România s-ar putea să beneficieze de o strategie națională în domeniul bioeconomiei în doar câteva luni, este unul dintre anunțurile majore din cadrul conferinței Naționale “Bioeconomia: Parteneriat pentru viitor durabil”, organizată de Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii Covasna, în colaborare cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, la Facultatea de Biotehnologii, din cadrul USAMV București, în 15-16 octombrie.
Conferința Națională: “Bioeconomia: Parteneriat pentru viitor durabil”, organizată de Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii Covasna, în colaborare cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, la Facultatea de Biotehnologii, din cadrul USAMV București, în 15-16 octombrie, a relevat importanța majoră a colaborării și a dialogului în dezvoltarea bioeconomiei în România și integrarea acesteia ca pilon central al tranziției verzi și promovarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
Pentru context, bioeconomia este definită ca utilizarea inteligentă, sustenabilă și inovatoare a resurselor – pentru producerea de alimente, materiale, energie și servicii cu valoare adăugată. Prin bioeconomie, România are oportunitatea de a valorifica resursele locale, de a stimula inovarea și de a întări competitivitatea IMM-urilor, contribuind în același timp la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) și a țintelor europene privind tranziția verde.
În jurul acestui concept, care se materializează în zeci de proiecte derulate la nivelul României, inclusiv beneficiind de finanțare prin mecanisme europene care susțin cercetarea – dezvoltarea – inovarea, s-au construit cele două zile ale conferinței moderată de Tudor Artenie și la care au participat Borbély László,
Consilier de Stat, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Cristian-Mihael Leonov, Subsecretar de Stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, senatorul Florin Jianu, profesori universitari, cercetători, reprezentanți ai autorităților publice din România, reprezentanții asociațiilor din
România și Republica Moldova, experți în bioeconomie, reprezentanții Clusterelor și IMM-urilor în domeniu.
Bioeconomia: o misiune comună
Prof. univ. dr. Gina Fîntîneru, Prorector, USAMV București, primul speaker din conferință a subliniat că bioeconomia reprezintă una dintre direcțiile strategice prioritare ale USAMV București.
“Universitatea noastră este o universitate care chiar privește viitorul prin prisma sustenabilității, toate laboratoarele de cercetare și de educație, stațiunile didactice și de cercetare, parteneriatele naționale și europene promovează această transformare a cunoașterii în soluții. Soluții, evident, pentru agricultură, care stă la baza bioeconomiei, pentru economia circulară, pentru comunități rurale prospere și reziliente. Iar prezența dumneavoastră astăzi aici, reprezentați ai administrației publice, ai cercetării, ai mediului de afaceri, ai societății civile, demonstrează că bioeconomia nu este doar un concept, este o misiune comună, este dovadă clară că inovația se produce doar prin colaborare, că performanța se realizează prin legături strânse de colaborare între domenii, interdisciplinare, între regiuni și între generații.
Ne dorim ca această conferință să fie mai mult decât un schimb de idei, deși și acesta este important, ne dorim să fie începutul unui parteneriat durabil între Universitatea de Științe Alimentare și Medicină Veterinară și toți cei care cred în potențialul bioeconomiei de a transforma România într-un model de dezvoltare responsabilă”, a fost mesajul transmis de gazda evenimentului.
Summit al bioeconomiei
Un susținător al bioeconomiei, participant la majoritatea evenimentelor dedicate și parte a procesului de integrare a acesteia ca pilon central al tranziției verzi și promovarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, Borbély László, consilier de stat, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, a apreciat valoarea ridicată a evenimentului și i-a lăudat pe actorii implicați în acest proces de dezvoltare și de incluziune a bioeconomiei în viața economică din țara noastră, ceea ce necesită o viziune și stabilirea unei misiuni.
“E un summit al bioeconomiei și o spun foarte serios, pentru că dacă semnezi cinci acorduri, ai avut 15 proiecte europene, cu 26 de țări, despre ce vorbim”, a subliniat invitatul.
