Bugetarii din mediul rural – 63.000 de angajați, gestionează 87,3% din teritoriul României și 49,6% din populație. În mediul urban raportul de angajați la 1.000 de locuitori este de 14,9, în timp ce în rural ajunge la 7 la mia de locuitori, evidențiază datele ACoR. Ca reacție la măsurile cuprinse în noul program de guvernare, asociația comunelor propune diminuarea numărului de consilieri locali și județeni – câte 4, indiferent că este comună, oraș, municipiu, consiliu județean. Cum se poate determina de mâine eficiența?
Răspunsul Asociației Comunelor din România la propunerile cuprinse în noul program de guvernare privind reforma administrației publice locale și descentralizarea nu a întârziat, aducând critici asupra abordării superficiale. În același timp, vine și cu propuneri pentru realizarea reducerilor de cheltuieli.
„Haideți să ne așezăm în primul rând sănătos pe o analiză reală asupra acestui fenomen, pentru că el nu este un fenomen care trebuie să fie tratat superficial. Mai mult nu trebuie începem să măsurăm cu indicatori de genul 20% din funcționari trebuie o să dispară sau dăm afară viceprimarii de la comunele de sub 1.500 de locuitori și după aia vedem ce comasări o să facem. Nu cred că așa trebuie sa fie abordată reforma administrativă, noi trebuie în primul rând să plecăm de la prevederea constituțională. Astăzi Constituția vine și răspunde că limitele unităților administrativ-teritoriale nu se pot modifica decât prin referendum. Punct. Deci, din punctul meu de vedere, acest capitol este închis”, arată Valentin Ivan, președintele ACoR Sibiu și vicepreședinte ACoR România.
Comasarea Oradea – Sânmartin a picat la referendumul local
„În al doilea rând, dacă există voință proprie ca două unități administrativ teritoriale învecinate să facă acest proces voluntar, poate să-l facă prin referendum la nivel local. Cetățenii își spun părerea, iar rezultatul referendumului spune dacă sunt de acord sau nu sunt de acord. Am avut două situații de genul ăsta prin care două municipii, respectiv Oradea cu Sfânt Martinu și Brăila, au încercat să facă această comasare voluntară și cetățenii au spus nu”, subliniază Valentin Ivan.
Câți bugetari există, de fapt?
Potrivit datelor făcute publice de către ACoR, la nivelul administrațiilor publice locale din mediul rural există 63.000 de angajați. Aceștia deservesc 49,6% din populația României și administrează 87,3% din teritoriu.
În acest context, asociația trage un semnal de alarmă: reforma administrativă nu poate fi redusă la tăieri și comasări, ci trebuie să înceapă cu un diagnostic corect și o strategie care respectă realitatea din teren.
„Cum măsurăm determinarea necesității reformei administrative? Astăzi, la nivelul comunelor în România muncesc 63.000 de funcționari personal contractual, funcționar public și demnitari. 63.000 de persoane care deservesc 87,3 % din teritoriul României. Dacă ne ducem mai adânc în analiză, o să constatăm că astăzi, la nivelul comunelor, media la 1000 de locuitori este de 7 angajați. Nu cred că asta este problema, nici la capitolul eficiență. Dacă ne ducem la orașe și municipii, o să constatăm că media este minim dublă”, mai arată Valentin Ivan.
Acesta dezvăluie faptul că există o disproporție majoră între urban și rural în ceea ce privește resursa umană din administrație. În timp ce în mediul urban există 14,9 angajați la 1.000 de locuitori, în rural abia se ating 7 angajați la 1.000 de locuitori.
„Se vorbește despre eficientizare, dar eficiența nu se măsoară în kilometri de asfalt per angajat, ci în faptul că bătrânul din satul de munte are cui cere o rețetă, o autorizație, o mână de ajutor. Reforma nu trebuie să înceapă cu cifre reci, ci cu grija față de cetățean”, subliniază Valentin Ivan.
Primăriile din rural împart deja un serviciu comun
Unitățile administrativ teritoriale din mediul rural au făcut deja pași în ideea reducerii cheltuielilor cu serviciile publice prin comasarea acestora.
