Ambrozia l-a obligat să pună agricultura ecologică pe pauză, dar acum visează la brutăria proprie. Transilvania Business vă propune un interviu cu un fermier extrem de devotat și harnic
Când auzi de Biosab nu poți să nu te gândești la agricultură eclogică, la producție bio…
Până acum doi ani de zile am avut ferma integral în agricultură ecologică dar datorită unor probleme foarte mari cu ambrozia pe zonă – noi 12 ani cultivând în sistem de agricultură ecologică – am avut un grad de îmburuienare foarte mare cu ambrozie și în agricultura ecologică nu este niciun ierbicid omologat, doar fungicide, insecticide, ne compromitea orice recolotă. Suntem într-o localitate care-i într-o dezvoltare intensă (Moșnița Nouă) și extinsă, am avut situații în care în anumiți ani în care culturile care erau la șosea sau în vecinătatea intravilanului să fim obligați de autorități să distrugem culturile, din cauza ambroziei, bineînțeles fără nicio despăgubire din partea nimănui!
Astfel de situații m-au determinat să renunț la agricultura ecologică și astăzi facem mai mult o agricultură sustenabilă, în sensul că am ierbicidat pentru a combate ambrozia, am folosit produse de la Corteva, că ei au niște produse foarte bune – atât pentru păioase cât și pentru floarea soarelui – care în ultimii ani m-au ajutat să scap de problema asta foarte mare cu ambrozia. Acesta este al treilea an când folosim produsele Corteva și suntem foarte mulțumiți.
Câte hectare cultivați la ora actuală?
Undeva de 700 de ha, pe Biosab (în jur de 500 ha) și AgroSab (în jur de 200 de ha). În principiu cultivăm cereale și oleaginoase: grâu, orz, orzoaică de primăvară, rapiță și floarea soarelui. În rotație, de anul acesta avem pe o suprafață mai mare și sorg. Pe o suprafață mai mică avem floarea soarelui, o cultură de suflet deși, din cauza ciorilor, e tot mai dificil să o cultivăm.
La rapiță anul trecut am avut o suprafață redusă de însămânțare din cauza condițiilor de însămânțare, a fost o secetă foarte agresivă și persistentă în 2024, chiar și un stres hidric și n-am avut rezervă de apă în sol ca să putem pregăti patul germinativ și să însămânțăm la timp cultura de rapiță. Dar am însămânțat în sistem strip-till, avem o semănătoare în demo, semănătoare Czajkowski – pe care ulterior am și achiziționat-o – și practic acum am reușit să însămânțăm și ceva rapiță. Dar a fost însămânțată târziu, am prins și înghețurile de primăvară din anul acesta așa că pot spune despre cultura de rapiță, atât la mine cât și la alți fermieri am văzut, că nu este o cultură care să ne dea niște rezultate performante
În schimb, se speră la orz și grâu la o producție ceva mai mare…
La orz am și început recoltarea, în câteva zile terminăm și vom trece și la grâu, probabil până închideți ediția ambele vor fi fiind deja recoltate. În funcție de zone, eu zic că randamentul este de 7 t/ha la orz, având în vedere condițiile de îngheț din primăvară, mă așteptam la mai puțin. Am avut zone în care orzul a fost foarte afectat – temperaturi de minus 6 grade combinate și cu acel vânt, furtuni de 90 km/h – dacă avem și la grâu așa recoltă le comercializăm la ce avem contractat, căci silozuri nu avem încă. Luăm în calcul și o astfel de investiție, dar încă nu am ajuns acolo. Probabil o parte din producție, care nu este deja contractată o vom păstra.
Aveți în plan o fermă zootehnică?
Mai degrabă avem în plan să intrăm și pe partea de procesare, pe partea de panificație, este o idee. Este o cerere pe piață, o cerere și un dezechilibru între prețul pe care îl avem noi la grâu și prețul la raft al pâinii. Și nu înțeleg de ce Guvernul nu poate să intervină? Adică pe prețul energiei s-a putut interveni, dar aici nu? Adică atunci când am avut prețul la grâu de 1 leu 70 pâinea a ajuns la 12 lei kg. Azi avem aproximativ 70 de bani prețul la kilogramul de grâu dar prețul pâinii este tot atât!
