La intersectia dintre inovație, antreprenoriat și colaborare public-privată, incubatorul de afaceri +ONE, lansat la CATTIA Brașov de către ICEBERG+, marchează o etapă esențială pentru dezvoltarea ecosistemului de startup-uri din Regiunea Centru. Evenimentul a reunit voci influente din administrație, mediul universitar și business, fiecare subliniind importanța unei infrastructuri adaptate nevoilor actuale ale antreprenoriatului tech.
+ONE nu este doar un spațiu fizic, ci un catalizator de idei. „Start-up-urile sunt un mod de a crea locuri de muncă local, mai ales în vremuri în care lanțurile de valoare globale sunt șubrezite. Ele pot genera produse și servicii cu valoare adăugată mare, pot susține retenția de talent și pot stimula cultura colaborării și a leadershipului”, a declarat Ionuț Țața, CEO ICEBERG+, subliniind importanța incubatoarelor în procesul de reziliență economică.
Evenimentul de lansare a reunit reprezentanți ai administrației locale, ai mediului academic, ai ADR Centru și de business, consolidând viziunea unei colaborări active pentru sprijinirea inițiativelor antreprenoriale.
Printre temele atinse: nevoia de cultură antreprenorială, deficitul de startup-uri raportat la UE, soluțiile pentru capitalizare regională, colaborarea cu mediul academic, rolul clusterelor și sprijinul oferit de ADR Centru și Agenția Metropolitană Brașov.
Viitorul aparține celor care transformă ideile în soluții reale, în orașe cu identitate economică clară. Brașovul poate fi unul dintre ele.
Stay local, grow global!
+ONE Brașov e mai mult decât un incubator – e catalizatorul care pune startup-urile în mișcare în inima Transilvaniei. Inclusiv primarul Municipiului Brașov, George Scripcaru, invitat în cadrul evenimentului, a subliniat deschiderea administrației publice locale pentru susținerea ecosistemului de startup-uri pentru o dezvoltare sustenabilă a economiei locale.
Ionuț Țața, CEO Iceberg+, a vorbit despre specificul centrelor IT & Tech din România, subliniind specificul, avantajele și potențialul acestora, cu accent pe stadiul la care a progresat Brașov.
„E un moment acum în care vedem această deglobalizare, care va avea impact în multe direcții, lanțuri de valoare economice, industriale, dar și turism global. Miza noastră în Brașov e puternic pe turism, dar nu știm foarte în detaliu ce se va întâmpla cu turismul. Depinde până la urmă ce se întâmplă geopolitic din multe puncte de vedere. Dar, startup-urile sunt un mod de a crea locuri de muncă local, mai ales în vremuri în care locurile de muncã conectate la lanţuri de valoare globale sunt șubrezite. Citim că o companie sau alta închide sau dă afară niște oameni, inclusiv în Brașov. În Cluj se vede deja că sunt companii de IT care dau afară oameni. În Timișoara se vede că sunt companii de engineering care dau afară oameni. Și unde se duc oamenii? Ce este interesant în Cluj și Timișoara este că și acolo s-au pus în mișcare niște instrumente de tip fonduri de investiții regionale cu bani din Programul Regional, care vor finanța un număr de start-up-uri, care pot să funcționeze ca o plasă de siguranță pentru forța de muncă locală. Adică oamenii care pleacă din corporație astăzi ar putea să-și găsească în teorie locuri de muncă în zona de startup-uri, adică o restructurare economică. Ceea ce e interesant. Startup-urile pot să genereazã locuri de mâncã. Pot să atragă investiţii din afara granițelor unui ecosistem. Mai mult, stimulează crearea de produse și servicii cu valoare adăugată mare.
Startup-urile susțin dezvoltarea capitalului uman și retenția talentului. Dacă ne uităm la absolvenții foarte buni de la Universitatea Transilvania, câțiva mai sunt în Brașov. Tinerii nu mai migrează, ci pot rămâne în orașele lor cu oportunități interesante. Se încurajează cultura de învățare continuă, colaborare și leadership.
Inovare urbană, digitalizare – faptul că nu mai trebuie să importăm sau să aducem idei generate altundeva aici, pentru a ne rezolva problemele. Este un mod interesant de a acționa, activitățile tip hackatoane fac asta de multe ori. Noi am încercat să facem asta prin câteva inițiative, de exemplu prin proiectul Raptor, prin care împreună cu municipalitatea am făcut un concurs către startup-uri pentru a rezolva problemele de mobilitate urbană, mai specific de logistică din centrul istoric. Și un startup din Oradea, cred, a câștigat acest concurs de idei și a montat în spate la Aro un hub de biciclete care e finanțat prin Institutul European de Inovare și Tehnologie. Un hub de biciclete logistice care pot livra produse în centrul istoric, fără a mai bloca cu mașini pe avarii prima bandă din Mureșenilor. E un exemplu de proces. Rezultatul e unul analizabil. Adică să vedem dacă e cea mai bună soluție pentru logistică în centrul istoric, dar în practică am putea avea anual genul ăsta de concursuri de idei.
