Alunecările de teren sunt cel mai des invocate de administrație pentru întârzierile de 10-15 ani în concretizarea autostrăzilor, centurilor și drumurilor expres. În schimb, birocrația, întârzierile la plată, exproprierile sau deficiențele în execuție sunt trecute sub tăcere. Exemple de rele practici: Autostrada Transilvania (A3) sau variantele ocolitoare ale municipiilor.
“Lucrările la Centura Metropolitană Cluj (CMC) încep în jur de 20 iunie. Proiectul acesta cuprinde inclusiv 20 km drumuri de legătură, cinci tuneluri, traversează zona Făget. Pe dealurile transilvănene sunt cele mai complicate lucrări de infrastructură rutieră, de aceea au durat demersurile legate de proiectare.
Transportul în comun va fi coloana vertebrală a orașului: trenul metropolitan a intrat în licitație, metroul își continuă drumul în subteran, încât revoluția mobilității să meargă până la capăt în Cluj”, consideră primarul Emil Boc. Asocierea Dimex 2000 (lider), Hydrostroy, Integral Inzenjering Laktasi (asociați) trebuie să realizeze, în patru ani, proiectarea și execuția CMC (40 km): varianta ocolitoare și drumurile de legătură.
Ruta Cluj-Napoca – Florești este cea mai aglomerată din România, cu 70.000 de mașini pe zi. Derulatorul contractului de 1,1 miliarde euro, finanțat prin Programul Transport 2021-2027, este Primăria Cluj-Napoca. Lotul 2 al CMC se va desfășura între nodurile Florești, Calea Turzii și conexiunea cu Varianta Ocolitoare Cluj Est Vâlcele – Apahida. Lotul 1, lărgirea la trei benzi pe sens a rutei Florești – Cluj-Napoca, îl face asocierea Viarom Construct – Electrogrup.
Stâlpii care întârzie conexiunea
Dimex trebuie să termine și Drumul Expres A3 – DN 1, prin comuna clujeană Tureni, care va ajuta și municipiul Turda. “Descărcarea de pe A3, cu finalizare în iunie-iulie, va scoate o mare parte din traficul actual de pe drumul național”, spunea fostul ministru al transporturilor, Sorin Grindeanu. Contractul de 561 milioane lei, fără TVA, e executat de bistrițeni alături de Autotehnorom, OPR Asfalt, Obras Publicas y Regadios, Con-A Operations.
Trebuiau să îl termine în februarie, dar au motivat cu întârzierea autorizațiilor de mutare a utilităților. Lucrarea înglobează DEx A3 (5 km), bretele la cele două noduri (7,7 km). Drumul e necesar pentru o legătură mai rapidă pentru accesul în Cluj-Napoca din A3, în prezent acesta fiind posibil prin Turda sau Florești. Șoseaua va face legătura între A3 (zona Turda) și DN 1 (Tureni), ulterior până la Dej, prin proiectul Someș Expres (DeX 4, 70 km). Șoferii care se vor deplasa dinspre Alba vor putea ocoli Turda și vor ieși de pe A10 pe A3, apoi pe DN 1, la Tureni.
UMB, la ralanti. Turcii mai așteaptă
Un tronson cu speranțe pentru 2025 este A3 de la Nădășelu (Cluj) spre Sălaj. “Finalul anului este încă în cărți, dar UMB trebuie să aducă de urgență suficienți muncitori între Topa Mică și Zimbor, unde este în urmă pe mai multe structuri. Momentan sunt doar câteva echipe răzlețe. Pe sectorul Zimbor – Poarta Sălajului antreprenorul este bine mobilizat și pare-se că vrea să scape de această bucată în 2025.
Mai este însă de lucru și trebuie să termine cât mai rapid proiectarea ca să se emită autorizația de construire în nodul Românași (Poarta Sălajului). Cele mai multe segmente aproape de asfaltări sunt între Nădășelu și Topa Mică, tronson care, chiar dacă gata de inaugurare în 2025, va fi inutilizabil în lipsa viaductelor executate de Ozaltin (Turcia) pe traseul deviat, încă neîncepute.
Constructorul și CNAIR ar trebui să depună toate eforturile tehnice și birocratice pe Topa Mică – Zimbor – Poarta Sălajului ca să deschidă cei 27 km la final de 2025. Vorbim de întârzieri foarte mari, o pată pe blazonul UMB: contracte semnate în iulie și decembrie 2020, lucrări demarate în trombă în 2021; acum ne rugăm să fie date în trafic parțial la sfârșit de 2025”, conform Asociației Pro Infrastructură (API).
Contractul cu tunelul: de la trei la șapte ani
Asocierea Makyol (Turcia) a înșfăcat contractul pentru cea mai scumpă autostradă din România (1,5 miliarde €), finanțată prin Programul Transport. Licitația s-a întins pe doi ani, procedura având șapte amânări succesive și contestații. Tronsonul de 41 km din A3 cuprins între Poarta Sălajului și Nușfalău va cuprinde tunelul rutier Meseș (2,89 km), cel mai lung de acest fel din România.