Borbély László a anunțat că în câteva luni “se va împlini acest vis al nostru, să avem o strategie a bioeconomiei în România. Noi, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, suntem un fel de catalizator, un fel de rețea de transmisie, care adună celelalte entități la o masă și spune: putem face mai mult. (…) Și o să spun din nou, cum am spus la toate întâlnirile, cel mai frumos proverb românesc e: <omul sfințește locul>”.
Totodată, o altă veste foarte bună anunțată de către consilierul de stat a fost cea privind funcționarea unei platforme dedicate dezvoltării durabile, economiei circulare și bioeconomiei.
“Vom avea o platformă până la sfârșitul anului, o platformă prietenoasă, unică de fapt, în această zonă, cu tot ce s-a realizat în domeniul dezvoltării durabile și, inclusiv, cu economia circulară, cu bioeconomia”, a mai punctat acesta.
Cristian-Mihael Leonov, Subsecretar de Stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a subliniat că: “Pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, bioeconomia reprezintă o direcție transversală care leagă agricultura, pescuitul, silvicultura, acvacultura, industria alimentară de principiile sustenabilității și a utilizării responsabile a resurselor naturale. Într-o perioadă marcată de schimbări climatice, presiunea pe resurse și nevoia de autonomie energetică, transformarea modelului de producție devine o prioritate strategică națională. În ultimii ani, prin Politica Agricolă Comună și Planul Strategic PAC 2023-2027 am reușit să consolidăm sprijinul pentru investițiile în energie regenerabilă, economie circulară și valorificarea resurselor biologice”.
În încheiere, acesta a felicitat Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Asociația ASIMCOV și toți partenerii implicați.
“Numai prin dialog, cooperare și viziune comună putem construi acel parteneriat pentru un viitor durabil despre care vorbim astăzi. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale rămâne un partener activ și deschis, ferm implicat în implementarea principiilor bioeconomiei în politicile naționale și europene”, a afirmat invitatul.
Senatorul Florin-Nicolae Jianu, președintele Consiliului Național ale Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, a subliniat că autoritățile publice ar trebui să stimuleze dezvoltarea durabilă.
“Cred că dezvoltarea durabilă și perioada următoare ar trebui să se concentreze pe ceea ce înseamnă stimulente, nu pe a-i pedepsi pe cei care nu se conformează, nu se conformează pentru că nu pot, pentru că nu au capacitate, pentru că, poate, sunt prea mici, poate sunt prea izolați, poate sunt prea dependenți de anumite surse, de energie. (…) Dacă îi încurajăm pe întreprinzători, dacă vorbim de tipologii de instrumente financiare, fie că vorbim de instrumente bancare sau de instrumente de garantare, pentru că și aici ar trebui să ne uităm și o componentă să fie dezvoltarea durabilă, o componentă să fie accesul la comunități, la clustere. Am încercat, știți, în diverse finanțări, să punctăm în plus pe cei care sunt într-un incubator de afaceri sau își iau angajamentul că merg într-un incubator de de afaceri”, a fost unul dintre mesajele invitatului.
Colaborarea, fundament al dezvoltării bioeconomiei
Vorbitorii invitați au insistat și asupra unuia dintre fundamentele bioeconomiei, considerat a fi biotehnologia.
Prof. univ. dr. Florentina Israel-Roming, Director de Departament, Facultatea de Biotehnologii, USAMV, în considerațiile Domniei Sale, a apreciat că nu se poate discuta despre bioeconomie fără biotehnologie.
“Biotehnologia este adânc implicată în bioeconomiee, dacă vreți, cu ambele mâini. Pe de-o parte avem partea de cercetare, cu proiecte pe care le derulăm în acest domeniu al bioeconomiei, iar pe de altă parte suntem evident implicați în partea aceasta de educație, pentru că dacă vrem să avem cercetare, dacă vrem să avem specialiști, dacă vrem să avem experți, bineînțeles că trebuie să avem oameni bine pregătiți. Iar având oameni cu background în biotehnologie, cred că vine cu o valoare deosebită în toate proiectele, în tot ceea ce înseamnă bioeconomie. Avem la Facultatea de Biotehnologie cam toată paleta care ar fi necesară pentru activitatea de cercetare în bioeconomie și pentru implementarea proiectelor de bioeconomie”, a afirmat aceasta.
