Ignorați de autorități, producători, fermieri, meșteșugari sau proprietari de pensiuni din Cluj se aliază în proiecte supervizate și finanțate prin intermediul unor organizații mai dinamice decât instituțiile statului. Stațiunea Beliș-Fântânele a găzduit o inedită acțiune de promovare.
Ca să ajungi acolo din Cluj-Napoca ai două variante: prin Căpușu Mare sau prin Huedin. Le-am încercat pe amândouă, la bordul unui SUV condus de Raluca Muscar, expert în achiziții la Grupul de Acțiune Locală Napoca Porolissum (GAL-NP) și fotograf talentat deopotrivă. “Înainte aveam o firmă de consultanță, scriam proiecte europene, am renunțat și am venit la GAL-NP. Mi se pare o activitate mult mai interesantă aici, ai acces la o gamă variată de finanțări, pe programe diferite”.
Primul traseu presupune multă dibăcie pentru că drumul de urcare prin pădure este plin de curbe strânse, deseori cu benzi îngustate, și nu știi ce “vitezist”, vacă sau căprioară îți poate ieși în cale. Însă priveliștea face toți banii: dealuri înverzite, brazi, case arătoase de oameni gospodari.
Drumul pe la Huedin presupune o ocolire mai mare, însă e mai ușor de străbătut și trece prin Călățele, Călata și Sâncraiu. Adică prin Țara Călatei. Șoseaua trece prin Dângău și Rășca, localități care își dispută întâietatea în producția de cartofi în Cluj. Este weekend, însă toți sătenii sunt la recoltare. Cum cobori din mașină, respiri alt aer: nu se compară cu cel din mijlocul orașului.
Pensiunea-gazdă a fost amenajată festiv: baloți de paie pe post de fotolii, hamace improvizate între brazi, bănci lungi de lemn – acoperite cu țoale – pentru meseni, copaci împodobiți cu lampioane, pe mese veze cu floarea-soarelui sau flori de câmp, localnici în costume populare. Bucatele sunt aduse pe platouri din lemn, tacâmurile sunt și ele bio.
Mulți invitați au venit cu copiii dispuși să renunțe la gadget-uri pentru o alergătură printre brazi. “Am realizat acest proiect în colaborare cu GAL-NP, am adus și alte trei GAL-uri. Ne-am ocupat de organizare, scenografie, muzică, o expoziție de artă cu bijuterii.
Fiecare dintre cei prezenți vorbește despre cum a creat, cum a făcut, participanții sunt invitați la degustări. Este vorba despre a promova producătorii și de a colabora unii cu alții; doar în echipă creștem mai bine. Am pus laolaltă branduri din toate domeniile”, ne spun organizatorii de la Fabrica de Producători.
Lipsa zăpezii alungă turiștii
Sorin Rădoi a renunțat la Hotelul Topaz din Cluj-Napoca și a înființat, la Beliș, Pensiunea Colț de Rai și Vila Cetina. “La pensiune sunt 12 camere duble, 29 de locuri. Mai avem acel chalet (vilă în stil elvețian, n. red.) în Beliș, iar din Topaz o parte am vândut-o Universității Babeș-Bolyai, alta am dat-o în chirie. Aici merge mai prost în martie – aprilie și octombrie – noiembrie, mai ales dacă nu ninge.
Iar iarna trecută a fost cea mai slabă, de nouă ani de când am început. Pe atunci, în șase luni, din septembrie până în martie, nu vedeam iarba de atâta zăpadă. Majoritatea turiștilor sunt clujeni: vin la masă și în weekend, vara și iarna, apoi din Oradea, Timișoara, Arad, București, Constanța. Înainte mai veneau cu biciclete, motociclete sau ATV-uri, erau olandezi, belgieni, israelieni.
Atât de puțini turiști străini ca în 2024 nu am văzut niciodată, în Cluj statisticile sunt înșelătoare pentru că predomină turismul de business. La Colț de Rai am realizat, pe fonduri UE, un spațiu expozițional și de evenimente, restul este investiție proprie. Aveam atât de mulți turiști vara că trebuia să refuzăm, în weekend 100 de oameni. Am vrut să facem o terasă separată, însă pentru că au mers atât de prost lucrurile în 2024, deocamdată am renunțat.
Instituțiile statului trebuie să își facă treaba pentru a încuraja turismul, mai mult decât asfaltări. A fost aranjat perimetrul cascadei de la Răchițele, dar nu e îndeajuns, dacă nu există strategie din partea Consiliului Județean, Primăriei Cluj-Napoca, Ministerului Turismului. Polonia, Cehia, Croația, Serbia, foste țări comuniste, se află cu mult peste noi, deși avem locuri atât de frumoase”.
