1.000 de români din elitele cercetării mondiale participă la evenimentul organizat de Uniunea Universităților Clujene (UUC) ce transformă orașul într-un centru al dialogului științific internațional. Deplasarea la recepția oficială de la Wild Hills se va face cu o coloană de 19 autocare.
“Oamenii de știință români din diaspora au un potențial uriaș pentru cercetarea românească, dar mai general pentru societatea noastră, de aceea este foarte bine ca aceste manifestări științifice care conectează cercetători, profesori din dispora cu cei din România sunt foarte importante.
Trebuie să spunem că suntem încă departe de a fi optimi în a folosi acest potențial în a folosi cercetarea din afară în dezvoltarea economică și socială. Tocmai de aceea mă interesează ideile de aici despre cum putem să îmbunătățim aceste mecanisme, consilierul prezidențial Eugen Tomac mi le va transmite”, a transmis președintele României, Nicușor Dan.
“Este o mare onoare pentru UBB să găzduiască deschiderea Smart Diaspora, universitățile clujene s-au pregătit ca acest eveniment să iasă foarte bine. Diaspora românească este o resursă strategică a țării noastre, o punte între trecutul nostru academic și viitorul pe care vrem să îl construim împreună”, a menționat rectorul UBB, Adrian Petrușel.
Bani puțini, dar „chibzuiți”
“În această situație de criză fiscal-bugetară nu știi niciodată dacă un ministru din guvern va fi întâmpinat cu aplauze, mai mult te aștepți la alte reacții. Între 1988 și 2004, am locuit mai mult în SUA decât în România.
M-am hotărât să mă întorc, însă păstrez legătura cu America, unde sunt profesor asociat. Am învățat acolo mecanismele academice: arhitectură și aspecte specifice. La întoarcere a trebuit să construiesc un departament cu altă arhitectură, fiind apoi model la nivel național.
Ca rector a trebuit să implementez o nouă arhitectură academică – forme care să vină cu conținuturi specifice. În 2024 am devenit ministru într-un an foarte complicat; acum, în “anul hidrei”, când rezolvi o problemă, mai apar două.
Este cel mai complicat an după Revoluție pentru că ne aflam într-o criză politică și una fiscal-bugetară care ne punea la risc inclusiv capacitatea de plată. Avem și problema că instituțiile internaționale la care ne raportam sunt, la rândul lor, cu probleme.
Ca ministru, în zona de cercetare am început să aduc mecanisme specifice care nu prind foarte bine la nivel național – avem insule de excelență dar și un ocean mare de mediocritate. Am început să gândesc o nouă arhitectură a sistemului național de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) pe un cadru general creat înainte.
Am demarat evaluarea tuturor unităților de CDI din România, suntem în acest proces. Vom avea institute naționale și ale academiei, universități, institute private, dar să evităm suprapuneri, iar banii – și așa puțini pe care îi avem – să nu se piardă.
De la diaspora aștept să se implice în comisiile de experți, iar după ce vom avea procesul de CDI așezat să veniți cu propuneri specifice și împreună să construim o societate bazată pe cunoaștere în care o generăm prin știință și o diseminăm prin educație de calitate”, a îndemnat ministrul educației și cercetării, Daniel David.
România – o cercetare fragmentată
“Clujul este un pol de excelență în lumea academică. Cercetarea nu are frontiere, trebuie să o unim pe cea din țară cu cea din diaspora și astfel să devenim mai competitivi. Dorim să creăm, atrăgând cercetători din afară, români și străini, centre de excelență în instituțiile de cercetare și universitățile din țară.
Am semnat 116 contracte, de 150 milioane €, cu finanțare de la Comisia Europeană, pe care i-am trecut de pe împrumut pe grant. Avem proiecte de mobilitate pentru cercetători din diaspora, seniori sau tineri, ne concentrăm în anii viitori pe întărirea acestor legături.
Bugetul e mic, dar nu e corect să împărțim tuturor câte puțin ca să nu se supere nimeni, ci să ne concentrăm pe acei poli de excelență care să fie finanțați mai bine. Cei care nu se ridică la acel nivel nu vor fi concediați, ci ajutați să devină mai buni, în baza noii arhitecturi de CDI.
Reducerea gradului foarte mare de fragmentare a cercetării este imperios necesară. Vorbim despre concentrări academice, astfel încât să avem universități mai mari, institute mai puternice pe care să le finanțăm în baza meritului profesional.
Cercetarea trebuie să transfere cunoaștere, nu numai în industrie, ci în societate, pentru combaterea manipulării, conspirațiilor de creștere economică, și a deveni mai competitivi internațional”, spune Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare.