Astăzi, dacă vorbim cu oameni despre Brașov, trebuie să le spun Dracula Castle și atunci recunosc. Sibiul este notoriu din motive culturale, Clujul e din motivele care țin de ce ne interesează pe noi, tehnologie și startup-uri.
Oradea este pe lângă partea asta care ține de administrație publică, pe care o știți, care e foarte bine pusă la punct, e un oraș care se mișcă foarte bine în zona sprijinului public pentru antreprenori. Prin inițiativa primăriei, cu oameni locali, omologi de-ai noștri. S-au creat câteva inițiative, de exemplu, «MakeIT Oradea», care este un program de incubare, accelerare, sprijinire pentru startup-uri locale. Au mobilizat bani publici și privați. De exemplu, recent au avut un buget de peste 200.000 euro pe care i-au dat către start-up-uri, din ceea ce știu eu, sub formă de CLA, adică Convertible Loan Agreement, urmând ca startup-urile respective să dea banii înapoi în momentul în care primesc o investiție ulterioră. O abordare interesantă, practic, utilizarea banilor publici pentru a finanța startup-uri rezidente și active într-o anumită localitate. Și Oradea lucrează în mod consistent la asta și face asta. Și majoritatea banilor vin din zona publică, dar mobilizează și zona privată.
Piatra Neamț e la fel de interesant pentru că ADR Nord-Est a făcut cel mai mare și activ startup hub din Moldova, în condițiile în care acolo nu sunt foarte multe startup-uri, cu excepția Autonom, Pop Cola (n.a. Merlin Beverages).
Avantajele Clujului: număr mai mare de studenți, multe companii de tehnologie, populație mai mare (în comparație cu Brașovul).
Avantaje Brașovului: atractivitatea economică în zona de turism, industrii creative, zona manufacturieră, dar mai e mult de lucrat.
În București, avem peste 20 de incubatoare și acceleratoare, de la Techcelerator, Innovation Labs, InnovX; you name it, they have it. În Cluj, avem Spherik și ROTSA, mai mult sau mai puțin active astăzi, în schimb avem acolo foarte multe evenimente. În Timișoara, avem StartUp Hub și IncubCenter. IncubCenter este echivalentul CATTIA. În Iași, avem un satelit al Rubik Hub. au deschis un spațiu la una din universități. În Brașov, avem acest spațiu, noi i-am zis +ONE, și mai avem Arena Urșilor, care e un fel de eveniment de preaccelerare. În Oradea, avem MakeIT Oradea, iar în Piatra Neamț avem Rubik Hub. Avem universități implicate peste tot, dar ce cred că e determinant este partea de investitori și capital privat local sau regional.
Dacă în București investitorii sunt foarte activi și majoritatea investitorilor din România sunt în București. În Cluj sunt activi pentru că există mult capital local, există exit-uri din zona de tehnologie și bani care se întorc în startup-urile de tehnologie deja în mod tradițional, în mod recurent. Banii au rezultat dintr-un exit de tehnologie, care au ajuns investiție într-un startup de tehnologie și deja s-a făcut exit, se face următoarea investiția în aceiași bani. Deci suntem deja la capătul a poate două cicluri de investiții. La Brașov încă nu suntem nici la jumătatea unui prim ciclu. Avem câteva startup-uri care au făcut exit, dar nu către investitori locali sau către investitori naționali. Avem două start-up-uri, care au astăzi investiții de la fonduri sau investitori naționali activi și care o să facă un exit la un moment dat. La noi avem investiții foarte ad hoc, foarte impromptu, aș spune, nimic organizat. Nu avem o comunitate de investitori, nu avem un grup de angels, nu aveam un fond care să fie activ local. E ceva ce vrem să schimbăm. În Oradea există această inițiativă public-privată și este și o inițiativă pentru fond de investiții local. Deci din punctul ăsta de vedere sunt mai avansați decât noi”.
Ioan Levițchi, Director Politici Regionale, ADR Centru, a precizat că România are un deficit major de antreprenoriat și consideră că se impune o schimbare de mentalitate privind incubatoarele. „Facem un incubator. Ce înseamnă asta? Facem o clădire. Nu clădirea este incubatorul. Trebuie să ne oprim să avem abordarea asta funciară a lucrurilor.