Afirmația a fost întărită și de către Dr. Nastasia Belc, Director General, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA București, apreciind că: “într-adevăr biotehnologiile stau la baza bioeconomiei de cele mai multe ori”.
Însă un alt fundament pentru dezvoltarea bioeconomiei și impunerea sa în ecosistemul socio-economic național îl reprezintă colaborarea, după cum a subliniat Dr. Nastasia Belc în alocuțiunea sa. Invitata a prezentat, pentru exemplificare, un proiect finanțat pe fonduri structurale, care a inclus 24 de proiecte cu companii și care a presupus colaborarea între Institut, mediul academic și companiile.
Pentru a avea în succes în această colaborare tripartită, Dr. Belc a prezentat care sunt cheile în care se poate dezvolta aceasta: “În primul rând să ne orientăm spre nevoile pieții, să adaptăm direcțiile noastre către aplicații practice, să discutăm direct la fața locului cu cei care produc alimentele, să oferim soluții aplicabile și rapide. Le-am dat o listă cu produsele noastre brevetate, cu cererile de brevet. Apoi am făcut proceduri clare, contracte simple, am oferit transparență financiară și un pachet de servicii ușor de accesat”.
Colaborarea s-a transpus și în evenimente organizate la nivelul țării – spre exemplu, în Regiunea Centru, cu sprijinul ASIMCOV.
“Trebuie să învățăm să colaborăm împreună. Fiecare avem limbajul nostru, dar noi trebuie să știm să ne înțelegem unii pe alții și să colaborăm, pentru că nu putem să mai lucrăm de unii singuri. Avem un potențial mare, întotdeauna am zis și politicienilor cu care m-am întâlnit, avem posibilitatea, din calitatea alimentelor, să facem un brand de țară. Pentru că avem oportunități foarte mari și suntem în stare să facem așa ceva. Iar prin cercurile prin care mă învârt prin străinătate, se spune că România are calitatea alimentelor pe locul 4, dar eu sunt convinsă că putem să fim chiar și mai sus dacă am fi puțin mai buni manageri în manageriatul brand-ului”, a conchis speakerul.
Dr. Carmen Păuna, manager proiect, Institutul de Prognoză Economică, a oferit, de asemenea, o mostră a ceea ce înseamnă colaborarea, prezentând cel mai recent proiect la care a participat Institutul în colaborare cu nucleul de antreprenori din Covasna, și anume RuralBioUP, finanțat prin programul Horizon.
“Acest proiect s-a bazat pe ideea de a crea hub-uri care să dezvolte un plan de acțiune nu neapărat generic pentru promovarea bioeconomiei, ci a unor nișe, a unor lanțuri valorice care exploatau potențialul local în acest domeniu.
Proiectul a adus împreună reprezentanți din mai multe țări și care în România a fost implementat cu ajutorul unei echipe din județul Covasna, dar cu valoare și rezultate obținute la nivelul întregii Regiuni Centru”, a punctat invitata.
Unul dintre rezultate este un tool digital care a fost dezvoltat în cadrul proiectului, care concentrează informațiile proiectelor europene din domeniul bioeconomiei implementate în ultimii cinci ani și grupate pe categorii, unde se regăsește și o pagină dedicată Regiunii Centru.
Dr. Carmen Păuna a mai considerat că rezultatele acestor proiecte ar putea reprezenta scheletul pentru o eventuală strategie de bioeconomie sau a unei foi de parcurs.
Dr. Dan Marius Voicilaș, cercetător științific de la Institutul de Economie Agrară, a vorbit despre întâlnirea sa cu bioeconomia, după o călătorie la Institutul de Economie Agrară din Budapesta.
Inginer fizician în biotehnologie, Alina Buțu, cercetător științific gr. I la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice, a explicat care e activitatea institutului în bioeconomie.