Albinele, păzite de pericolele din rapiță
Bogdan Manolache are o stupină în satul Dumbrava, din comuna Căpușu Mare, și a venit cu fagure cu tot. “Eu fac miere, polen, tot ce ține de albină, o comercializez în Cluj. Mierea este polifloră, din tei, floarea-soarelui, salcâm, mană, ultimele două fiind cele mai scumpe. Vând prin rețeaua de magazine Bonas, în mai toate piețele din Cluj, dar am și parteneri cu comerț online, precum Cămara de la Munte.
Nu vând direct pentru că nu am timp și nici să plătesc un angajat pentru așa ceva, iar beneficiile nu sunt mari. Merg în toată țara cu albinele; cele mai periculoase sunt lanurile de rapiță, unde există un gândac care atacă floarea. Din substanțele emanate albina își pierde orientarea, nu mai știe să culeagă, să se întoarcă, fenomen asemănător drogurilor.
Stropirile cu chimicale care se fac la înflorirea rapiței pentru eliminarea gândacului, când culege albina, rămân acolo, spre deosebire de floarea-soarelui, cultură care nu se stropește. Când vorbești cu fermierul și afli dacă stropește, atunci când nu sunt mai mulți fermieri pe care nu îi cunoști nu mai rămâi acolo cu albinele.
Producem 8 tone pe an; ce nu vindem rămâne pentru anul viitor, prețul la angro la 23-37 lei borcanul de 350 l. Problema este că vine marfă din China care în acte apare ca fiind din Ucraina, la prețuri extrem de mici, 8 lei la angro, dar care are de fapt 2 kile de zahăr”.
Lucia Matiș locuiește în satul Bălcești, din Beliș. “Eu sunt hărnicuță în bucătărie: am adus zacuscă cu hribi, gălbiori, ce ne dă natura, dar am și vinete în oțet, dulceață de ardei iute, sirop de muguri, toate naturale, fără adaosuri. Anul ăsta am făcut magiun de prune adică silvoiță, cum se zice la noi, fără zahăr. Sper să fie cât mai multe doamne hărnicuțe ca mine, aici, în comună”.
Maria Mariș și Iuliana Roba au venit din Măguri Răcătău cu cașcaval simplu și afumat, telemea, brânză burduf cu mirodenii, brânză topită de casă, bulete de cașcaval, brânză maturată. „Avem o fermă cu 15 vaci de lapte. O parte îl predăm procesatorilor, din altă parte facem produse naturale”, a explicat Maria Mariș.
“Am prins mai mulți producători de brânzeturi din zonă într-un proiect european de promovare a produselor agrare, prin lanțuri scurte. Cu această ocazie, unii dintre ei au și intrat într-o asociere de pe acest teritoriu, Cooperativa Montana Bogdănești, din care din păcate au rămas doar doamne, fiindcă bărbații au dat bir cu fugiții.
Aceste specialități vor fi grupate sub brandul local Alb de Răcătău. Organizăm un alt eveniment, în curtea Muzeului Etnografic, cu standuri de prezentare, acolo producătorii vin cu o cantitate mai mare pe care și-o pot vinde”, a detaliat Adina Pășcoiu, președintele GAL-NP.
Lucrează luni întregi la un costum popular
Anastasia Stan este una dintre artizanele teritoriului care creează fote, ii, toate realizate manual. “De ceva vreme mă preocupă să fac costume populare. Meșteșugul ăsta l-am învățat de copil, pentru că se practica în zona noastră. În vechime oamenii se îmbrăcau exact cu ceea ce făceau în casă: pânză și zadie țesute în război, chimeșe cusută.
Eu țin aceste meșteșuguri de la bunica, de la maică-mea – D-zeu să le odihnească – am început să pun în valoare ce am învățat de la ele. Încet, încet, mi-am făcut primul costum, apoi pentru fetele mele, colege, prietene. Uite-așa am făcut mai multe și am ieșit cu ele în târguri, la festivități. Totul e lucrat manual, nu cos nimic la mașină”.
Sorin Bârlea coace pâine tradițională în satul cu același nume. “Suntem o mică afacere de familia cu pâine coaptă în cuptor cu lemne, așa cum se făcea acum 80 de ani, cu rețeta pe care o știu de la bunica. Am început acum patru ani, foarte timid, în prezent pot să spun că perspectivele sunt destul de frumoase. Aduc pâinea la domiciliu, la Cluj-Napoca, pe bază de precomandă. Veneam o dată pe săptămână, vineri, dar se va întâmpla și mai des, în funcție de câte comenzi primesc”.