Cred că și Guvernul, de putut poate, important este să și vrea…
Da, nu știu… nu cunosc foarte bine zona asta de politici guvernamentale
Cum vă descurcați cu subvențiile, cu APIA?
De când nu mai avem suprafețe cultivate ecologic ne descurcăm extraordinar! Au fost situații să primim subvenția și după doi ani de zile. Doi ani de zile n-am primit subvenția și să fii și ecologic… și sustenabil… Și asta având în vedere că am fost un fermier activ, care am exportat! În 12 ani de zile nu am avut o analiză pozitivă la multireziduale… Este un fenomen pe care eu nu-l înțeleg. Acesta este sistemul, nu funcționează, mai ales unde este și nevoie. Pentru că pierderile erau mari, în anii buni, când se ploua, se îmburuienau rău, mai ales dacă nu reușeai să prășești la timp, să faci lucrările mecanizate la timp din cauza apei din sol. Am avut culturi întoarse sau chiar recoltate cu discul, nu se mai putea recolta ceva. La soia la fel, e foarte dificil de produs în sistem de agricultură ecologică, practic imposibil. Cei de la Cortega au produse care sunt foarte bune, cel puțin pentru ambrozie
Dar cu cea pentru motorină?
Eu zic că banii la subvenția pentru motorină n-ar trebui să-i luăm, nu să facem raportări trimestriale. În primul rând, din câte știu eu, e diferență de acciză – de fapt noi plătim o taxă de drum în acea acciză – care se returnează ulterior și practic eu zic că împrumutăm statul Român cu acele sume. Și nu înțeleg de ce nu putem să aplicăm sisteme care sunt aplicate de către agricultorii din Franța, Belgia, Germania… acea motorină colorată care este destinată pentru consumul non rutier (agricultură, centrale) și nu au taxă de drum în ea. Așa ar trebui să fie și la noi. Noi împrumutăm Statul, poate chiar dintr-o linie de credit la care eu plătesc dobândă iar Statul îmi dă banii când are. Și nu-i o subvenție la motorină, este o diferență de taxă de drum! Drum pe care noi nu îl folosim în agricultură. Noi folosim brazda nu autostrada. Suntem de atâția ani de zile în această mare familie europeană și eu nu înțeleg de ce nu putem lua și noi sistemul lor, care la ei funcționează foarte bine și care și pe noi ne-ar ajuta extrem de mult. Măcar lucrurile bune să le luăm de la ei.
Cum ați luat decizia să cultivați sorg, mulți se feresc de el
Fermierii se feresc de sorg pentru că în rețetele FNC de la noi din țară nu apare. De exportat nu poți pune problema decât cu un volum mare, care să renteze. Eu am mai cultivat și acum 15 ani de zile, în sistem de agricultură ecologică, dar n-am avut ceva rezultat extraordinar pentru că, fiind mai mic decât porbumbul, plus că în vegetație pleacă un pic mai greu, adică nu crește foarte energic în prima parte a vegetației și am avut neplăcerea de a-l găsi foarte îmburuienat. Practic, chiar dacă s-a prășit mecanic nu pot spune că a fost o cultură profitabilă atunci. Dar anul trecut l-am cultivat pe doar 30 de ha și am văzut că la arșița avută anul trecut a fost singura cultură care a rezistat cu brio…
Se vede că vine din Africa
Da, n-are o mare problemă cu căldura. Important este la sorg să răsară! Dacă răsare, mai prinde un pic de ploaie pe drum, ai șanse să și recoltezi! Nu-i o cultură cu risc, dar nici nu poți face mare profit cu sorg. Astăzi avem nevoie de culturi care să ne asigure o stabilitate și o siguranță, adică măcar să-ți recuperezi investiția.
Ce planuri aveți pentru 2026?
Anul acesta am redus foarte mult la cheltuieli, prețurile cerealelor nu vor putea fi gestionate de către noi, așa că trebuie bine gestionat costul de investiție pe unitatea de suprafață. Din toamnă vom merge cu cât mai multe culturi însămânțate, cereale păioase, grâu, lolium și intenționăm să păstrăm cultura de lolium și pentru anul viitor.