România și Regiunea Centru au un deficit de antreprenoriat fantastic. Dacă ne uităm pe statistici, oricât de pervertite, dacă vreți, sunt ele, ne arată o realitate într-un anumit fel înfricoșătoare. Față de nivelul de antreprenoriat socotit metric ca număr de start-up-uri la 1.000 de locuitori, România și Regiunea Centru, implicit, sunt mult în spatele țărilor din Europa Centrală și de Est. Acest lucru trebuie corectat. De ce suntem în acest loc mai puțin onorant în materie de antreprenoriat? Știm parțial răspunsul. Cert este că suntem aici și avem nevoie totuși să dinamizăm lucrurile, iar faptul că se întâmplă că această clădire să ajungă în sfârșit la scopul pentru care a fost construită, e un lucru foarte bun și nu pot decât să mă bucur”.
Ionuț Țața a făcut recensământul startup-urilor consacrate sau cel puțin pe un trend ascendent.
„În București numărul de startup-uri este de 265, conform StartupBlink. Dar acolo se menționează că sunt 58% din total România. Putem presupune că nu toate startup-urile s-au înscris în StartupBlink, dar cred că acel procent de 58% e corect. Asta înseamnă că mai avem în restul țării 42%. Probabil că Clujul are undeva între 10-15% maxim. În Brașov am fost optimist, am zis 20. Realist, Brașov e undeva între Piatra Neamț și Iași. Accesul la investiții este slab. Din acest motiv, vrem să aducem TAN – Transilvania Angels Network în vara asta, să vedem dacă putem să extindem rețeaua lor cu angel investors din Brașov.”
Reprezentantul ADR Centru a mai vorbit și despre lansarea unui apel de finanțare pentru incubatoare, deschis până în 10 octombrie. „De scurt timp am lansat apelul pentru incubatoare, care este deschis până în 10 octombrie, în care incubatoarele existente pot solicita fonduri pentru a se extinde, pentru a se moderniza; incubatoare noi se pot construi. Poate aplica și administrația publică, și mediul de business. Finanțarea este până în 2 milioane de euro, este pe mecanism de ajutor de stat.
Pentru anul următor, avem în minte un Program pilot, un mic experiment, pe care am hotărât să-l facem, respectiv să finanțăm firmele care ies din incubare, cu niște granturi, nu foarte mari, de 40-50.000 de euro, pentru o scalare. Beneficiarul trebuie să vină cu o contribuție proprie minimă. Bugetul acestui program pilot este de aproximativ 2 milioane de euro.”
ADR Centru a mai anunțat și instrumentul prin care pune la bătaie minimum 7,06 milioane euro pentru finanțarea startup-urilor. Este vorba de un fond de investiții de capital de risc, finanțat prin Programul Regiunea Centru 2021-2027.
Prin fond va fi susținută dezvoltarea și ieșirea pe piață a startup-urilor inovative din Regiunea Centru, aflate în stadii incipiente de dezvoltare, utilizând instrumente de finanțare de tip Equity, cu o mult mai mare flexibilitate și capacitate transformativă, special concepute pentru nevoile întreprinderilor inovative.
Fondul de investiții de capital de risc va fi înființat de către administratorul de fond ce va fi selectat în urma derulării procedurii de achiziție publică. Selecția administratorului este internațională, iar procedura a fost publicată atât pe SEAP, cât şi pe Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE).
„Termenul de depunere a ofertelor inițiale este 4 august. Sperăm că până la finalul anului, ținând cont că este o procedură de negociere competitivă, să avem selectat administratul de fond, căruia îi vom pune la dispoziție 7,06 milioane euro, pentru a identifica și a face investiții de tip equity și quasi-equity în start-up-uri inovative aflate în stadiul incipient de dezvoltare – zona early stage – cea mai riscantă și cea mai puțin interesantă pentru investitorii privați”, a declarat Ioan Levițchi, director politici regionale, ADR Centru.
Acesta a mai vorbit și despre obiectivele vizate prin înființarea fondului de investiții regional. „Vrem să ținem startup-urile la noi în regiune, măcar o perioadă, ca să nu să migreze la București, Timișoara, Cluj sau în afară, pentru a-și găsi finanțare. De asemenea, vrem să creăm oportunități de finanțare pentru investitorii privați care vin mai târziu în zona de seed, pentru a le lua, a le crește și a le lansa mai departe. Ne așteptăm, spre exemplu, ca viitorul administrator de fond de investiții pe care îl vom selecta să colaboreze în recrutarea în identificarea startup-urilor și cu incubatoarele de afaceri. Știu că sunt incubatoare care au între firmele incubate, start-up-uri cu idei foarte faine. Și care ar putea să intre în aceste programe pe care le susținem noi”, a mai subliniat Ioan Levițchi, director politici regionale, ADR Centru.