Anca Potra administrează pensiunea Casa din Vale, în comuna Săcuieu. “Pensiunea noastră este într-o zonă liniștită, pe Valea Brândușei, la poalele Muntelui Vlădeasa, fiind o combinație între rustic și modern. Avem un restaurant în care am încercat să oferim, pe cât posibil, produse tradiționale, de la producători locali”.
Gheorghe Briciu este cel mai nou proprietar al unui punct gastronomic local din județ. “L-am deschis recent în localitatea Dealu Negru, din comuna Călățele, pentru a readuce la viață ce-o fost mai demult: clisă, cârnați, caltaboși, clătite de casă, pălincă, toate făcute în gospodăria proprie. Servim mâncare, dar avem și cazare pentru își doresc acest lucru”.
Antreprenori de la Bonțida la Zalău
Cătălin Mariș, absolvent al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj, s-a reîntors în Mărișel, unde acum trei ani a înființat Agropensiunea Diana. A instalat, într-o hală superutilată, o linie de prelucrare de fructe de pădure.
“În iarna lui 2006, din păcate, ne-a ars grajdul și ne-au murit patru vaci mari, voiam să supraîncălzim adăpostul de animale. Ne-am decis să o luăm pe alt drum: am optat pentru cultura vegetală pentru că am zis că măcar iarna să stăm liniștiți și să ne vedem de treabă. Știam că afinul spontan trăiește în pădure, am zis că o să meargă.
Am plantat 0,5 ha, făcând la început o mică greșeală pentru că am pus un soi târziu, însă acum fructele s-au copt frumos, a fost un an de excepție. Am mărit la 2,5 ha suprafața pe un proiect pe programul Tânărul Fermier, făcut de fiul meu, căruia i-am cedat ferma.
Acum are la activ nouă proiecte, cu bani de la stat sau UE. Avem și culturi de zmeur și căpșun, pe câte 4.000 mp. La sucuri folosim mărul ca îndulcitor, merișoare sau măcieșe. Am scăzut până la 30% zahărul din dulcețuri și siropuri. Am început să vindem la piața volantă de lângă Sala Polivalentă, sper că suntem pe drumul cel bun”, spune tatăl tânărului.
Printre întreprinzătorii prezenți s-au mai aflat Corina Florea (Micotrans Huedin) – producător de înghețată, Cosmin Moldovan (Carmangeria Moldovan Dezmir) – fabricant de mezeluri și lactate, Mihai Lazăr (Fermentique Răscruci) – microberărie artizanală, Domnica Vlăducianu (Gilău) – cabinet de kinetoterapie și masaj, Laszlo și Maria Nadudvary (Bonțida) – bijutier în argint, cupru și alamă, respectiv artist textilist, Mihaela Iovu (Mela Artisans & Medical Zalău) – producător de îmbrăcăminte.
Dintre unitățile locale de turism au participat Retreat Mărgău Apuseni, Pensiunea Doru, restaurantul Zama, Complexul Popasul Iancului, Pura Vida Forest Home. Invitați speciali au fost deputatul Oana Murariu, Vasile Tripon – primarul comunei Călățele, Viorel Pleșa – comisar șef al Gărzii de Mediu Cluj, Laszlo Szervaczius – arhitect șef al Dejului, Florin Moroșanu – manager de proiect la Centrul Cultural Clujean.
Vizionare de film pe vârf de munte
Fabrica de Producători, GAL-NP și Parlamentul Rural al Tinerilor au organizat, la Beliș, evenimentul care a adunat producători, antreprenori și invitați speciali. Invitații au avut ocazia să deguste creațiile producătorilor, să cunoască oameni noi, să împărtășească idei și experiențe. Fiecare antreprenor a avut la dispoziție doar cinci minute pentru prezentare.
La finalul zilei participanții au vizionat un film care punea laolaltă mai mulți antreprenori din regiune. Oaspeții au participat la o degustare de produse, acțiuni de socializare, interacțiuni cu producătorii, procesul de fabricare a berii artizanale, vizitarea expoziției de picturi, bijuterii, rochii și eșarfe pictate, costume brodate pentru hoteluri și restaurante.
Au fost aduse spre degustare pâine, plăcinte, muștar, miere, cidru, țuică, legume, păstrăv sau prăjituri tradiționale. Asocierile reprezentate au fost GAL-NP, GAL Poarta Apusenilor, GAL Lider Cluj, GAL Poarta Transilvaniei.
