După prăbușirea combinatului Industria Sârmei (ISCT), cu 10.000 de angajați, s-au format trei platforme care absorb total forța de muncă din zonă. Profitând de intersecția a patru autostrăzi și drumuri europene, noua atracție a industriei și logisticii, Turda – Câmpia, tinde să eclipseze Cluj-Napoca, orașul de “cinci stele” care se bazează pe IT.
“Vestea bună pe care o putem da este că la ora aceasta în Câmpia Turzii șomajul este sub 1%. Adică numai cei care nu doresc nu își găsesc loc de muncă. Asta presupunem că se datorează și politicii de reindustrializare pe care am demarat-o în 2016. De curând, cu noul parc fotovoltaic HECO, am depășit borna de 500 milioane € investiții private în municipiu în ultimii 10 ani.
Toate societățile din zona industrială și-au dublat sau chiar și-au triplat capacitatea de producție. Avem solicitări de peste 200 ha de teren pe care să îl dăm, din păcate nu îl avem, deci ne este greu să mai atragem noi companii, eventual ceea ce se mai investește în zona fostului combinat” a declarat, pentru Transilvania Business, primarul Dorin Lojigan.
Investitorii ar mai vrea 200 ha
“Proprietarii combinatului au vândut, mai au doar 20% din suprafața inițială a ISCT. Secția care voiau să o închidă la fostul combinat încă funcționează – părerea mea, ca supapă de siguranță – dar probabil că au în cap așa ceva. Restul de 80% a fost cumpărat de către diverse companii private care au investit acolo.
Așadar ar mai fi disponibile sub 20 ha dintre cele peste 107 ha pe care le avea combinatul. În 2016, proprietarii combinatului aveau datorii către primărie de 20 de milioane lei, fiind în topul datornicilor municipalității, acum sunt cu datorii zero.
Deci am reușit să recuperăm de la ei fie prin sume virate în cont, fie prin imobile pe care le-am luat sau teren pe care s-a făcut investiții. Așa s-a realizat o investiție precum cea realizată de WIP Industries, în Parcul Industrial Câmpia Turzii (PICT), de 50 milioane €, companie care are o colaborare fermă pe șapte ani cu holdingul IKEA”, ne-a spus edilul.
Parcuri industriale legate la autostradă
“Deci în municipiul avem PICT, pe 10 ha, populat în întregime, zona industrială privată REIF și zona fostului combinat care a devenit, de fapt, un parc industrial privat, deoarece sunt multe firme care au deschis acolo. Noi avem un proiect de mobilitate urbană de 15 milioane €; tot ceea ce înseamnă drumuri în Câmpia Turzii sunt în proporție de 70% nou asfaltate.
Am achiziționat șapte autobuze electrice care vor asigura legăturile între majoritatea cartierelor – mai puțin cartierul Insulă, inclusiv cu zona industrială. Drumul expres între Autostrada Transilvania (A3) și Drumul Național 1 va ajuta foarte mult atât Turda, cât și Câmpia Turzii: se va descongestiona circulația în zona centrală a municipiului nostru, străbătută de E60.
În același timp lucrăm, fiind într-o fază avansată la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pentru Centura de Ocolire Câmpia Turzii (COCT) care va trece printre PICT și REIF, având ieșire către A3. Cu alte cuvinte va fi de mare interes în special pentru firmele private. Centura va avea 6 km în Câmpia Turzii și 4 km în Turda, în total 10 km.
Am trecut de Comisia de siguranță a circulației de la CNAIR, urmează să intrăm în Comisia tehnico-economică de la CNAIR și Ministerul Transporturilor. Finanțarea va fi pe Programul Operațional Infrastructură Mare. Nu știu dacă anul acesta vor reuși să finalizăm exproprierile, însă sper ca în 2026 să începem lucrările și să nu ne ia mai mult de doi ani”, crede Lojigan.