Care e identitatea Brașovului
Ionuț Țața, CEO Iceberg+, a deslușit și identitățile centrelor IT & Tech, argumentând avantajele Brașovului care ar putea fi exploatate. „București n-are o identitate clară. Nu știi de ce ar trebui să fii în București ca startup. E pentru AI, pentru manufacturing. La Cluj, identitatea e mai clară, brand-ul e mai puternic. Când vorbești internațional de București și de Cluj, mai ușor identifică oamenii Cluj ca un oraș al startup-urilor decât Bucureşti. Cluj are un brand puternic, dar astăzi Clujul e saturat și are costuri ridicate de operat. Poziționarea Brașovului și proximitatea față de București sunt niște puncte tari, pe care am putea construi mult mai mult decât facem.
Avem niște avantaje la Brașov. Tendința și fenomenul astăzi este dacă cineva e cu adevărat talentat aici, va pleca. Pentru că nu are opțiune reală să stea aici. Nu are un investitor aici căruia să-i bată la ușa și să-i dea 50.000 de euro, să se joace cu ei. În Cluj, e de bon ton să investești în startup-uri. Ai făcut 5 milioane euro în niște blocuri, dar investești 200.000 în start-up. În Cluj, astăzi, în zona valorilor, a oamenilor cu bani, este să investești în start-up-uri. În zona de ambiție a oamenilor deștepți în Cluj e să te implici în zona academică sau să faci ceva cu inovația pe care tu o gândești. La noi asta nu-i o valoare. Pentru a construi valori, cred că avem nevoie de modele, dar avem nevoie și să creăm un spațiu. Avem nevoie pentru asta evident de bani. Fondul ăla regional sper să schimbe multe lucruri.
Vrem să facem o întâlnire cu focus pe investitori. În septembrie vrem să facem o întâlnire mai mare cu focus pe starup-uri, mai degrabă. Avem un program de incubare în Timișoara împreună cu EIT Urban Mobility. Incubăm și accelerăm acolo startup-uri de mobilitate urbană din toată regiunea, nu mă refer doar la Regiunea de Vest, ci la România, Ungaria și Serbia.”
Alexandru Pascu, decanul Facultății de Știința și Ingineria Materialelor Universitatea Transilvania Brașov, a reiterat deschiderea departamentului său pentru a oferi sprijinul mult căutat de startup-uri prin echipamentele și centrele de cercetare.
„Avem 20.000 de studenți, la cele 18 facultăți dintre care 9 facultăți tehnice și 9 facultăți cu profil socio-uman. Arondate acestor facultăți, avem și numai puțin de 28 de centre de cercetare și dezvoltare. În ultimii doi ani am reușit să ne îmbogățim numărul de echipamente, făcând achiziții de 7 milioane de euro. Echipamente care pot fi folosite multidisciplinar atât în domeniul ingineriei, cât și în domeniul tehnologiei informației, cybersecurity. Suntem partenerul ideal pentru orice antreprenor, companie mică sau startup care are nevoie de cercetare-dezvoltare, pentru că ne permitem să ne asumăm riscuri. Pentru a inova și pentru a cerceta avem nevoie să ne asumăm riscul. Ne dorim să colaborăm cu orice tânăr antreprenor, suntem deschiși la orice fel de colaborare.”
Adriana-Laura Miron, Director General în cadrul Agenției Metropolitane Brașov, și-a arătat disponibilitatea pentru a furniza sprijin logistic continuu, disponibilitatea pentru parteneriate, subliniind strânsa colaborare cu Iceberg+.
„Dispunem de spații care considerăm noi că vă pot fi de un sprijin real. De asemenea, partenerii noștri de la Iceberg, care sunt parteneri tradiționali ai Agenției Metropolitane și cărora le mulțumim pentru toată colaborarea de până acum, dispun de tot know-how-ul necesar pentru ca dumneavoastră să fiți bine ghidați pe acest drum. Vă stăm la dispoziție în legătură cu orice tip de sprijin pe care vi-l putem oferi. Vă urăm mult, mult succes în tot acest demers al dumneavoastră!”
