Într-un an în care România și Germania marchează 145 de ani de relații diplomatice, povestea parteneriatului economic dintre cele două țări se scrie mai mult ca oricând în inima Transilvaniei. Aici, între halele de producție ale companiilor germane și spiritul pragmatic al mediului local, se conturează o relație care depășește cifrele investițiilor – una bazată pe încredere, disciplină și colaborare.
Wolfgang Köber, președintele Clubului Economic German Transilvania, vorbește despre moștenirea acestei cooperări, provocările tranziției industriale și despre cum parteneriatul româno-german continuă să modeleze nu doar economia, ci și cultura muncii în România.
Cum ați descrie evoluția relațiilor diplomatice româno-germane din perspectivă economică și ce simbolizează această aniversare pentru mediul de afaceri german din România?
Wolfgang Köber, președintele Clubului Economic German Transilvania: Evoluția a fost mereu una fructuoasă, bazată pe parteneriat – chiar și în perioade în care nu a fost ușor să existe colaborări. Germania este cel mai important investitor străin în România și acest lucru ne-a ajutat enorm. Totuși, a avut și consecințe negative, pentru că mulți oameni harnici și bine pregătiți au plecat. În jur de 30-40.000 de persoane până în 50 de ani părăsesc anual țara, ceea ce ne afectează semnificativ. Germania, ca partener, beneficiază de acest flux, dar noi pierdem forță de muncă. Pe de altă parte, investițiile germane din România continuă să crească, chiar dacă în Germania unele scad. Vedem exemple ca Bosch, Continental sau Star Transmission la Sebeș – cea mai performantă unitate de producție a grupului Daimler din afara Germaniei.
Asta denotă o încredere tot mai mare în capacitatea României?
W.K.: Nu doar încredere, ci și recunoașterea calității oamenilor care lucrează în mediul privat din România. Angajații s-au format, înțeleg disciplina muncii și mulți își pot construi o carieră solidă aici. Cine își dorește poate reuși și în România, nu e obligatoriu să plece din țară. Important e să înțeleagă cultura organizațională și felul în care poți evolua într-o companie sau într-o societate.
Clubul Economic German din Transilvania reunește numeroase companii cu capital german. Cum sprijină efectiv clubul consolidarea parteneriatelor dintre mediul privat și administrațiile publice locale și regionale?
W.K.: Ne-am născut dintr-o necesitate. Când s-a format clubul, nu exista Camera de Comerț Româno-Germană și nici alte organizații care să sprijine investitorii germani sau investitorii din spațiul german în România. Așa că am creat o platformă unde ne-am putut ajuta între noi, pentru că vremurile de acum 25 de ani erau destul de dificile.
În prezent suntem o platformă de networking care oferă o voce comună membrilor noștri. Chiar dacă uneori suntem în competiție, avem multe interese comune – inclusiv cu investitorii români. Cumulând energiile, putem fi mai vocali, deși încă nu suficient de mult.
În ce măsură mediul administrativ din România s-a adaptat cerințelor și standardelor companiilor germane?
W.K.: Vedem o evoluție continuă, în general pozitivă, dar există și momente de impredictibilitate. Este nevoie de mai multă continuitate – pe plan legal, fiscal și salarial. În România s-au aplicat creșteri salariale fără o logică economică clară. Desigur, e firesc ca oamenii să aibă un trai decent, dar schimbările trebuie anunțate și implementate predictibil.
Altfel, mediul economic este pus sub presiune, inclusiv sistemul bugetar trebuie, la rândul lui, să susțină aceste majorări. Lipsa de predictibilitate afectează serios planificarea bugetară – atât în sectorul privat, cât și în cel public.
Unde se pot aduce îmbunătățiri?
W.K.: Pe partea de fiscalitate și pe partea socială. Înțeleg nevoia de adaptare la realitățile economice, dar e nevoie ca toți actorii – nu doar mediul privat – să contribuie la schimbare. În plus, statul ar trebui să intervină mai ferm în cazurile de muncă „la negru”. Situația este cunoscută, mai ales în mediul rural, unde mulți oameni lucrează cu ziua fără forme legale. Aceasta generează concurență neloială pentru companiile care respectă regulile.
Cum vedeți relația dintre spațiul german și Transilvania, care are o dimensiune culturală și istorică puternică? Cât de importantă este această legătură pentru construirea încrederii și atragerea de noi investitori?
