În prezent, marea majoritate a oamenilor nu își mai poate închipui viața în afara tehnologiei. Mai mult, încet-încet, vom lăsa multe din ceea ce facem în fiecare zi în seama inteligenței artificiale. Sunt doar câteva din temele care au animat panelul 6 al Conferinței România 2030, organizată de echipa Transilvania Business, în parteneriat cu CIS Group și Total PR, la Unda Open Possibilities în București. Invitați în panelul IT&Tech, moderat de aceeași neobosită jurnalistă Nadina Câmpean, ne-au fost Roxana Irinciuc, Marketing Manager Baza 7, Claudiu Mândru, director de vânzări Alfa Software, și Ionuț Țața, fondator Iceberg, care ne-au zugrăvit viitorul IT raportat la experiența fiecăruia în acest domeniu care captivează și animă atâtea energii.
Iar ca o concluzie care să vă îndemne să citiți, și în IT&Tech e destul de clar că trebuie susținut antreprenoriatul, capitalul local, astfel încât să dezvoltăm, inovăm și, mai puțin, să fim “lohniști” și la mâna “tehnofeudalilor”.
Baza 7: de la cod la arhitectură și a gândi totul global
Baza 7 reprezintă un model funcțional de transformare profesională și antreprenorială în domeniul IT, care oferă infrastructură, mentorat, comunitate și direcție, într-o lume nesigură.
IT-ul a trecut prin numeroase provocări în ultimii ani, de la pandemie încoace, recunoaște Roxana Irinciuc, Marketing Manager, Baza 7. Domeniul a fost caracterizat de incertitudine și de multe provocări, care persistă și astăzi.
“În pandemie s-a observat o scădere foarte mare a absorbției de proiecte IT, acest lucru înseamnă că nu au mai existat solicitări de proiecte în integralitatea lor. Au fost bucăți de proiecte, au fost proiecte pe jumătate”, a explicat invitata.
Însă Baza 7 răspunde cu soluții raportat la viitor, dar și cu programe de mentorat.
„Ce ne dorim și ce ne-am propus, împreună cu partenerii noștri, este să dezvoltăm soluții durabile, scalabile, care să aibă impact. Așa vedem noi viitorul. Nu mai credem că este vorba doar despre a scrie cod, ci despre arhitectură, despre a gândi totul la nivel global. Și atunci, sperăm ca, împreună, să trecem prin aceste provocări și să ajungem la acel punct în care livrăm soluții și rămânem atenți la nevoile reale — la ceea ce numim, în marketing, pain points — ale clienților noștri. Asta trebuie să se întâmple și în zona IT. Iar noi, la Baza7, ne dedicăm constant educației, pentru că educația, mentoratul tehnic și dezvoltarea de soluții sunt subiecte esențiale pentru noi”, a subliniat Roxana Irinciuc.
Ca trenduri de viitor, manifeste și în prezent, reprezentata Baza 7 a apreciat că inteligența artificială este principala direcție în care merge omenirea în momentuk de față.
“AI-ul, cu siguranță, ne îmbunătățește procesele, taskurile, absolut totul. Sigur că există și riscuri, există și multe lucruri care trebuie reglate. Companiile trebuie, în primul rând, să aibă o politică clară în zona AI, în care să știm ce tip de date putem folosi, ce date pot fi expuse și ce nu. Este un subiect complex, desigur, care vine atât cu avantaje, cât și cu provocări, dar noi credem în potențialul AI”, a punctat Roxana Irinciuc.
Marele pariu Alfa Software: colectarea datelor
Alfa Software este o companie IT, originară din Zalău și apoi relocată și în Cluj-Napoca, centrată pe soft, pe produs, cu activitate 90% pe piața românească, cu parteneri în Timișoara, București și în alte centre puternice de
Claudiu Mândru, director de vânzări al Alfa Software, consideră că previziunile în zona IT sunt foarte bune, iar digitalizarea – un fenomen care nu mai poate fi stopat, însă îmi rezerv plăcerea să închei această dare de seamă despre panel cu o afirmație și o negație a invitatului, care poate constitui oricând un aforism.
