continuu, ne învață să devenim persoane care avem capacitatea să învățăm în continuu”, crede șeful AJOFM Bihor.
Dacă tinerii sunt lăsați în afara educației, ei sunt lăsați pradă societății, putând fi luați de valurile extremiste.
„Ei pot să alunece, neavând cunoștințele necesare, neavând pregătirea intelectuală necesară, în diferite zone marginale ale societății, astfel încât să devină pradă celor care vor să-i direcționeze într-o parte sau altă parte. Pot fi mai ușor de manipulat. Sunt universități dedicate, profesionale, cum este medicina. Universitățile după sistemul Bologna, după sistemul acesta cu licență și masterat, ne introduc în mai multe domenii vocaționale, astfel încât specializarea se face la locul de muncă. Noi, la universitate creăm indivizi capabili să învețe pe tot parcursul vieții lor. Cum zice un proverb: Dacă stai cu oameni deștepți, s-ar putea să fii unul dintre ăia deștepți, dacă stai cu oameni mai puțin deștepți, s-ar putea să faci parte dintre ei. Adică asta e rolul nostru”, susține profesorul asociat la Universitatea din Oradea.
Pe de altă parte, acesta recunoaște că și universitățile, la rândul lor, trebuie să fie mai inclusive, adică să accepte mai mulți studenți. De asemenea, este foarte important ca universitățile să-și flexibilizeze programele, acestea să fie cât mai deschise.
Nu în ultimul rând, din Raport reiese că și cadrele didactice trebuie să vină cu plus valoare foarte mare în acest sens. „Cadrele didactice trebuie să vină cu experiențe lucrative incontestabile, adică, să vină cu experiențe de viață și cu experiențe profesionale. Nu mai merge cu dictatul. Nu poți să intri la o oră și să dictezi un curs. Nu așa se întâmplă. Mai ales că cursul ăla poate fi descărcat de pe orice. Trebuie să-l faci interesant, să-i atragi pe studenți”, conchide Békési Csaba.
Articol apărut în ediția tipăărită cu nr. 137 a revistei Transilvania Business (10 martie- 8 aprilie 2025)
