Produsele proprii, transformarea digitală a întreprinderilor sau inovarea care aduce plusvaloare sunt argumentele asocierii regionale sub umbrela Smart Transylvania.
„Ne aflăm în clădirea Centrului de Excelență pentru Mobilă (CEM), investiție de 10 milioane € din bani europeni și privați, una dintre locațiile viitoarei conferințe Clusters Meet Regions (CMR). Ceea ce se întâmplă la CEM este concretizarea unei idei la nivel de produs, serviciu sau proiect; în afară de producție de serie aici se poate face orice. La CMR și-au anunțat participarea 300 de persoane, dintre care 100 de experți străini, din 26 de țări. Sunt 70 vorbitori străini, dar și delegații consistente din Ucraina și Republica Moldova.
Vor fi mesaje care să inspire, să se înțeleagă contextele european și local, multe exemple practice de la nivel european – cum ajungi de la cercetare la rezultate în piață, dar și sesiuni de matchmaking, networking. Trei dintre clustere prezente dețin și infrastructură aici, în Cluj Innovation Park: Clusterul de Industrii Creative are Centrul Regional de Excelență, Clusterul Mobilier Transilvan (CMT) – CEM, Clusterul Transylvania Energy (TREC) – un câmp experimental de energie”, a explicat Ciprian Morcan, managerul CMT.
Fabricile de mobilă, dependente de marii retaileri
Industria mobilei va fi subiect de dezbatere la CMR. „De ani buni discutăm că industria locală de mobilă este dependentă de retaileri internaționali. E important ca mulți fabricanți să reușească să scoată produse proprii. Fără acestea avem o mare problemă – nu ajungem să fim competitivi, nu investim suficient în cercetare, nu cunoaștem alte piețe și nu îndrăznim să intrăm pe piețe noi cu produsele noastre.
Vedem că nu se mai fac achiziții de mobilier pentru instituții publice. Decidenții nu se gândesc că aceste decizii afectează foarte mult industria mobilei, inclusiv contractele în derulare. Se achiziționează mobilier cine știe de unde, fără să se testeze calitatea produselor.
La achizițiile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se cumpără mobilier te miri de unde, fără să fie testat sau certificat – deși există competențe locale și naționale pentru a preveni să nu ajungă în școli produse de proastă calitate – care va trebui schimbat într-un termen scurt. Încurajăm autoritățile publice ca după livrare să testeze calitatea produselor, lucru de fapt în beneficiul tuturor”.
Inovarea care scoate România din criză
Directorul executiv al TREC, Oana Raita, este președintele Asociației Smart Transylvania, principal organizator al CMR alături de Comisia Europeană (CE). „Asociația noastră a apărut ca o nevoie de a crește competența ecosistemului regional de inovare, însă nu ne adresăm doar acestuia, deja am avem activități împreună la nivel național și mai ales european.
În componența sa sunt șase clustere din regiune. Încercăm să dezvoltăm și să răspundem nevoii pe care membrii noștri o au în domeniul tehnologic și cel de inovare. Cercetarea este subfinanțată în România, însă la CMR se creează un context, un cadru pentru parteneriate: se pot afla nevoi, chiar se pot contura direcții noi de cercetare”.
„CMR e un festival de transfer tehnologic, precum întreg acest eveniment organizat de CE. Noi, clusterele, ne-am asumat rolul de transfer tehnologic dinspre cercetare, academie înspre cei care utilizează. Suntem recunoscuți astfel la nivel național ca entitate de cercetare, lucru care ne permite să organizăm CMR.
Academia Română Cluj e partener la acest CMR care oferă o garanție suplimentară a calității pe care ne dorim să o aducem. Dorim să demonstrăm că această formă de asociere a clusterelor e capabilă să facă mai mult decât să aducă împreună actori din diverse direcții, ci să susțină partea de inovare ce aduce plusvaloare și care lipsește acum României”, a explicat Felix Arion, manager al AgroTransilvania Cluster.
Regiunea Nord-Vest, zgârcită cu privații
„CMR își propune să creeze legături la nivel internațional atât pentru clusterele din regiune, cât mai ales pentru companiile noastre membre pe care le reprezentăm. Vor exista sesiuni în care clusterele din Europa și SUA vor aborda preocupări actuale. Piața este în schimbare, am pornit, în 2016, cu “Cluj, capitală a inovării”, acum propunem o nouă abordare.
Aceste clustere reunesc 700 de companii din tehnologia informației (IT), agricultură, energie, industrii creative, energie circulară. IT nu mai este demult un domeniu de sine stătător, ci unul de la care vine inovarea. Dincolo de această abordare transsectorială, noi suntem vocea comună a companiilor în relația cu autorităților publice de la nivel european, cu Guvernul României, ministerele de resort.
