În lipsa unei strategii naționale și a cererii locale, cercetători școliți în România ajung marfă de export la companii precum Volkswagen, Daimler, Bosch sau prestigioase institute de cercetare din lume. Sute de capete “luminate” și tineri talentați din industria auto au descins aici, în premieră pentru Europa de Est.
“IEEE Intelligent Vehicles Symposium este evenimentul care focusează dezvoltarea domeniului, fiind pornit de Institute of Electrical and Electronics Engineers (SUA) și organizat în colaborare cu mari producători ca Mercedes, VW, Ford. Conferința anuală se ține anual, în rotație, pe alt continent, pentru prima dată în Europa de Est datorită faptului că la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) am avut contracte cu mari companii.
Am concurat cu Universitatea Tehnică Delft (Olanda) și Universitatea Tehnică din Budapesta (Ungaria) și am câștigat. Cei mai mulți participanți provin din Germania, apoi China și SUA, doar 20% din alte țări europene. Sunt mulți cercetători români care lucrează în conducere la Daimler, Bosch și-au făcut aici doctoratul, dar au plecat acolo pentru că în România nu a fost cine să utilizeze munca lor, iar acele companii au stabilit că au nevoie de cercetare.
La eveniment am adus-o pe Daniela Rus care a terminat liceul în Cluj și a devenit director al Laboratorului de Inteligență Artificială de la Massachusetts Institute of Technology (SUA). În România trebuie ne creăm niște priorități ca să ajungem să folosim resursa de înaltă calitate pe care o avem; tot e ceva că în străinătate pot lucra, țara poate fi vizibilă prin aportul lor.
Prin evenimente de acest gen am câștigat enorm, contracte, colaborări, avem discuții foarte “calde” cu directorii companiilor. La UTCN încercăm să venim în întâmpinarea unor centre de cercetare din oraș precum cel al Bosch, însă la rândul lor managerii de aici trebuie să lupte ca să fie percepuți la nivel de grup ca fiind de neînlocuit.
Inclusiv din proiectul Hubul Român de Inteligență Artificială (HRIA), de unde UTCN va primi 11 milioane €, o sumă va fi direcționată spre astfel de parteneriate”, ne-a mărturisit președintele Comitetului de Organizare al IEEE IV 2025, Sergiu Nedevschi.
Taxiurile fără șofer, generalizate în SUA
Universitarul clujean a explicat direcțiile în care se îndreaptă industria auto. “Trece mult timp până când rezultatul cercetării este pus într-o mașină autonomă. Costul unei soluții de 15-20.000 € – care înmagazinează o muncă intensă – în care se investesc sume enorme trebuie să ajungă la 100 €. Problema majoră este cum face față Europa asaltului global.
Compania Zoox are cheltuieli operaționale anuale de 2,5 miliarde €, iar Waymo, ce derivă din Google, cheltuiește și mai mult, ambele fiind din SUA. În Europa cheltuielile de cercetare nu se ridică la acest nivel, doar dacă le-ar veni mintea la cap să se unească Daimler, VW, Renault, Fiat și să lucreze împreună.
Altfel riscul este să fie eliminată producția de autovehicule de pe continent, așa cum aparatele foto Leica nu mai există, fiind înlocuite de cele japoneze, apoi de cele chinezești. Tendința la nivel global este spre vehiculele electrice pentru a se reduce poluarea, apoi spre autonome. Deocamdată se fac doar taximetre autonome pentru că un asemenea vehicul este și de 10 ori mai scump decât o mașină personală.
Astfel de taxiuri operează în San Francisco, până la periferie, au program ziua și noaptea; am circulat și eu cu așa ceva către Waymo, călătorie de o jumătate de oră. Deja se generalizează taxiurile autonome în SUA: Los Angeles și alte orașe. Costul transformării unei mașini clasice în autonomă este deocamdată prea mare, însă un taxi autonom înlocuiește șoferul, lucrează non-stop și poate produce un profit.
Focusul este pe taxiuri autonome, eventual autobuze sau camioane fără șofer, au apărut și dronele autonome – militare, medicale sau marine. Important este ca această tehnologie să fie cunoscută și mai ales să se aplice în România. Din păcate, nu văd o mișcare coordonată la nivel național pentru strategia de vehicule autonome”.