“Cred că perspectivele sunt bune, mai ales că suntem într-o țară în care noi găsim încă firme de producție sau firme de construcții sau firme de logistică care lucrează mult în Excel, pe foi, pe telefoane, pe WhatsApp, deci avem de construit fantastic. Discutăm într-adevăr de un sistem informatic ajuns la maturitate, care încearcă să integreze cam tot ce înseamnă departamente dintr-o companie. Dacă până acum 10 ani, principalul nostru beneficiar era departamentul financiar contabil și dacă era bine acolo, totul era bine, de 10 ani încoace avem discuții cu directori de marketing, de producție, de logistică, șef de vânzări, analist date, a căror cuvânt începe să conteze în decizia top managementului”, a arătat Claudiu Mândru.
Totodată, nici pe reprezentantul Alfa Software nu îl sperie inteligența artificială.
“În continuare vedem că marele pariu este colectarea datelor, nu analiza, analiza e un pariu ușor de câștigat câtă vreme colectezi datele din producții, de pe șantier. În context, soluțiile pe care trebuie să le oferim trebuie sa fie soluții simple pentru oameni simpli, prietenoase, simplificate, din introducerea a două date noi, să avem tot ce înseamnă închiderea unui circuit de producție sau raportări sau ce vrem să obținem. În zona respectivă eu nu văd AI-ul ca o amenințare și în general nu văd AI-ul ca o amenințare, îl văd ca un instrument care poate să fie folosit mai mult sau mai puțin”, a punctat acesta.
Claudiu Mândru a mai amintit și de unicitatea pieței românești în care Alfa Software evoluează, remarcând că analiza unui business sau unei nevoi a unui business trebuie să țină cont de cultura locală, de tradiții și să îi înțeleagă particularitățile și provocările, iar, raportat, la acestea să propună soluții.
“Pentru noi digitalizarea, de fapt, asta înseamnă: cum să dăm soluții ușor de folosit, pentru că oamenii nu o să folosească soluții complicate. Și noi avem exemplele de clienți din zona guvernamental-administrativă, în care avem utilizatori care sunt blocați în a folosi aplicații de acum 20 de ani din punct de vedere financiar-contabil, în contextul în care tot ce înseamnă interacțiune cu booking sau cu o comandă de mâncare sau altele, o folosesc la nivel digital”, a arătat speakerul.
Ionuț Țața: “A fi antreprenor e high risk, high reward”
Iceberg este, succint scris, o companie de consultanță specializată în management, inovare și fonduri de investiții, cu un portofoliu bogat de proiecte și startup-uri cofondate.
Ionuț Țața, fondatorul Iceberg, a primit din partea Nadinei Câmpean o întrebare interesantă: Pentru cei care sunt foarte tineri și se gândesc cum ar putea să dea lovitura, rămâne în continuare un domeniu în care dacă ești suficient de talentat, ai toate șansele din lume să tragi lozul câștigător?
Iar răspunsul a oferit, de asemenea, o perspectivă interesantă care subliniază importanța competențelor într-un domeniu.
“Evident că a fi antreprenor e high risk, high reward. Depinde ce-ți propui să faci. Chiar alaltăieri am fost la un podcast în Sibiu organizat de niște parteneri de acolo de la Consiliul Național al IMM-urilor și mă întrebau, îmi cereau să le dau niște exemple concrete ca să fie foarte clară diferența între modele de business nativ digitale și modele de business care funcționează analog, ca cele pe care le întâlnim când ieșim în oraș, când mergem la terase, magazine. (…) Le-am dat un exemplu local și am luat fondatorii de la Elrond. Dacă cei de la Elrond nu aveau competențele necesare pentru a dezvolta o soluție blockchain, făceau un exchange în centrul orașului.
