Regia autonomă estimează pentru anul acesta un trafic de 3,5 milioane de persoane, însă ținta pe termen lung este una triplă.
“Am atins deja borna de 3 milioane la Aeroportul Internațional Cluj (AIAIC), pentru al treilea an consecutiv, doar că în 2025 vom ajunge probabil la 3,5 milioane. Suntem al doilea aeroport al țării, după cel din Otopeni și iată că se văd rezultatele celor 10 ani de investiții.
Acum un deceniu atingerea acestui prag părea o poveste frumoasă; unii râdeau de noi, alții ne priveau cu suspiciune. Acest eveniment ne dă speranțe de a materializa următorul proiect: pasagerul 10 milioane, până în 2045.
Dacă nu vom investi acum în aeroport – și avem un plan de dezvoltare – anii care vor urma ne vor prinde nepregătiți. Aeroportul a avut zeci de ani în care nu a avut profit, în care Consiliul Județean (CJ) a finanțat din banii clujenilor întreaga activitate de aici.
Odată cu dezvoltarea AIAIC, noile rute, terminalele și pista făcute, a crescut numărul de pasageri și aeroportul a ajuns să iasă pe profit. Acest vis gândit acum 10-15 ani de a deveni un aeroport regional s-a materializat.
Le mulțumesc clujenilor că au înțeles că din buzunarul lor se va realiza acest obiectiv, deoarece investițiile s-au făcut din banii europeni și ai județului – taxele și impozitele plătite de clujeni – prea puțin de la guvern”, a menționat președintele CJ Cluj, Alin Tișe.
Trafic în creștere cu 9%
“2025 marchează o etapă de maturitate și expansiune pentru AIAIC, care înregistrează o creștere a traficului de pasageri de 9% față de anul precedent și o diversificare semnificativă a rutelor operate, atât pe segmentul zborurilor regulate, cât și pe cel charter.
Sperăm să ajungem la final de an la 3,5 milioane de pasageri. Este un rezultat deosebit, ne bucurăm că eforturile CJ Cluj s-au tradus în investiții în dezvoltarea facilităților de pe aeroport, platformelor de staționare a aeronavelor, terminale.
Noi avem 340 de angajați, însă în perimetrul AIAIC funcționează 35 de entități (companii aeriene și de handling, magazine și facilități, Brigada SRI, Poliția de Frontieră și Transporturi, Vama), însumând 1.500 de salariați.
Pentru a atinge ținta de 10 milioane de pasageri în 20 de ani avem nevoie de un nou terminal, extinderea pistei la 3,4 km, noi platforme și foarte multe facilități”, a menționat directorul general al AIAIC, David Ciceo.
August, luna cea mai aglomerată
„Atingerea pragului de 3 milioane de pasageri pentru a treia oară în istoria AIAIC reprezintă un moment de referință și o dovadă a încrederii pe care pasagerii o au în serviciile noastre. Această reușită confirmă rolul strategic al aeroportului în dezvoltarea economică a regiunii.
Vom continua investițiile în infrastructură și vom extinde rețeaua de zboruri pentru ca experiența pasagerilor noștri să fie una tot mai plăcută și eficientă”, a spus președintele Consiliului de Administrație al AIAIC, Viorel Federiga.
“Rezultatul excepțional, obținut pentru al treilea an consecutiv, confirmă evoluția constantă a traficului aerian și poziția AIAIC drept cel mai important aeroport regional al României. În 2025 pragul a fost atins mai repede decât în anii precedenți.
2025 se dovedește a fi un an al consolidării performanței pentru AIAIC prin media lunară de 250.000 pasageri, cu un vârf record de 360.000 în august, prin cele 40 de destinații regulate, alături de 15 destinații de charter turistice, precum și prin noile proiecte demarate.
Distribuția echilibrată între traficul Schengen și Non-Schengen, numărul tot mai mare de conexiuni directe către marile huburi europene (București, Istanbul, Munchen, Zurich) confirmă rolul nostru strategic în rețelele aeriane națională și internațională”, conform AIAIC.
Premiată înainte de îmbarcare
Aeroportul din Someșeni, întreprindere publică în subordinea CJ Cluj, a marcat atingerea pragului de 3 milioane de pasageri înregistrați în 2025. Pasagerul a fost desemnat înainte de îmbarcare, la ghișeele de check-in ale Animawings.
Acesta a fost premiat simbolic de către reprezentanții AIAIC și ai companiei aeriene. Evenimentul a fost prefațat de un flash mob muzical susținut în zona publică a terminalului de plecări de către artiștii Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
“Călătoresc foarte mult de pe AIAIC, sunt pregătită de noua mea călătorie, prima pe care o fac cu Animawings”, a spus Carmen Crișan, pasagerul nr. 3 milioane. Ea a primit ca premiu două bilete dus-întors pe cursa Cluj-Napoca – București și o diplomă din partea CJ Cluj.
Animawings vrea bază la Cluj
“Suntem o companie lansată în 2020, la început ca asociere între Grupul Memento și Aegean Airlines (Grecia), de anul trecut este una 100% românească. Prima destinație a fost Clujul, lansată împreună cu Iași, Oradea, din toamnă avem Timișoara și Suceava.
Avem și zboruri internaționale de aici spre Istanbul, ne dorim a doua bază la Cluj-Napoca, după cea din București. Operăm și pentru partenerul nostru principal, Christian Tour, o serie de zboruri turistice, de aici, din Cluj.
Ne dorim o prezență mai vizibilă pentru cursele chartere și regulate. Ne propunem atât să legăm aerian principalele orașe din România, cât și țara noastră de alte țări pe care clujenii vor să le viziteze”, susține Bogdan Coconoiu, Corporate Affairs Manager al Animawings.
Animawings a înregistrat o dezvoltare semnificativă a operațiunilor sale pe AIAIC în 2025, prin extinderea rutelor interne și internaționale. Începând cu luna ianuarie, operează zboruri regulate Cluj – București, cu până la 14 frecvențe săptămânale.
Din octombrie a introdus ruta Cluj – Istanbul, cu două frecvențe pe săptămână, alături de zboruri charter sezoniere către destinații precum Heraklion, Zakynthos, Rhodos, Larnaca, Antalya și Hurghada, în parteneriat cu principalii touroperatori din România.
Rămâne regie. Cu aceeași strategie
“Politica de dezvoltare a AIAIC nu se schimbă dacă nu se transformă din regie în societate pe acțiuni (SA), vom continua să sprijinim, cât ne permite legea – să nu fie considerat ajutor de stat – proiectele prioritare: devierea Someșului și pista. Din păcate, avem o legislație șchioapă care te încurajează să devii SA, dar prevede obligativitatea noului proprietar de a plăti toate costurile pe TVA nedecontată sau impozitele care, într-o formă sau alta, nu au fost plătite, dar să achite și contravaloarea bunurilor preluate. Atunci CJ Cluj ajunge să plătească zeci de milioane de euro ca să preia o pistă sau un terminal. Acest lucru bagă în faliment o primărie sau un consiliu județean – este aproape imposibil să plătești pe ceva ce îți aparține și se află pe domeniul public aceste sume exorbitante. Cât timp este așa legislația, niciun oraș sau județ nu va putea transforma o regie în SA. Probabil că se va modifica această nebunie din lege și vor înțelege cei de la București că nu poți muta așa banii publici dintr-un buzunar în altul. Nu poți să pretinzi unui județ să dea zeci de milioane de euro ca să își ia în proprietate ceea ce de fapt îi aparține”, ne-a spus șeful CJ.