Proiectarea și execuția trebuie terminate în 78 de luni. Adică până în anul 2033. “Sunt premise bune ca acest proiect să avanseze accelerat, însă depinde foarte mult de implicarea autorităților și constructorilor care au de livrat cele mai rapide și eficiente soluții la provocările din teren”, consideră Lucian Bode, președintele Comisiei pentru transporturi a Camerei Deputaților.
În 2020, el spunea că se poate face în trei ani. “Acest contract va mobiliza, timp de câțiva ani, o parte însemnată din resursele economice ale județului: resurse umane, industria materialelor de construcții, extracția agregatelor, transport de mărfuri, industria HoReCa”, spune prefectul Sălajului, Cristian Bârsan.
Procurorii europeni au descins pe Centura Zalăului
Varianta Ocolitoare a Zalăului ar trebui să fie gata în 2025, proiectul fiind început acum 15 ani. Tronsonul 1 (Hereclean – Aghireș, 10 km) s-a finalizat acum un deceniu, tronsonul 2 (Aghireș – Meseș, 5,5 km) urma să fie terminat de Sinoydro (China) – Good Prod (România) în 2023.
„Un excelent exemplu de combinație dintre neputința birocratică (CNAIR – MTI), finanțarea cu țârâita și neactualizarea prețului contractului la timp, plus incapacitatea tehnică (la noi nu a funcționat mobilizarea legendară a chinezilor)”, constată API. Mai punem alunecările de teren repetate și tergiversarea exproprierilor.
Investigația Parchetului European pentru o posibilă fraudă în proiectul de 37 milioane €, din bani UE, releva că lucrarea obținută de Sinohydro a fost apoi subcontractată, firma care a preluat lucrările ar fi prezentat documente false de certificare a finalizării cu succes, execuția nu a respectat cerințele de calitate, iar CNAIR nu a efectuat verificări adecvate.
Centura va asigura legătura între DN 1F (Cluj-Napoca – Zalău – Satu Mare) şi DJ 191C. Zalăul are acum o şosea de centură incompletă şi cu utilitate limitată, în lipsa segmentului dintre Aghireş şi DN 1F. În schimb, MTI și CNAIR aprobau o altă investiție, VO Zalău Nord, pe traseul Zalău, Crișeni, Hereclean. Desigur, proiectul este încă pe hârtie.
Centura Baia Mare, în variantă redusă
Maramureșenii au tăiat din Centura Metropolitană Baia Mare (CMBM) în speranța să nu scape finanțarea europeană. Șeful județului, Gabriel Zetea, a anunțat resuscitarea proiectului.
“Studiul inițial indica un cost de 480 milioane €, sumă imposibil de susținut, conform MTI. Acesta a avizat favorabil proiectul de construire a noului drum, proiect de 200 milioane, € pentru 23 km. Această economie a fost posibilă prin ajustarea proiectului, concentrându-ne pe primele două loturi, care leagă Cicârlău de Tăuții Măgherăuș, Recea și Groși.
Costul pe kilometru s-a redus semnificativ, de la peste 20 la 10 milioane €/km”. Abia într-o etapă viitoare, dacă autoritățile găsesc banii necesari, CMBM va continua până după Baia Sprie, până la Șișești. În lipsa autostrăzilor, autoritatea județeană mai speră la șosele de mare viteză precum Drumul Expres Baia Mare – Satu Mare (59 km), cu un cost estimat la 450 milioane €.
Autostrada Nordului, în chinurile facerii
Ocolitoarea municipiului Bistrița, parte din Drumul Expres Bistrița – Baia Mare, se află doar la stadiul de studii de teren, traseul agreat fiind Livezile – Jelna – Beclean – Reteag – Dej. DeX este împărțit în lotul 1 Baia Mare – Dej și lotul 2 Dej – Bistrița, fiind continuate cu lotul 3 (Autostrada Nordului, având acest statut) Bistrița – Vatra Dornei (Livezile – Prindu Bârgăului – Lunca Ilvei).
“Speranțe sunt că este un proiect realizabil în patru ani”, declara primarul Bistriței, Gabriel Lazany. Inițial A14 cuprindea traseul Oar (Satu Mare) – Suceava, 335 km, și conectarea cu Autostrada M49 din Ungaria, însă doar lucrări de 20 km (Oar – Satu Mare, Centura Gura Humorului) sunt ceva mai avansate.
În schimb, Becleanul a avansat pe un proiect din Planul Național de Redresare și Reziliență. “În Consiliul Local am realizat un pas extrem de important pentru realizarea pasajului rutier peste calea ferată, la intersecţia cu centura ocolitoare, fiind perfectate ultimele detalii înainte de începerea construirii acestuia”, a relatat edilul Nicolae Moldovan.
Articol apărut în ediția aniversară Transilvania Business – 15 ani