Țintă: 1 miliard € de la UE
“Faptul că suntem 1.000 de oameni aici la Cluj, din țară și diaspora, este o sărbătoare. În afară de participarea la workshopuri, vizitați laboratoarele de aici, veți găsi argumente uimitoare să colaborați! Împreună putem face schimbarea, avem resurse, condiții.
A colabora nu înseamnă să veniți acum în țară, deși ne dorim cu toții ca la un moment dat să puteți lua această decizie. Știința românească poate fi văzută mai bine la nivel internațional, dar, prin colaborare, inovarea poate avea un efect social și economic.
Am reușit ca din fondurile europene să punem 800 milioane € în șapte proiecte majore (genomică, hidrogen, AI), o concentrare de resurse pentru a face masă critică. Cele 18 centre de excelență vor fi stâlpii unui mare centru virtual, unul fără pereți, dar care va face ca România să răspundă extrem de performant unor provocări diverse.
Avem acum multe proiecte cu Fundația Națională de Științe a SUA, vom avea colaborări cu Canada. Pe programul Horizon Europe, România are șansa de a atrage, în actualul ciclu financiar, 1 miliard € față de 280 milioane € în ciclul 2014-2020″, estimează Adrian Curaj, director general al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior și CDI.
Atuul Clujului: 100.000 de studenți
“De-a lungul anilor, diaspora științifică românească a reușit să unească elitele academice românești și de pretutindeni. Românii din diaspora sunt profund legați de țară prin dezvoltarea științei, educației și societății noastre.
Clujul s-a impus ca unul dintre cele mai importante centre universitare din Europa; este un oraș al tinerilor, ideilor, diversității culturale și academic. Sunt 100.000 de studenți din toate colțurile României, dar și din zeci de alte țări.
Ei aduc energie, entuziasm și dinamism, sunt – împreună cu profesorii și cercetătorii – motorul care dă orașului pulsul inovator prin care e recunoscut astăzi. Universitățile au un impact major în dezvoltarea economică, socială și culturală. Fiecare cercetător sosit aici din străinătate este un ambasador al societății românești”, a spus prefectul Clujului, Maria Forna.
Se profilează Institut de Cercetare în AI
„Pentru noi, diaspora nu reprezintă o depărtare, ci o continuitate – o parte vie a aceleași comunități științifice, care, prin eforturile comune, oferă forță și vizibilitate țării noastre. Astăzi, UTCN se impune ca un reper în învățământul superior tehnic din România, fiind definită prin excelență academică, deschidere internațională și cercetare dinamică.
Ca parte a alianței europene European University of Technology, UTCN contribuie activ la crearea unui spațiu comun al educației și inovației. Dezvoltăm noi infrastructuri și inițiative strategice de cercetare, inclusiv Institutul de Cercetare în Inteligență Artificială, destinat să sprijine transformarea digitală și colaborarea științifică la nivel european.
Progresul tehnologic își găsește sensul adevărat doar atunci când servește oamenilor și valorilor care îi unesc. Adevărata inteligență – umană sau artificială – trebuie să fie măsurată nu doar prin capacitatea de a calcula, ci și prin puterea de a uni oameni, idei și valori”, consideră rectorul UTCN, Vasile Țopa.
De la Hagi și Nadia, la noul val de medici
„Diaspora medicală românească reprezintă una dintre cele mai valoroase resurse intelectuale ale națiunii. Medicii și cercetătorii români care activează în universități și spitale de prestigiu contribuie semnificativ la progresul științei mondiale.
Ei duc mai departe renumele scolii medicale românești. Dacă în trecut, când spuneai că ești din România, lumea se gândea la sportivii Gheorghe Hagi și Nadia Comăneci, astăzi tot mai des auzim: „am un coleg medic din România, e extraordinar”.
Aceasta este noua imagine a României: o țară a competentei, talentului și excelenței profesionale. Acești profesioniști rămân profund legați de țară: mențin un dialog constant cu mediul academic românesc, participând la proiecte comune, sprijină formarea tinerilor și contribuie activ la dezvoltarea cercetării din România.
Această legătură vie, bazată pe respect și dorința de a contribui, arată ca valorile academice nu cunosc granițe. Avem datoria de a valorifica acest potențial extraordinar. Să folosim expertiza diasporei științifice și conexiunile sale cu instituții de excelență.
Totul pentru a construi parteneriate durabile, capabile să ridice nivelul cercetărilor românești și să o integreze organic în rețelele internaționale de inovație. România poate deveni nu doar un beneficiar al progresului global, ci un contribuitor activ la el”, a menționat rectorul UMF Cluj, Anca Buzoianu.