Pot aplica același exemplu celui mai de succes startup din Brașov, care culmea nu e foarte cunoscut, Mondly, o aplicație de învățare limbi străine care a fost vândută către Pearson pe un undisclosed amount, dar oricum, generous amount. Dacă nu erau IT-ști și îi preocupau doar limbile străine, făceau o școală de limbi, care ar fi ocupat același spațiu de 100 de metri pătrați pe care poate îl închiriau la început, pentru că nivelul de creștere al genului acesta de business e plafonat. Deci da, cred că aceea e calea prin care să ajungi la un succes major”, a răspuns Ionuț Țața.
Acesta a făcut și o analiză a modului cum s-a dezvoltat industria IT în Banat și Transilvania – oferind ca exemple – Clujul care are mai mulți antreprenori, mai multe companii medii și mari de IT, cu capital local, în timp ce Timișoara are o lume corporate în zona IT și mai puțin antreprenoriat istoric, însă a prefigurat și câteva tendințe, în contextul incertitudinilor din piață și a potențialelor concedieri.
“Soluțiile sunt în lumea antreprenorială, pentru că Timișoara e un loc în care Agenția Dezvoltare Regională Vest a lansat deja două licitații pentru două fonduri de investiții regionale care vor avea ca țintă startup-uri. Deci, practic, pe regiunea aceea o să fie un buget de 40 de milioane de euro dedicat investiției în startup-uri nou înființate, inovatoare. Ceea ce poate să creeze un buffer interesant și să mute resursa umană spre ceva care e high risk, dar e high reward. Și aici e interesant de văzut cum politici publice pot modela asta în condițiile în care nu ai un trend foarte puternic care să existe de la sine putere. E ceva ce se va întâmpla și în Cluj, același mecanism de fond de investiții regional și asta mi se pare că e interesant, are potențialul de a schimba paradigme. Și mai ales că aceste fonduri lucrează cu bani publici, dar își propun să mobilizeze și bani privați”, a arătat speakerul.
Mai departe, de aici, în România e posibil, la fel cum s-a întâmplat în alte țări – Bulgaria sau Polonia, de exemplu, să aibă loc un fenomen de educare a antreprenorilor, dar și a investitorilor, “pentru că mulți investitori au făcut profit reinvestibil din business-uri tradiționale sau non-digitale”, a subliniat invitatul.
Iar mai departe, “pe măsură ce ei încep să investească într-un context în care riscul lor e diluat împreună cu risc public, cu bani publici, va fi mai multă deschidere la a învăța, a experimenta, a acumula cunoștințe despre alt business decât cel în care am făcut bani. Am făcut bani în imobiliare, dar, cât pot să reinvestesc în imobiliare și în imobiliare nu e atât de high reward ca în tehnologie. Atunci mă aștept să se întâmple această învăţare, învăţarea va dura, o să fie nevoie de 5-6 ani, dar după aceea, în regiunile astea transilvănene, și în Regiunea Centru se va întâmpla ceva asemănător, dar mai lent un pic și cu bugete mai mici, avem potențiul ca întreaga Transilvanie să devină o regiune foarte antreprenorială, în care există capital, în care exista investitori care au învățat cum să lucreze cu antreprenori care se îmbracă altfel, se comportă altfel, dar care sunt talentați și cum să găsească echilibru între old money și new talent. Pentru că asta cred că e ceva ce poate să ducă Transilvania și, de ce nu, până la urmă, și România înainte”.
Cum să ajungem tehnofeudali buni
Ultima parte a intervenției lui Ionuț Țața ne-a confirmat că trebuie încurajat antreprenoriatul autohton și susținut capitalul local. Iar speakerul ne-a și spus cum ar putea ajunge tehnofeudali buni în raport cu tehnofeudalii planetari.
