Fraudele online au fost analizate de către directorul departamentului carduri al băncii clujene, în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor din Domeniul Bancar (CSALB).
- Fraudele au evoluat foarte mult în ultimii ani ca și complexitate, încă suntem la început. Principiul cel mai bun de protecție este educația pentru a avita acele inginerii sociale ce îi fac pe clienți să se expună total. E foarte greu să îl protejăm pe client de el însuși din moment ce trimite bani de pe card, cu mâna lui, pe WhatsApp, celui care i s-a prezentat ca fiu, văr, rudă apropriată. Este foarte complicat ca noi să intervenim în acel moment.
- E important să nu-ți introduci IBAN-ul cardului, codul CVV nu-știu-unde. Clienții să fie foarte atenți pentru că băncile nu solicită parole, iar comercianții să nu fie unii obscuri. Mirajul banilor rapizi este extrem de periculos. Trebuie acordată o mare atenție în zona rețelelor sociale pentru a interveni cât mai repede și a-i bloca pe cei care perpetuează această zonă de manipulare.
- Acel spoofing (apel telefonic în care atacatorii maschează numărul real, făcându-l să apară ca şi cum ar fi legitim sau asociat cu o instituţie cunoscută, n. red.) este foarte periculos. Te sună cineva de pe numărul prezentat ca al soției, închizi, suni înapoi. Când sunăm noi de la bancă este extrem de vizibil.
- Vorbim despre o exploatare emoțională de către hoți. Discutam cu cineva care a trimis bani pe telefon în urma unui apel pe WhatsApp, iar răspunsul a fost: eram prins cu altele, o problemă de sănătate cu cineva drag, am uitat de toate sfaturile acestea. Altcineva a venit la ghișeul bancar să trimită bani cu un ordin de plată după un astfel de apel. I s-a atras atenția că este fraudă, dar tot a făcut-o.
- Mediul de plăți în Europa este unul foarte bine reglementat, contribuie la securitatea plăților, Visa, Mastercard fac analize de risc, dar și banca emitentă. Asta nu exclude jucătorii rău intenționați, fraudele comerciale când nu se livrează serviciul respectiv.
- Ideea de fraudă, de inginerie socială – care datorită proliferării inteligenței artificiale (AI) vine cu un impact vizibil în societate – lovește la rădăcina sistemului, în încredere. Știm cât de greu se câștigă și cât de ușor se pierde încrederea. AI va fi la baza întregii societăți, însă eu nu o privesc ca pe o amenințare, ci ca pe un facilitator. Asociez AI cu apariția internetului; la rândul său a fost privit la fel.
- Fraudele online echivalează cu costuri foarte mari investite de bănci în tehnologie, pentru a ține riscurile sub control. Cu toate astea, băncile nu îi pot salva pe cei acaparați de mirajul banilor rapizi.
- Unele site-uri permit plata cu cardul fără elemente de verificare. Vorbim de sume mici, plăți sub 30 €, considerate cu risc minim. Fiecare tranzacție are în spate un scor de risc pe care banca îl calculează. Parola lipsește acolo unde există abonamente sau plăți recurente.
- O altă situație este atunci când avem, indiferent de comerciant, cardul salvat în aplicație. Dacă știm comerciantul și e de încredere chiar încurajăm acest lucru, pentru că facilitează plățile pe care le facem. În general, mediul de plăți din Europa este un foarte bine reglementat. Strong Customer Authentication contribuie foarte mult la siguranța plăților.
1.000 de cereri trimise CSALB
Cardurile de credit și de cumpărături, plățile cu cardul în țară și străinătate, fraudele la care ne putem expune au fost temele dezbătute de CSALB. La discuții au mai participat Ioana Pârvu, director carduri și soluții de plată la BRD Groupe Societe Generale, analistul financiar Adrian Asoltanie.
Întâlnirile găzduite de CSALB reunesc specialiști ai sistemului bancar, brokeri de credite, executori judecătorești, specialiști în antifraudă. CSALB își propune astfel să ofere consumatorilor instrumentele necesare pentru gestionarea și protejarea finanțelor personale într-un context macroeconomic imprevizibil.
Aceasta este o entitate care intermediază gratuit, în mai puțin de trei luni, negocierea dintre consumatori și bănci sau instituții financiare nebancare pentru contractele aflate în derulare. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere / negociere este desemnat un conciliator. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță.
„În 2025 consumatorii au trimis 1.000 de cereri de negociere la CSALB, iar până acum s-au desfășurat 220 de negocieri. Dintre negocierile încheiate cu împăcarea părților, beneficiile medii rezultate sunt de 3.800 € pentru fiecare dosar, față de o medie de 3.000 € în 2024, a precizat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.