La nivel regional, așteptăm ca, după 10 ani de existență a clusterelor la Cluj, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV) să ne sprijine real. Prin ceea ce facem noi Clujul este menționat ca model de dezvoltare regională la toate marile evenimente organizate de CE, e pus deja pe harta Europei.
În zona de tehnologie, observăm întoarcerea interesului companiilor de IT înspre piața internă. În România constatăm o nevoie foarte mare de transformare digitală în multe domenii, însă industria nu este pregătită să adopte și să folosească noile tehnologii în activitățile curente. Vedem multe finanțări europene și naționale pentru autoritățile locale, iar pentru zona economică, mai puține decât ne-am dori noi”, consideră managerul Transilvania IT Cluster (TITC), Bianca Muntean.
Clusterele clujene, despre fondurile europene:
- Sunt proiecte blocate de 2-3 luni din diferite motive, altele despre care am fost anunțați că am primit finanțări, dintre care două mari proiecte în consorțiu, de 10 milioane €. Pasul următor, contractarea, nu știm foarte clar când va veni. În teorie contractul este pe masă, dar nu știm când intrăm efectiv în implementare.
- Există regiuni care au resurse financiare dedicate clusterelor, însă nu și a noastră. După foarte multe insistențe, a fost o singură propunere de colaborare între centrele de transfer tehnologic, clustere și firme, dar la început de an apelul a dispărut din program.
- În România este un dezechilibru în acordarea finanțărilor în favoarea zonei publice, care are clar niște limite, ne-am dat seama de la început că pe PNRR nu se vor implementa toate proiectele până în 2026. Bilanțul de etapă pe PNRR era îngrijorător. Ar fi o șansă reală pentru economie dacă o parte din acești bani ar putea să fie redirecționați spre zona privată. Riscul ca să pierzi banii UE e foarte mare.
- Se văd nori negri din partea companiilor din IT pe care le reprezentăm, acestea sunt foarte atente la proiectele pe fonduri UE în zona de transformare digitală. Fondurile UE reprezintă șansa României de a se redresa economic.
- În UE vedem o schimbare de direcție în situația geopolitică existentă; nu mai e zona aceea de siguranță. Ne îngrijorează abordarea regională a sprijinirii clusterelor, în special a zonei private. ADRNV trebuie să se adapteze la niște realități, acești oameni nu mai pot sta închiși în birouri și să decidă fără să consulte piața, fără să facă analize reale de impact. Ei nu deservesc doar zona publică. Sunt multe finanțări direcționate spre autoritățile locale, în detrimentul companiilor, IMM-urilor.
Vin 100 de experți internaționali
Unul dintre cele mai importante evenimente europene dedicate inovării regionale, CMR 2025, va transforma Clujul într-un centru al colaborării internaționale și al transferului de tehnologie. În perioada 1-2 iulie, orașul va găzdui 300 de participanți din Europa: reprezentanți ai clusterelor, din universități și companii inovatoare, cercetători și factori de decizie publică.
Tema este „Clusterele – motoare ale transferului de tehnologie”, accentuând rolul lor în susținerea inovării, digitalizării, tranziției verzi și dezvoltării durabile. Subiectele abordate vor fi transferul de tehnologie și valorificarea cercetării; inovația regională și politicile inteligente; industria 4.0 și transformarea digitală; energie verde și soluții sustenabile; egalitatea de gen în ecosistemele inovatoare.
Printre vorbitori se numără Daniel David – ministrul educației și cercetării, Antonio Novo – președintele european al Clusters Alliance, Adrian Curaj – director general al UEFISCDI, Daniel Coșniță – președintele Asociației Clusterelor din România. Evenimentul este organizat de Smart Transylvania, ADRNV, Academia Română și CLUSTERO, sub egida UE, în parteneriat cu UEFISCDI.
Acesta face parte din seria de conferințe CMR desfășurate în mai multe țări europene, cu scopul de a consolida cooperarea regională prin intermediul clusterelor. În Cluj aceasta va avea loc la Hotelul Radisson Blu, CREIC și CEM.
Clusterul reprezintă o asociere de companii și organizații din aceeași zonă geografică sau regiune, care au producții similare sau contribuie la fabricarea unor produse similare și care colaborează pentru a deveni mai competitive. Companiile membre în clustere puternice sunt mult mai inovative, iar regiunile cu aceste clustere atrag mai mult capital de risc.
Clusterele puternice creează un nivel ridicat de antreprenoriat, sunt magneți ai forței de muncă înalt calificate, conduc la niveluri salariale mai mari și la creștere bazată pe valoare adăugată. Există 1.350 clustere în Europa, dintre care 150 de clasă mondială ca angajați, dimensiune, concentrare, specializare. În Cluj activează patru clustere cu calificativ Gold.