Într-o industrie în care eficiența este adesea privită ca o simplă reducere de costuri, Lucian Fetea, directorul general al Lava Knitting, demonstrează că performanța reală înseamnă mai mult: investiții inteligente, sustenabilitate pe termen lung și o atenție rară pentru oameni. Cu o strategie clară, Lava Knitting nu doar că și-a redus la jumătate cheltuielile cu energia, dar a crescut productivitatea, a digitalizat complet procesele și a reușit să-și păstreze personalul într-un context în care fluctuația forței de muncă e o problemă majoră. Acesta nu este doar un studiu de caz — este un model de business adaptat viitorului.
Lava Knitting este o companie din Parcul Industrial 1 Oradea, a cărei firmă mamă – Lava Textiles – a fost înființată în urmă cu 100 de ani în Belgia.
Numele „Lava” provine din inițialele celor două familii fondatoare – Lambert și Van Velden. Inițial, compania producea textile, îmbrăcăminte și articole pentru armată în perioada războiului. A continuat în această direcție până acum 35 de ani, când a decis să își schimbe profilul de producție, trecând de la tricotaje pentru haine la tricotaje pentru saltele.
„A fost prima companie din lume care a făcut tranziția de la material țesut la tricotat pentru saltele. Până atunci, materialul pentru saltele era doar țesut,” povestește Lucian Fetea.
Această schimbare a adus numeroase avantaje: combinații variate de culori și fire, versatilitate mai mare în tricotaje comparativ cu țesăturile, precum și posibilități de design practic nelimitate. Lava Knitting este prezentă în România din 2004.
Eficientizare la cote maxime
Lucian Fetea explică faptul că procesul de eficientizare energetică s-a desfășurat în mai multe etape, nu doar în ceea ce privește energia electrică.
„Eficientizarea înseamnă reducerea oricărui tip de costuri. Se începe cu cele exterioare. Aici este importantă asigurarea unor parametri optimi de mediu, cu ajutorul plantelor rezistente la secetă. Un perimetru verde format din copaci care oferă umbră și protecție împotriva intemperiilor, precum și plante care nu necesită udare constantă”, explică el.
Procesul a continuat din exterior spre interior, cu focus pe consumatorii energetici majori: gaz, termie și electricitate.
„Am început cu identificarea pierderilor, pe care le-am eliminat treptat: scurgeri de apă, pierderi de aer comprimat – care e foarte costisitor. Apoi am trecut la reutilizare. Apa, de exemplu, este folosită și reutilizată – nu se deversează în canalizare. O filtrăm după procesul de spălare și o reintroducem în circuitul de producție. Astfel, am redus cu peste 50% consumul de apă”, spune managerul Lava Knitting.
Investiția în sistemul de reutilizare a apei s-a amortizat în doar doi ani, ideea provenind dintr-un curs de eficiență energetică urmat de către Lucian Fetea la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
Aer comprimat – consum redus de peste trei ori
Costurile cele mai mari proveneau din utilizarea aerului comprimat, care reprezenta 40% din consumul energetic din producție.
„Aveam un consum orar de 90 kWh. Am făcut un audit energetic, am eliminat pierderile de la etanșări, robineți, garnituri, furtunuri. Am refăcut complet inelul de țevi, am introdus bazine de aer pentru echilibrarea presiunii în mai multe puncte ale fabricii. Astăzi consumăm între 25-30 kWh la aceeași capacitate de producție”, spune Fetea.
Reducerea consumului de aer comprimat a însemnat și o reducere a costurilor de mentenanță: service mai rar (la doi ani în loc de unul), economii la uleiuri și filtre.
Lava Knitting utilizează apă caldă, pe care o încălzește cu gaz. Managerul companiei a analizat și partea de pierdere a apei calde, reușind să recupereze apa caldă pe care o reutilizează.
„Toată apa caldă eliminată din proces trece printr-un puff-er (bazin de apă caldă), se recirculă, încălzește bazinul la 40 de grade, de la 12-15 grade, cât are apa de rețea. Eu trebuie să mai încălzesc doar diferența până la 90 de grade. De aici mi-au scăzut costurile cu gazul cu 35-40%”, explică managerul.
Altă schimbare făcută a fost recuperarea apei de condens, fabrica folosind mult abur în procesul de producție. A montat recuperatoare de condens, apa condensată se reîntoarce în circuit la o anumită temperatură. Nu mai e nevoie să fie încălzită de la 15 grade, cât este temperatura în rețea, la 150 de grade, ci doar de la 90 de grade.
Pierderile cu încălzirea pe timp de iarnă au fost, de asemenea, eliminate printr-o izolare perfectă și prin aplicarea de bariere termice, perdele de aer și perdele fizice.
