Baza de tratament subdimensionată necesită intervenții consistente, restaurantul este utilizat doar parțial, iar clădirea hotelului a funcționat foarte puțin.
Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism din cadrul Consiliului Județean (CJ) Cluj a avizat favorabil documentația de reactualizare a noului plan urbanistic de zonă protejată (PUZP) pentru Băile Cojocna.
„Prima documentație realizată pe această zonă protejată de interes național datează de 30 ani; noul PUZ își propune să ofere oportunități suplimentare de dezvoltare integrată, în contextul peisagistic al întregii zone. Acest demers al CJ Cluj este cu atât mai lăudabil cu cât reactualizarea acestui PUZ reprezintă un prim pas, extrem de important, în vederea atestării ca stațiune balneo”, spune instituției, Alin Tișe.
Cojocna reprezintă una dintre cele trei băi sărate existente în județul Cluj, pe lângă cele din Turda și Dej. Acestea au fost construite în 1912, în jurul lacurilor sărate cu proprietăți curative recunoscute. În timp însă, evoluția acestor băi nu a fost una extrem de favorabilă, modificările survenite periclitând calitatea cadrului construit.
În incinta lor funcționează o bază de tratament subdimensionată, care necesită intervenții consistente pentru funcționarea la standardele actuale. Restaurantul bazei este utilizat doar parțial, iar clădirea hotelului a funcționat foarte puțin după anii ’88. Având în vedere aceste aspecte, a fost realizat un nou concept de dezvoltare, documentație care stă la baza reactualizării PUZP Băile Cojocna.
Se profilează un parc de aventură în sare
Noul concept propus de CJ în colaborare cu Primăria Cojocna vizează uniformizarea întregului areal prin reabilitarea clădirilor existente, extinderea paletei de servicii – extinderea băilor cu noi amenajări care să cuprindă zona de lacuri, o zonă de agrement și sport, un parc de aventură în sare, locuri de parcare dimensionate nevoilor actuale și viitoare, acces carosabil și pietonal.
Managementul Băilor Cojocna a prelevat, anul trecut, probe geotehnice. “Scopul efectiv e de a furniza informații cu privire la natura terenului de fundare pentru a ști cum se va dimensiona structura de rezistență. Viitorul proiect de modernizare și dezvoltare a Băilor Cojocna va avea prin actualizarea PUZP, piatra de temelie de unde putem începe să proiectăm viitoarea stațiune balneară așa cum trebuie să arate în sec. XXI.
Am depus proiecte în parteneriat cu comunitatea științifică pentru o mai bună informare asupra calității apelor pentru publicul larg. Se derulează constant programe de monitorizare: salinitate, pH, conductivitate, sulfați și nitrați”.
Dușurile exterioare, alimentate cu energie solară
Din 2024, dușurile din exterior sunt alimentate cu apă caldă de la panouri solare, iar o centrală cu gaz metan acoperă vârfurile de consum. Băile Cojocna se află pe versantul stâng al pârâului Valea Sărată, la o altitudine de 340 m. În zonă au existat încă din timpul ocupației romane exploatări de sare, pe locul cărora au fost amenajate mai multe băi calde.
Deasupra ocnelor părăsite ale minelor de sare atestate documentar din sec. XII și folosite din perioada romană până în Evul Mediu s-au format mai multe lacuri saline. Minele s-au transformat în lacuri saline. Două dintre ele, Toroc și Lacul Mare, au fost transformate în băi, frecventate mai ales în timpul verii. Lacul Mare (Lacul Băilor), are o salinitate de 109,8 g/l măsurată în timpul verii la suprafața apei.
Băile Cojocna se află în proprietatea comunei, fiind administrate, din 2004, de către societatea cu același nume. Complexul balnear funcționează pe baza unui contract de concesiune încheiat între unitatea administrativ teritoriale și societate, fiind gestionat de administratorul Dorel Timofte.
Acesta are încheiat un contract de mandat pentru managementul societății, încheiat conform ordonanța guvernului privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Societatea Băi Cojocna a realizat, în 2024, încasări de 2,2 milioane lei și un profit net de 224.490 lei, de 10 ori mai mare decât în anul precedent. În 2017, avea 30 de angajați, însă după pandemie efectivul s-a redus la o treime.