Clustere, continuitate și internaționalizare
Lajos Vajda, directorul executiv al Incubatorului de Afaceri din Sfântu Gheorghe, subliniază importanța dezvoltării regionale prin clustere tematice, consolidate în jurul Incubatorului din Sfântu Gheorghe. Primele clustere naționale, precum PRO WOOD în industria lemnului și Green Energy pentru bioenergie, fondate în Sfântu Gheorghe, demonstrează că inițiativele locale bine structurate pot avea un impact național și chiar internațional.
„Incubatorul de afaceri din Sfântu Gheorghe este leagănul clusterelor din România. Deci, primul cluster care s-a înființat în România a fost în domeniul silviculturii și prelucrării lemnului, clusterul PRO WOOD. Are o vechime de 15 ani. Are o medalie de au, deci o recunoaștere internațională. Participă la proiecte internaționale.”
Mai mult, Vajda accentuează nevoia de colaborare între incubatoare – nu doar la nivel județean, ci și interregional – pentru a crea „o arhitectură comună” de sprijin pentru antreprenoriat, axată pe durabilitate, digitalizare și tranziție verde.
Suport instituțional și integrare în comunitate
Pe de altă parte, Alina Groșanu, director juridic, oferă o perspectivă pragmatică și instituțională a Camerei de Comerț și Industrie Brașov, care joacă un rol-cheie în profesionalizarea ecosistemului local, oferind sprijin antreprenorilor de la idee până la stabilizarea pe piață.
Groșanu evidențiază faptul că, pentru mulți antreprenori, parcursul începe cu o simplă întrebare adresată Camerei: „cu ce formă juridică înființez afacerea mea?” De aici pornește o întreagă rețea de sprijin – de la înființare legală, certificare IMM, până la consultanță fiscală și participare la evenimente economice. „Noi punem pe piață start-up-uri și le ajutăm să rămână acolo”, spune Groșanu, subliniind rolul Camerei ca pilon de stabilitate și dezvoltare.
De asemenea, Camera organizează misiuni economice, evenimente de networking și formare profesională, consolidând în mod constant relația între mediul privat și cel instituțional. În plus, existența Curții de Arbitraj Comercial sub egida CCI Brașov oferă antreprenorilor o soluție rapidă și eficientă pentru eventualele litigii comerciale.
Condiții referitoare la eligibilitate și selecție
Pentru a fi eligibilă, o entitate aplicantă trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
- Să aibă sediul social și/sau punct de lucru în unul dintre județele din Regiunea Centru (Brașov, Alba, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu);
- Să fie încadrată în categoria IMM-urilor conform legislației în vigoare, L346/2004;
- IMM-urile trebuie să fie aflate în faza incipientă de dezvoltare (cu o vechime de până la 3 ani) și care demonstrează potențial de inovare și scalare a serviciilor oferite;
- Să fie clasificată ca întreprindere autonomă conform L346/2004;
- Să nu intre în categoria întreprinderilor în dificultate potrivit prevederilor cap. 2 secţiunea 2.2 din Comunicarea Comisiei – Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor nonfinanciare aflate în dificultate C(2014) 4606/2;
- Să nu fie în stare de insolvență, faliment sau lichidare;
- Să nu aibă datorii restante la bugetul de stat sau local;
- Să desfășoare activități economice în cel puțin unul dintre sectoarele prioritare vizate de incubator;
- Să accepte prevederile contractului de incubare și să-și asume participarea activă la programul de incubare.
Incubatorul de afaceri are o orientare preponderentă spre 4 sectoare din domeniul tehnologic:
- Energiile regenerabile – reprezintă o oportunitate sectorială regională datorită potenţialului de inovare şi dezvoltare de noi produse şi servicii pe care îl va genera Institutul CDI Produse High-Tech pentru dezvoltare Durabilă – PRO-DD pe care îl dezvoltă Universitatea Transilvania în vecinătatea locaţiei Centrului, datorită existenţei a două clustere specializate în Regiune dar şi datorită potenţialului global de dezvoltare a acestui sector economic
- Aeronautică – reprezintă o oportunitate sectorială de a regenera un fost punct puternic al economiei locale, prin afluxul de companii de pe verticala industriei, ca urmare a concentrării în Braşov a mai multor companii multinaţionale din acest sector, şi a dezvoltării unei iniţiative de tip cluster.
- Electrotehnica – reprezintă o oportunitate sectorială de consolidare a unui punct forte al economiei locale, datorită resursei umane cu înaltă calificare disponibile în zonă, dar şi datorită maturităţii crescute a iniţiativei de tip cluster din domeniu.
- IT&C – reprezintă o oportunitate sectorială naţională, datorita raportului bun între costul şi capabilitatea resursei umane, dar şi datorită numărului crescut de companii active în domeniu.