Toate aceste sisteme de eficientizare și reducere a costurilor sunt monitorizate prin Building Management System.
Pe parte electrică, una dintre optimizări s-a făcut prin introducerea de senzori de iluminat, care pe lângă partea de iluminat asigură un climat mai propice muncii.
Investiție în panouri fotovoltaice
După mai multe teste, în 2017 au fost montate pe acoperiș panouri fotovoltaice de 240 kW peak, cu o investiție de 200.000 de euro.
„Astăzi, panourile asigură 55-60% din consumul energetic. Am redus costurile cu energia electrică cu 50%, iar investiția a fost amortizată în doi ani. Urmărim și implementarea de sisteme de stocare a energiei, care momentan sunt restrictive pentru hale industriale, dar sperăm să fim printre primii care reușesc acest lucru”, conchide Lucian Fetea.
Retenția de personal, un beneficiu indirect
„Un alt aspect important este retenția personalului. Toate aceste investiții în eficiență contribuie la crearea unui mediu mai bun pentru angajați. Avem personal mai mulțumit, ceea ce înseamnă mai puține rebuturi. Am redus rebuturile de la aproape 50% la doar 3%”, explică directorul Lava Knitting.
Astăzi, compania are 65 de angajați, dar produce cât producea cu 120 de angajați în urmă cu șase ani.
Digitalizare = eficientizare
Lava Knitting a implementat un proces de digitalizare inedit, în contextul în care mulți angajați provin din medii defavorizate și nu știu să scrie sau să citească.
Inițial, procesul de producție se derula prin colectare de date. Comenzile erau scrise pe hârtie, pe tabele. Pe fiecare rulou se scria numărul de comandă cu markerul textil. Acestea erau impedimente foarte mari pentru oamenii care nu știau să scrie și să citească.
Și totuși, digitalizarea s-a realizat. Pe bază de amprentă.
„În primul rând, am eliminat și partea de cartele, care se mai pierd, se mai uită. Amprenta nu o pot lăsa acasă. Fiecare angajat are amprentă digital în sistem. Bineînțeles cu respectarea normelor GDPR. Nu știu să scrie și să citească, dar știu să utilizeze telefonul. Au Facebook, știu să pună poze și să dea Like. De aici mi-a venit ideea să digitalizăm și facem o interfață apropiată de cea Facebook”, povestește directorul general Lava Knitting.
Un like înseamnă că și-au luat datele automat. Au fost interconectate procesele, echipamentele, echipamentele de măsură și control. Există comunicare atât prin cablu, cât și prin WiFi. Astfel, orice problemă din procesul de producție se semnalează foarte ușor, fie că e defect, fie că e o problemă cu utilajul. Angajatul trebuie să bifeze un Like prin amprentă.
„Digitalizarea ne-a ajutat foarte mult la eliminarea timpii lor de înregistrare a problemelor. Din partea de producție, undeva între 20-25% din timp reprezentau înregistrările în scris. Se mai făceau și greșeli. Cele mai mari probleme le aveam de la înregistrările false, care ajungeau undeva la 1.500 de înregistrări false pe an. Prin digitalizare s-au eliminat timpii morți între procese, care erau dedicați doar înregistrărilor. Acum, înregistrarea se face în 30 de secunde maxim, comparativ cu 5-10 minute inițial. Digitalizarea s-a realizat din fonduri europene”, a precizat Lucian Fetea.
În biroul său, managerul urmărește în timp real statusul fiecărui angajat și utilaj. Verde înseamnă funcționare normală, roșu semnalează o problemă. Astfel se poate măsura și eficiența individuală.
Eficientizare în cifre
În cifre, eficientizarea făcută de Lucian Fetea la Lava Knitting arată astfel:
- Costurile cu energia electrică au fost reduse de la 90.000 de lei/lună la 40.000 de lei/lună;
- Costurile cu gazul au fost reduse de la 90.000 de lei/lună la 60.000 de lei/lună
- Costurile cu energia termică pe lunile de iarnă au scăzut în medie de la 40.000 – 45.000 de lei la 30.000 de lei.
Asta în condițiile în care prețurile la energie electrică, la gaz și la termie au crescut constant.
„Luăm în calcul tot ce înseamnă consum și optimizăm fiecare componentă, fără investiții uriașe. Eficiența energetică are impact asupra întregii companii – în primul rând asupra oamenilor. Un angajat mulțumit înseamnă stabilitate, iar aceasta devine un avantaj competitiv. Noi nu am mai făcut angajări de doi ani, deși producția a crescut constant”, încheie Lucian Fetea.