Deschidere cu pian și muzică populară
La evenimentul de deschidere al Smart Diaspora au fost prezenți rectorii UUC, reprezentanți ai administrației locale și centrale, cercetători și reprezentanți ai mediului academic. Ceremonia a fost acompaniată de un concert de pian susținut de artista Ana Silvestru și ansamblul de muzică tradițională românească „Icoane”, condus de profesorul Ioan Bocșa.
Zilele de 5 și 6 noiembrie sunt dedicate lucrărilor și dezbaterilor pe secțiuni, găzduite de cele șase universități membre din UUC. Dezbaterile finale, concluziile și ceremonia de închidere a evenimentului vor avea loc în 7 noiembrie, la noul sediu al Academiei Naționale de Muzică.
Smart Diaspora 2025 adună elitele cercetării românești din țară și străinătate, invitați de renume mondial și reunește 1.000 de membri ai comunității academice, științifice și de cercetare din lume, care participă la zeci de workshopuri organizate de UUC.
Au invitat un laureat Nobel
Sir Dr. Richard Timothy Hunt, profesor laureat al Premiului Nobel în fiziologie / medicină (2001) și Doctor Honoris Causa al UBB este invitatul special al Smart Diaspora, în cadrul unei sesiuni de lucru organizate la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor. Prelegerea cu titlul „Satoru, Bela and the Futile Cycle” are loc în 5 noiembrie. Reputatul biochimist britanic este cunoscut pentru descoperirea ciclinelor – proteine esențiale în controlul diviziunii celulare. Fost profesor al Universității Cambridge, este membru al Royal Society, iar în 2006 a fost distins cu titlul de cavaler al Ordinului Britanic pentru contribuțiile sale remarcabile la știință, activitatea sa deschizând noi direcții în cercetarea cancerului și a biologiei moleculare. Hunt va avea și o întâlnire oficială cu rectorul UBB, Adrian Petrușel.
30 de workshopuri în program
Universitatea Babeș-Bolyai (UBB):
- Aici vor fi dezbătute subiecte ca metode cantitative în științe economice și sociale; AI și transformarea digitală a societății; biologie computațională în era AI; perspective și frontiere actuale în neuroștiințele cognitive: creierul uman în cogniție și sănătate; psihologie și stil de viață sănătos; inginerie chimică și biochimică pentru o industrie sustenabilă; evoluții în politica mondială: democrație, conflicte și polarizare; diaspora și mobilitate în lumea academică medievală; intersecții, diferențe, solidarități – orizontul multicultural al contemporaneității; radiații electromagnetice în tehnici avansate; materiale inteligente – o abordare interdisciplinară; frontiere interdisciplinare ale cunoașterii: medii extreme de la trecut la viitor; România în centrul cercetării europene: Danubius-RI; inovare, tehnologie, autonomie strategică și securitate în cercetare.
UMF Iuliu Hațieganu (UMFIH):
- Workshopurile programate au ca teme cercetarea și formarea în microchirurgia experimentală – de la mâna umană la roboți și AI; biomateriale inovate, regenerare tisulară și remodelare de organ prin noi tehnologii; cercetare translațională și clinică în medicina de precizie; progrese în diagnosticul și tratamentul bolilor digestive și neoplazice; managementul complicațiilor în transplantul hepatic (cu cercetători români din Olanda, SUA, Elveția, Franța, Germania, Ungaria, Marea Britanie, Spania).
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV):
- În campusul USAMV vor avea loc patru workshopuri exploratorii pe teme de actualitate: ”One Health: o viziune integrată pentru sănătatea globală”; ”Tendințe actuale și direcții în bioeconomie”; ”Biotehnologii moderne în sprijinul dezvoltării durabile”; ”Importanța genomicii sistemice – om, animal, plante, microorganisme – în modelarea și calibrarea politicilor publice în alimentație, sănătate și mediu”.
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN):
- Instituția găzduiește workshopuri de referință în cadrul Smart Diaspora. Acestea abordează provocări de actualitate: tranziția energetică și dezvoltarea orașelor verzi; AI; securitatea cibernetică; hidrogenul ca soluție sustenabilă; microelectronica și robotica aplicată în industrie și medicină.
Universitatea de Artă și Design (UAD):
- Tema dezbătută va fi contribuția artelor vizuale și designului la societatea contemporană
Academia Națională de Muzică G. Dima (ANMGD):
- Cel mai modern campus al României va găzdui o dezbaterea despre muzica și construcția apartenenței culturale – o perspectivă interdisciplinară.