“Nu sunt neapărat socialist, dar există un filozof socialist, fostul ministru al economiei, al finanțelor din Grecia, Yanis Varoufakis, care vorbește de tehnofeudalism. (…) Tehnofeudalismul, conceptologia lui este despre ownership deținut preponderent de giganți tehnologici din Statele Unite și sunt o mână de giganți tehnologici din Statele Unite, care dețin toate asset-urile pe care noi lucrăm acum. Adică Google, Meta, Microsoft care tot dezvoltă cât un asset nou și noi tot lucrăm cu el, lucrând cu el, lucrăm pentru el. Un nou gigant care apare acum, evident, e OpenAI, mai ales că au făcut această nouă alianță cu Jony Ive. Deci următorul val de tehnologie va fi ceva ce noi nu vom putea lua din urmă, adică, mai ales prin această alianță Jony Ive cu OpenAI, ei vor să facă primele wearables AI native, adică care nativ au AI integrat și design-ul produsului începe de la ceea ce trebuie să facă ca agent AI. Nu o retrofitare pe un iPhone a unei aplicații AI. Și atunci, noi o să fim foarte departe de a putea să facem asta pentru că nu avem în România capacitatea să facem device-uri de genul acesta, asta o știm deja. Avem capacitatea de a face software. Și, întorcându-mă la Varoufakis, el vorbește de cum acest dezechilibru de capital, de proprietate intelectuală, din orice unghi vrem să-l vedem, pe termen lung ne va ține în regim feudal, precum țăranii în vremea feudală, în care plăteam protecționismul. Atunci, întrebarea este cum putem inversa acest statut? E ceva ce putem noi dezvolta aici, care să ne facă pe noi, ca antreprenori, ca investitori, ca angajați care poate au share-uri, după modelele din zona de start-up-uri IT, să fim proprietari ai unui asset tehnologic pe care-l folosesc alții altundeva? Și asta mi se pare cel mai important. M-aș ține departe de investitori noi, m-aș concentra pe a-i ajuta pe antreprenorii români din zona de tehnologie și pe cei care nu sunt în zona de tehnologie să facă tranziția în zona tehnologie ca să devenim și noi tehnofeudali, dar pe partea bună a tehnofeudalismului”, a explicat pe larg Ionuț Țața.
Concluzii
La finalul panelului, speakerii au fost provocați să își facă auzite dorințele pentru România 2030 în afaceri în general și în IT în particular.
“Să investim mai mult în educație. Și dacă e să mă refer la zona IT, să investim în dezvoltarea competențelor de business. Dincolo de partea tehnologică, care sigur este recunoscută, avem nevoie de asta”, a subliniat Roxana Irinciuc.
Claudiu Mândru a recunoscut că IT-ul românesc, incluzând aici Clujul, se confruntă cu concurența globală, cu lohniștii, însă consideră că proiectele complexe rămân tot în țară pentru că nu pot fi alocate unor resurse umane cu competențe mai scăzute. Însă, omenirea nu poate evita tehnologia, conchizând că: “Lumea va fi digitală sau nu va fi deloc”.
Dacă doriți să urmăriți mai mult din panel, vă invităm să vizionați clipul editat din timpul conferinței.
Parteneri de încredere
Le mulțumim partenerilor care ne-au sprijinit în organizarea Conferinței România 2030 și a Galei Aniversare Transilvania Business 15 ani.
A fost alături de noi Summit Agro România ca partener Gold.
Grupurile DAFCOCHIM și IRUM–MAVI, DAW Bența România, Maurer Imobiliare ni s-au alăturat ca parteneri Silver.
AAGES, Chimcomplex, E.ON Energie România, Gedeon Richter România, GEODATA Services, Hirschmann Automotive TM, Lactalis România, Medical Devices & Diagnostics, Medica Advanced Solutions Partnership for Life, Sportmed Systems, ROMGAZ, CMC Grup Risk Advisor, Enayati Medical City ne-au fost parteneri Bronze.
Am avut ca parteneri Networking: Fundația Pro Economica, Ideologist Art, Crama Liliac, Perla Harghitei și Transavia.