W.K.: Atragerea de investitori este astăzi o provocare. Războiul din regiune a afectat gradul de încredere al investitorilor în România. Turismul este iarăși o „victimă” a războiului.
În al doilea rând, contextul economic european adaugă incertitudine prin trecerea relativ rapidă de la motoarele cu combustie internă la cele electrice. Dorința de a fi „eco” este firească, dar tranziția trebuia făcută mai echilibrat, pentru că întreg lanțul de producție este afectat.
În prezent, Europa distruge o industrie consacrată și oferă avantaje Asiei, care deține resurse vitale – precum metalele rare – și lanțurile de producție pentru baterii. Învățând de la europeni să construiască mașini, companiile asiatice pot produce mai ieftin și vând pe piața europeană fără a respecta aceleași standarde.
Credeți că vor fi tot mai puțini investitori dispuși să vină în România? Cum i-am putea convinge să investească în regiune?
W.K.: Investitorii calculează mereu pe termen mediu. Ratingurile negative și instabilitatea scad atractivitatea unei țări. În ultimele 12 luni am avut câteva episoade care nu ne-au avantajat ca imagine. Cu toate acestea, toți investitorii care au venit în România au crescut. Iar exemplele sunt numeroase: Harting, care a început cu o hală la Sibiu și acum are patru, inclusiv fabrici în Agnita; Aumovio sau IFM, care în pandemie a deschis o fabrică cu 1.500 de angajați. La ora actuală, nu avem cerințe importante pentru a investi în România.
Majoritatea investițiilor sunt în automotive. Se întâmplă lucruri pe partea de defense, dar încă este prematur să măsurăm efecte pozitive în economie. Avem companii importante și în alte domenii, precum Sennheiser în Brașov. Avem firme mici și mijlocii care, spre exemplu, sunt producători de lămpi profesionale. Dar suntem foarte mult axați pe automotive, fapt care duce la cumva spre o zonă mai degrabă monoindustrială.
Ar fi nevoie de diversificare – în pharma, aerospace sau echipamente medicale – domenii în care România are competență.
Ce rol credeți că a jucat cooperarea româno-germană în dezvoltarea Transilvaniei și ce poziție ocupă Transilvania în acest moment pe această axă?
W.K.: Transilvania este deja un actor important. Avem centre de cercetare și dezvoltare performante. De exemplu, un mare angajator din Sibiu, care exportă know-how, a fost sancționat dintr-o neînțelegere fiscală pentru că avea cheltuieli mari de cercetare – fără să producă bunuri materiale. Situația s-a corectat rapid, dar arată cât de mult trebuie clarificate regulile.
În plus, într-un final, infrastructura rutieră se dezvoltă. Suntem conectați prin autostrăzi în triunghiul acesta Cluj, Sibiu, Timișoara, iar conexiunea cu București și Marea Neagră este pe drumul cel bun.
Transilvania are potențial uriaș și în zona de IT, în special în cybersecurity – domeniu unde colaborăm cu IT Cluster Sibiu și Universitatea „Lucian Blaga”. Cluj este consacrat drept Silicon Valley al Europei de Est, Iași se dezvoltă foarte bine în acest sector.
Care sunt provocările pe care le vedeți în fața dezvoltării regiunii?
W.K.: Costul energiei este una dintre cele mai mari probleme – producția mare consumă mult și are nevoie de prețuri competitive. De asemenea, lipsa școlilor profesionale afectează pregătirea resursei umane. Învățământul dual funcționează bine în zona automotive, dar trebuie extins. Pregătirea practică este esențială, iar părinții ar trebui să încurajeze copiii să urmeze și această cale.
Cum priviți cei 145 de ani de relații diplomatice româno-germane și ce perspective vedeți pentru viitor?
W.K.: Germania este un susținător necondiționat al României. Țara noastră merge pe un drum foarte bun, lucru recunoscut și apreciat de leadership-ul clasei politice din Germania. Ei privesc România cu optimism, dar și cu prudență, mai ales din cauza instabilității politice interne.
Alegerile au arătat însă că românii sunt printre cei mai europeni cetățeni din Europa. Faptul că am devenit membri deplini ai Spațiului Schengen confirmă această direcție. Eu cred că românii sunt europeni exemplari și că Germania, alături de alte state vestice, va continua să sprijine România.
Interviu publicat în ediția tipărită cu nr. 143 a revistei Transilvania Business (22 octombrie – 15 noiembrie 2025)
