Ministerul Mediului a anunțat că a emis acordul de mediu pentru finalizarea lucrărilor la hidrocentrala de pe Cerna și Belareca, un important obiectiv strategic de producere a energiei electrice, început înainte de Revoluția din 1989.
Investiția a fost demarată în anul 1980 ca o amenajare hidrotehnică cu două acumulări. Acesta a fost oprit după 1989 și, datorită amplasării unor obiective în zone protejate, în special pe raza Parcului Național Domogled-Valea Cernei, cel mai mare parc național din țară, deși avea un procent de realizare de 80% construcția nu a mai fost reluată.
Cu toate aceste discuții de mediu, Guvernul și Hidroelectrica a tot revenit la ideea finalizării amenajărilor hidrotehnice începute în perioada comunistă, fapt pentru care s-a reluat și ideea documentației pentru AHE Cerna-Belareca. Odată cu intrarea României în UE, însă, problemele și acordurile de mediu sunt mult mai amplu monitorizate iar acordurile greu de emis și numai după studii de mediu serioase.
Ministerul a emis acordul de mediu
După mai bine de cinci ani de studii și proiecte, ministrul mediului, Mircea Fechet, a anunțat că a fost emis acordul de mediu pentru finalizarea investiției și punerea în funcțiune a hidrocentralei. „Undă verde pentru finalizarea lucrărilor la Amenajarea Hidroenergetică Cerna – Belareca, un proiect care face parte din pachetul de investiții strategice care pun România pe drumul independenței energetice. Am emis proiectul de acord de mediu pentru obiectivul amplasat în localitățile Băile Herculane, Mehadia și Cornereva din județul Caraș-Severin, care va conduce la suplimentarea capacității medii de producție energie cu 40,2 GWh/an. Suplimentar, prin acumularea unui volum util de 7,11 milioane mc în barajul de la Cornereva, se asigură capacitatea de stocare a aproximativ 4,15 GWh energie electrică” a scris Mircea Fechet pe pagina sa de socializare într-o postare în care apare și o fotografie cu o strângere de mână între Fechet și ministrul energiei, Burduja.
Proiect istoric
Cerna – Belareca este unul dintre cele mai vechi proiecte hidroenergetice din România, au trecut 45 ani de la demararea primelor lucrări, iar investiția a fost sistată în anii ’90, la un stadiu de realizare de 80%. Proiectul actual propus de Hidroelectrica a parcurs toate etapele impactului asupra mediului și respectă prevederile legale naționale și normele europene, așa cum indică toate cele trei studii de specialitate supuse consultării publicului, respectiv Studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, Studiul de evaluare adecvată și Raportul privind impactul asupra mediului, suține Mircea Fechet.
Aceste studii au condus la integrarea de măsuri de prevenire și reducere a impactului asupra mediului, inclusiv măsuri de monitorizare, atât pentru perioada de execuție a lucrărilor de finalizare, cât și pentru perioada de funcționare a AHE Cerna – Belareca.
Obiectiv cu două trepte de cădere
Obiectivul „Amenajarea hidroenergetică Cerna – Belareca” a fost prevăzut cu două trepte de cădere, una pe râul Cerna și cealaltă pe râul Belareca, punctul comun fiind centrala Herculane.
„Investiția va fi realizată de Hidroelectrica și se adaugă celor aflate deja în diferite faze de execuție, prin care valorificăm în interesul românilor resursele de hidroenergie, consolidăm securitatea energetică a României și ne asigurăm că ținem în frâu facturile la energie electrică” transmite Ministerul Mediului din România.
ONG-urile de mediu sunt nemulțumite
Ecologistul Călin Dejeu și ONG-urile GEC Nera și Alianța pentru o Românie Curată au cerut public o dezbatere publică în Herculane înainte de emiterea acordului de mediu, însă Ministerul Mediului nu a organizat așa ceva, chiar dacă este acuzat că nu respectă Directiva privind apele a Comisiei Europene. Activiștii de mediu vorbesc foarte dur și avertizează chiar că vor fi pierderi de vieți omenești, că se schimonosesc efectiv râurile Belareca și Cerna și că investiția nu ar trebui operaționalizată niciodată datorită valorii mari pentru mediu a acestei zone. Ample articole și poziții publice au fost publicate pe România Curată și Epoch Times dar și pe rețelele sociale.