„Noi suntem foarte de acord că este nevoie de o analiză riguroasă în ceea ce privește reforma administrativă. De-aia trebuie să fie determinată pe măsurători reale, pe indicatori și pe eficiență în mod special. Noi am spus-o că una din măsurile reale care pot fi și noi deja o avem aplicată la nivelul comunelor e comasarea serviciilor. Vă dau un exemplu pe Sibiu și ăsta este multiplicat la nivelul țării. Pe reglementare legală, fiecare UAT ar fi trebuit să aibă doi oameni în primărie la Compartimentul de audit public intern. Noi astăzi avem nouă oameni pe 45 de primării. Ori dacă se determină raportul de eficiență, acesta este de 10 la 1. Și același lucru se întâmplă pe urbanism și același lucru se poate întâmpla și pe alte servicii. Eu cred că aici este cheia succesului în a determina de mâine eficiența”, explică Valentin Ivan.
Solicitările și soluțiile ACoR
Asociația Comunelor din România solicită predictibilitate administrativă, stabilitate legislativă și instituțională în mediul rural; alocare clară și echitabilă a resurselor – comunele trebuie sprijinite să finalizeze proiectele în derulare (PNRR, Anghel Saligny, fonduri europene); consultare reală cu structurile asociative ale autorităților locale – înaintea oricărei măsuri cu impact național și respect pentru specificul rural și rolul administrației de proximitate.
„Feedback-ul a fost că da, luăm în calcul, analizăm, dar pe televizor vedem că apare contrariul sau tot alte direcții. Apar idei în presă cum că bugetarii sunt foarte mulți și ne raportăm la cifra de 1.320.000, dar am spus, la noi, la nivelul a 2.162 de comune suntem 63.000. În totalitate, suntem 121.700, dar 53.200 sunt asistenții persoanelor cu handicap, care nu are rost să-i numărăm în anvelopa familiei ocupaționale”, argumentează președintele ACoR Sibiu.
Reducerea cu 4 a numărului de consilieri locali și județeni
Una dintre soluțiile propuse de asociație vizează reducerea numărului de consilieri locali cu 4, indiferent de numărul de locuitori aferent unității administrativ teritoriale. Această măsură ar putea fi valabilă doar pentru următorul mandat care începe în 2028. Același lucru este valabil și pentru măsura propusă de Guvernul Bolojan, respectiv desființarea postului de viceprimar în cazul localităților cu mai puțin de 1.500 de locuitori.
La baza propunerii a stat chiar analiza după care s-a determinat numărul suficient de parlamentari la 300, demers care a fost supus unui referendum consultativ și care nu a mai fost pus în aplicare.
„O măsură concretă care ar putea să crească eficiența cheltuierii banului public la nivelul primăriilor este reducerea numărului de consilieri locali la nivelul tuturor uat-urilor, indiferent că este comună, oraș, municipiu, județ. Propunere vine ca urmare a analizei de paritate politică și de reprezentativitate politică la nivelul fiecarei localități, pe care noi o considerăm foarte stufoasă. Este exact analiza după care s-a determinat numărul de 300 de parlamentari”, amintește Valentin Ivan de demersul legislativ din 2009.
Comasarea serviciilor publice locale prin mecanisme de cooperare intercomunală, fără desființarea unităților administrativ-teritoriale, se mai află printre soluțiile oferite de ACoR, preucm și reducerea numărului de privilegiați scutiți de plata taxelor și impozitelor locale, pentru o mai bună echitate fiscală.
În cele din urmă, se solicită asigurarea integrală de la bugetul de stat a cheltuielilor cu asistenți personali ai persoanelor cu handicap.
„Noi avem o problemă foarte serioasă și determinată de numărul de care am zis, de 53.200 de asistenți personale, ai persoanelor cu handicap și și de faptul că statul nu ne asigură finanțarea, pentru că politica de descentralizare este că descentralizăm serviciile, dar cu resurse. Așa este firesc, așa spune Cartea Europeană a Autonomiei Locale, așa spune și Legea Finanțelor Publice. Nouă ne dă până la 90% din finanțare. Noi am tot sperat că subiectul ăsta n-ar mai trebui să fie al nostru, că asta este un subiect al statului. Problema socială este strict a statulului, noi instrumentăm dosarele, adică nu ne tragem de la muncă că nu mai vrem să muncim, vrem să ne facem datoria. Noi o să instrumentăm toate dosarele pe care le transferăm așa cum am făcut cu VMG-ul, venimul de minim de incluziune, pe care îl dăm structurii județene să îl preia și să-i facă plata”, arată Valentin Ivan, președinte ACoR Sibiu.
„Nu putem trata satele și comunele României ca pe niște coduri poștale într-un tabel Excel. Oamenii de acolo au aceleași drepturi ca cei din marile orașe. Reforma trebuie să însemne dezvoltare, nu dispariție”, susține Emil Drăghici, președintele ACoR.