Asul din mânecă: baza NATO
COCT are un atu strategic important în condițiile în care investițiile în apărare devin prioritatea nr. 1 în UE în noul context internațional (reorientarea administrației SUA și războiul din Ucraina), iar lucrările de infrastructură de transport pe coridoare militare vor beneficia de fonduri europene consistente: comuna Luna. “Am fost la Baza 71 Aeriană, m-am familiarizat cu investițiile derulate și am constatat problema conectivității sale la infrastructura rutieră. Având în vedere proiectul COCT, aflat în fază avansată de implementare, mă voi zbate să conectez Baza 71 la COCT și firește la A3”, a anunțat președintele Senatului României, Mircea Abrudean.
Concediații de la ISW, vizați de 20 de firme
Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă s-a trezit, anul trecut, cu 20 de companii care voiau să preia cei 300 de angajați care urmau să fie disponibilizați de pe locul fostului combinat de către compania Industrial Steel Wires (ISW).
Printre acestea se numărau producătorii Stada – medicamente, Eckerle – automotive, Saint-Gobain – materiale de construcții, Lapp Insulators – izolatori termici, CIA Aboliv – mezeluri alături de HECO Schrauben, Macromex, Electrogrup, dar și angajatori din industria ospitalității, transport și logistică.
ISW, deținută de Alphard Financial Corp (Insulele Virgine Britanice), anunța concedierea în masă în 2023. În vremurile bune, la combinat lucrau 10.000 de oameni, însă după privatizare a ajuns să fie controlat de Conares Trading (Elveția), companie preluată de grupul Mechel (Rusia). Rușii au transferat mai multe secții către ISW, creditor al combinatului. ISCT intra în insolvență în 2013.
Viața economică a municipiului a fost influențată, de-a lungul timpului, de fabrica textilă Smyrna (1928-1930), Industria de Lut (1907-1992), preluată de Cercon Arieșul (1992-2015), ISCT (din 1920), fabrica de adezivi Henkel (din 2008). Recensământul din 2021 contabiliza o populație de 20.590 de locuitori, în scădere față de 22.223 cu un deceni înainte.
„Triunghiul” de o jumătate de miliard de euro
Aflat în subordinea municipalității, PICT a fost înființat inițial pe 5,4 ha, ulterior și-a dublat capacitatea prin preluarea de terenuri de la ISCT în contul datoriilor pe care le aveau proprietarii. Principalii săi ocupanți sunt WIP Industries, Berg Banat, Darvision International, Marcoplast, Sosim Trans, New Trade Vision, Mason Trans. Parcul public beneficiază de scutire la plata impozitului pe teren și clădiri, alături de facilități pentru firme și cele acordate de consiliul local.
Peste drum funcționează zona industrială REIF (44 ha), o investiție a grupului german cu același nume, unde sunt prezente companiile Macromex – fabricarea de produse de panificație, HECO Schrauben – producție de șuruburi, Cikautxo – fabricație de componente auto, Electrogrup – furnizor de energie. De curând HECO și-a instalat propriul parc fotovoltaic și a anunțat extinderea capacității de producție, de la cele 6 hale din prezent până la 8-10 hale.
Concurența din vecini
În municipiul „lipit” Turda funcționează Parcul Logistic și Industrial Arieș (54 ha), cu hale industriale ce oferă spații de depozitare și producție cu un potențial de 235.000 mp, la intersecția principalelor coridoare de transport Nord-Sud și Est-Vest, lângă două autostrăzi și două drumuri europene: A3, A10, E60 și E81. “Gândim noi strategii pentru extinderea PLIA. În contextul global în care multe companii europene își regândesc relocarea producției din țările terțe, Turda ar putea fi un loc perfect pentru a găzdui astfel de unități industriale. Unul dintre marile avantaje constă că Turda se situează în proximitatea celui mai important nod rutier din această zonă a Transilvaniei și a celui mai mare aeroport din această parte a României”, spunea primarul Cristian Matei. Printre investitorii din Turda se află Stada – medicamente, care a ridicat o fabrică de 48 milioane €, ACS Investment – cabluri electrice, Hettich – fabricarea mobilei.