“Pasiunea noastră este laboratorul și, vrând-nevrând, facem parte și din grupurile care pregătesc viitoarele strategii [de bioeconomie]. Am lucrat la strategia europeană 2012, 2018, 2025 și ne pregătim pentru următoarea în care, așa cum apare în draft, biomanufacturarea va fi următoarea direcție care va susține bioeconomia europeană și, sperăm noi, și bioeconomia românească, pentru care suntem pregătiți să participăm la strategia națională în bioeeconomie în cadrul unor proiecte în implementare, pe care le vom prezenta – Boost4BioEAST & Beaming, pregătim planul de acțiuni naționale, contribuim la realizarea unor drafturi care sperăm să stea la baza unor noi politici și aceste politici să ducă la inovare, creșterea inovării și investiții în inovare”, a arătat aceasta.
De profesie biolog, Prof. Dr. Habil. Mihaela Antofie, de la Universitatea Lucian Baga din Sibiu, a prezentat proiectul Ribes.
“Căutăm soluții biobazate pentru bioeconomie. Ne încadrăm în zona județului Sibiu și în zona Regiunii Centru. Am fost extrem de onorată și m-am simțit ca acasă la Sfântu Gheorghe, când domnul Lajos Vajda ne-a chemat la dumnealui în cadrul parteneriatului. Și acolo am cunoscut o lume minunată care cunoaște ce înseamnă bioeconomie. Noi dorim să realizăm o foaie de parcurs pentru județul Sibiu. Asta nu înseamnă că este ceva simplu, că este ceva ușor și dorim să accesăm, să spun transformare profundă la nivel social, pe care dorim să vedem dacă reușim să o integrăm, să spunem parteneriatului în așa manieră încât totuși până la urmă să înțelegem de ce avem nevoie de bioeconomie”, a subliniat profesorul.
Giorgiana Barbu, National Contact Point for Cluster 5, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), a adus în atenția participanților un parteneriat instituționalizat la nivel european – Circular Bio-based Europe Joint Undertaking și le-a povestit celor prezenți despre cea mai recentă vizită la Bruxelles, care s-a concretizat cu multe reușite pentru pentru țara noastră.
“Rolul meu a fost de a prezenta ceea ce noi am reușit să facem cel mai bine în ultima perioadă și când spun ultima perioadă, spun din anul 2023, când hub-ul CEE2ACT a luat cuvântul, ne-am mobilizat, ne-am pus la aceeași masă și am înființat activități comune atât la nivel național, între regiuni, cât și la nivel european. Ulterior, hub-ul BioEAST a preluat inițiativa hub-ului CEE2ACT și a transformat ulterior grupuri de lucru în domenii tematice”, a arătat aceasta.
Un motor al clusterelor, dezvoltării durabile și bioeconomiei
Poate astăzi am vorbi mai puțin despre incubatoare de afaceri, clustere, bioeconomie și chiar dezvoltare durabilă la nivelul Regiunii Centru, la nivel național și european dacă Vajda Lajos, directorul ASIMCOV, nu și-ar fi transferat energia, munca disciplinată, viziunea în sprijinul acestor proiecte.
“Aș vrea să remarc incubatorul nostru de afaceri care a fost inaugurat de ministrul Borbély László în 2006, iar acreditarea incubatorului de afaceri a fost realizată după legea elaborată de domnul ministru Florin Jianu. Din incubatorul nostru de afaceri au pornit foarte multe lucruri de care suntem mândri cu toții, fără acest incubator de afaceri, fără dânșii, fără acordul dânșilor, poate n-am fi astăzi aici. Vă mulțumesc foarte mult pentru sprijin, pentru că ați înțeles ce înseamnă un incubator de afaceri, ce se poate face într-un incubator de afaceri și eu cred că timp de 20-25 de ani, prin Asociație, prin Incubatorul de Afaceri am demonstrat foarte multe lucruri”, a punctat Vajda Lajos despre începuturile acestei veritabile mișcări în domeniul dezvoltării durabile, generic spus, în România.