Minicircuitul care naște genii
Printre cercetătorii prezenți la Cluj s-au mai numărat Yuhan Yao, Victor Pakratius, specializați în arhitecturi sistemice, conducere inteligentă, respectiv module tip GPT, soluții AI, dispozitive embedded – compania Robert Bosch; David Pfeiffer, detectarea impactului pentru vehiculele autonome – Zoox; Christoph Stiller, procesarea imaginilor și conducere automată – Karlsruhe Institute of Technology.
Cu acest prilej au avut loc două competiții de mașini autonome. La RoboRacer țelul este parcurgerea unei traseu în cea mai mare viteză, iar echipa care într-un timp dat execută cele mai multe ture este câștigătoare. La Bosch Future Mobility Challenge orientarea este spre scenarii întâlnite de vehiculele autonome în lumea reală într-un oraș: apar marcaje de stop, semafoare, pietoni care trec, iar mașinuțele fac depășiri, parcări laterale. Neil Reichlin este membru al echipei ForzaETH (Elveția), care a câștigat RoboRacer.
“Deși am programat fiecare detaliu, după ce pornești modul autonom, nu mai poți interveni în niciun fel, doar speri că va funcționa. A fost dificil la început, era o pistă alunecoasă, însă am făcut ajustările necesare, la final am învins. Avem mulți studenți implicați în dezvoltarea mașinii și crearea de tehnologii noi, acest progres a necesitat un proces de trei ani.
Avem algoritmi foarte avansați, suntem mândri de inovațiile aduse și de faptul că reușim să contribuim activ la dezvoltarea întregului domeniu. Pentru mine mașinile autonome reprezintă deocamdată o pasiune, sper să se transforme, în timp, într-un job”.
Minunile autonomiei, expuse pe terasă
Mircea Mureșan, șef de lucrări la Facultatea de Automatică și Calculatoare, este atât cercetător, cât și pasionat de concursuri. “RoboRacer reunește echipe internaționale de studenți de la cele mai prestigioase universități din lume.
Fiecare echipă prezintă un vehicul autonom la scară 1:10, construit conform unui manual tehnic detaliat și programat pentru a concura pe o pistă reală. Concurenții înregistrează traseul, apoi fac, prin algoritmii de învățare și viziune automată, ca mașinuța să îl memoreze, iar la start printr-o telecomandă o pornesc, iar aceasta merge singură pe rută.
Viteza de rulare poate ajunge la 30 km/h. Concurenții provin de la universități de top, doctoranzi, masteranzi. Unii își doresc o carieră academică, alții, să intre în industrie. La UTCN studenții sunt foarte focusați pe piața locală, pe ceea ce se întâmplă în Cluj, însă o astfel de competiție le poate deschide ochii în piața internațională”.
Proiectele din acest domeniu întâmpină dificultăți la finanțare. “Noi am avut contracte naționale, europene, mai bine au mers cele cu companiile. În România lipsesc spinoff-urile, există programe pentru startup-uri dar se adresează până la nivel de licență, pe când capacitatea de a inova apare după ce îți termini doctoratul care ar trebuie să fie considerat ca o chestiune antreprenorială”, spune Mureșan.
UTCN a fost partener științific al IEEE Intelligent Vehicles Symposium, una dintre cele mai prestigioase conferințe dedicate mobilității autonome. Ediția cu tema „Spre o mobilitate rezilientă și centrată pe om”, de la Hotelul Grand Italia, a reunit 600 de participanți din 40 de țări; 374 de lucrări științifice prezentate în sesiuni tehnice; cinci prelegeri principale susținute de lideri de la MIT, KIT, Bosch, Zoox; competiții de mașini de curse autonome la scara 1:10; expoziție de tehnologii AI aplicate vehiculelor autonome.
La exterior au expus mașini Bosch; o echipă de la Universitatea din Linz (Austria), AROBS (România) – “Tesla de Cluj”; Forschungszentrum Informatik FZI Karlsruhe (Germania) – vehicul înzestrat cu o mulțime de senzori, camere video, lidare, radare, ce îi permit să înregistreze date de pe trasee, având astfel și un comportament autonom.
Articol publicat în Transilvania Business nr. 139