Organizatorul principal al conferinței ne-a purtat în istoria construirii rețelei de parteneri care cuprinde de la institute de cercetare, universități, clustere, instituții publice, companii.
“Cu doamna Păuna, în 2011, am derulat programul la ADC, un program în sud-estul Europei unde clusterele deja s-au implicat. Cu doamna Leucuța care a lucrat la Ministerul Economiei la vremea respectivă am pornit clusterele, primele clustere pe care le-am dezvoltat și au sediul în incubatorul de afaceri. Dincolo de a primi firme în incubatorul de afaceri, am dezvoltat entitățile de management al clusterelor în cadrul incubatorului de afaceri. Incubatorul nostru de afaceri a devenit un model nu numai la nivelul României, ci la la nivel internațional. A urmat relația cu IBA din 2011 când am depus primele proiecte de cercetare. A urmat cu domnul Aurel Borșan, atunci v-am întâlnit pe dumneavoastră, domnule Jianu, în Parlamentul României și ați remarcat că am ridicat o altă temă: am spus că cooperarea se poate realiza prin clustere. Sunt prezenți în sală și seniorii acestor clustere: domnul Bagoly Miklos Levente din partea Clusterului Prowood, din partea Clusterului Green Energy – domnul Bartha Sándor, din partea Clusterului de Textile Fashion, doamna Gászpor Éva, din partea Clusterului Balneoturistic Gászpor Edina, din partea Clusterului Agrofood – doamna Gáspár Mária. Deci aceste relații s-au dezvoltat, am depășit și granița României prin aceste proiecte în care suntem implicați, clusterele sunt acreditate și avem medalii de argint, respectiv de aur. Prin aceste aprecieri am intrat în proiecte internaționale, avem proiecte cu parteneri din 26 de țări cu care suntem în cooperare. Mă bucur foarte mult că sunt prezente entități din Republica Moldova, din partea clusterelor din Republica Moldova”, a povestit succint despre acest traseu de aproape 20 de ani Vajda Lajos.
Concluzionând, organizatorul a remarcat că: “Eu zic că s-a format o echipă foarte bună și nu degeaba am pus aici obiectivul 17 [Parteneriate pentru realizarea obiectivelor], pentru că fără relații, fără parteneriate nu se poate face nimic. Și într-adevăr, încrederea adevărată și respectul reciproc sunt foarte importante”.
Parteneriate pentru viitor
Conferința a prilejuit și întărirea colaborării și cooperării între actorii implicați în domeniul bioeconomiei, fiind semnate: un Protocol de colaborare între instituțiile care au derulat proiecte pe bioeconomie – Clusterul Green Energy, Clusterul Regional Agrofood, Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală, Institutul de Prognoză Economică al Academiei Române, Institutul de Cercetare pentru Științe Biologice, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, un Acord de parteneriat între clusterele care sunt implicate în aplicațiile de bioeconomie – Clusterul Green Energy, Clusterul Regional Agrofood, Clusterul Regional Transylvania Textile&Fashion, Clusterul Prowood, Clusterul Regional Balneoturistic Transylvania, Asociația Clusterelor din România, un Acord de parteneriat între institutele de cercetare implicate în bioeconomie – Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare rurală, Institutul de Prognoză Economică al Academiei Române, Institutul de Cercetare pentru Bioresurse Alimentare, un Acord de parteneriat între Grupul de Acțiune Locală Cișmeaua Căprioanelor din Republica Moldova și Asociația ASIMCOV, un Acord de parteneriat între HUB Național de Bioeconomie (proiect BIOEAST/BOOST4BIOEAST) și Bioeconomy HUB România (proiect CEE2ACT).
Totodată, IBA București a semnat un protocol de colaborare cu ASIMCOV și Fundația LAM.
Cum remarca Borbély László la finalul evenimentului de deschidere a conferinței, “o ușă s-a închis pentru că au ajuns la maturitate aceste clustere, au ajuns să vină cu altă dimensiune și prin aceste semnături mergem mai departe”, o garanție că activitatea dedicată bioeconomiei are viitor și va continua.
