Consulii Ștefan Gadola și Corina Martin, alături de consultantul de business Gabriel Lavrincic, ce reprezintă 11 companii din Transilvania, își propun să schimbe total paradigma businessului dintre cele două state.
„Astana, capitala Republicii Kazahstan, este foarte aproape de Siberia rusească. Lucrăm alături de Ambasada Kazahstanului în România, Ambasada României în Kazahstan, consulii onorifici Corina Martin și Ștefan Gadola pentru consolidarea cooperării economice bilaterale.
Kazahstan este o țară gigantică, de 11 ori mai mare decât România și mai mare decât decât toată Europa de Vest. Aici sunt alte dimensiuni și alte percepții. distanța de la un capăt la altul al țării este de 7.000 km.
România ar putea încăpea cu totul în provincia Kyzylorda, în care se regăsește Cosmodromul Baikonur. Kazahstanul are rezerve uriaşe de petrol, gaze, aur, cărbune, uraniu și tot tabloul lui Mendeleev, fiind cea mai bogată ţară din Asia Centrală.
25% din carburanţii consumaţi în România provin din ţiţei kazah. Economia Kazahstanului este cea mai mare și cu cea mai rapidă evoluție din regiunea Asiei Centrale.
Cartea de vizită a oricărei țări puternice este exportul. România trebuie urgent să recucerească piețele internaționale pierdute după așa zisa revoluție: țările din fosta Uniune Sovietică, Asia, China, America Latină, Africa, Țările Arabe.
Acolo țara noastră a fost un mare jucător prin exporturi de la chibrituri, textile, încălțăminte, mobilă, medicamente, alimente, produse chimice, rulmenți, utilaje industria petrolieră, la tractoare, camioane și locomotive”, relatează Gabriel Lavrincic, aflat acum la Astana.
Asul din mânecă: noul Drum al Mătăsii
Misiunea economică din statul asiatic a fost precedată de forumul „Investiți în Kazahstan: Noi orizonturi pentru afacerile românești”, dedicat consolidării cooperării economice dintre cele două țări, care s-a derulat la sediul din București al Rompetrol KazMunayGas (KMG – compania națională de petrol și gaze a Kazahstanului).
“Kazahstanul are un teritoriu de 2,7 milioane kmp – a noua țară a lumii după suprafață, cu 20 milioane locuitori, fiind cea mai mare economie a Asiei Centrale. Investițiile internaționale se ridică la 60 miliarde USD. Printre investitori: Chevron, ExxonMobil, BASF, Honeywell, Glencore, Saint-Gobain, Hyundai, Henkel, Shell, Danone, Scania, Rehau, Alstom, Knauf.
Sunt șase motive principale de a avea un business cu Kazahstanul: Coridorul de Mijloc (noul Drum al Mătăsii, n. red.), abundența resurselor naturale, mediul prietenos de business, capitalul uman, ajutorul de stat consistent și oportunitățile majore în multe domenii.
Sectoarele prioritare în agribusiness sunt producerea și procesarea laptelui, cărnii, legumelor, fructelor, zahărului, prelucrarea superioară a cerealelor, producția de mașini agricole.
Grampet și CFR Marfă vor contribui la dezvoltarea rutei de transport feroviar de bunuri pe culoarul Asia Centrală, Marea Caspică și Marea Neagră (Coridorul de Mijloc), cu utilizarea Portului Constanța ca nod de distribuție a mărfurilor către țările europene”, a rezumat Ulbossyn Sarybayeva, reprezentantă a companiei Invest Kazakhstan – Biroul Budapesta.
Invitați să modernizeze infrastructura feroviară
“Este o mare onoare să regăsesc în număr atât de mare reprezentați de instituții și companii; sediul Rompetrol se dovedește o platformă foarte bună de dialog. Mă încântă în mod deosebit prezența oamenilor de afaceri din Portul Constanța.
Fondul Monetar Internațional prevede o creștere de peste 5% a produsului intern brut al Kazahstanului. Deocamdată balanța comercială dintre țările noastre este în favoarea importurilor din Kazahstan, sperăm să schimbăm cât mai curând acest lucru.
Invităm investitorii români să participe la modernizarea infrastructurii feroviare de la Est la Vest, dar și la dezvoltarea centrelor de transport și logistică”, a îndemnat Ali Yerlik, ambasadorul Kazahstanului în România.
Pledoarie pentru avionul România – Kazahstan
“Primesc multe întrebări de la oamenii de afaceri despre cum se pot face afaceri în Kazahstan, cât de greu sau de ușor este să investești acolo, care este legislația. Am demarat acest forum pentru a găsi cât mai multe oportunități de investiții în cele două țări.
O continuare firească a discuțiilor este să organizăm o misiune în România pentru investiții în Kazahstan. Poate nu știți, dar la Constanța s-au născut deja copii din părinți kazahi, avem un local cu acest profil, există Festivalul Filmului Kazah.
Pe partea turistică, ne dorim să avem curse aeriene între cele două țări”, a menționat Corina Martin, vicepreședinte al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității, consul onorific al Kazahstanului la Constanța.
Corp diplomatic consistent: un ambasador și doi consuli
Grupul EnergoBit a derulat mai multe proiecte în Kazahstan. “Scopul nostru e să facem ca energia să fie sigură, economică și ecologică, avem 850 de angajați în grupul nostru de trei companii, estimăm afaceri de 130 milioane € în acest an.
La vremea edificării, parcul eolian Fântânele-Cogealac, cu o putere instalată de 600 MW, era cel mai mare pe uscat din Europa. La Cluj am adus o delegație de 10 oameni de afaceri din Kazahstan, din diverse domenii.
Discuțiile s-au focalizat pe oportunitățile de investiții în sectoarele IT și agricultură, prin întâlniri la universități, clustere locale, dar și cu administrația. Pe partea culturală, am fost surprins, în vizitele mele din Kazahstan, că există Societatea Dacia.
Acolo sunt mulți etnici români, organizează evenimente, practică dansuri și interpretează cântece românești, au chiar o televiziune în limba română. Inclusiv Gheorghe Zamfir a susținut un concert în Astana”, a arătat Ștefan Gadola, vicepreședinte EnergoBit și consul onorific al Kazahstanului la Cluj.
Interes mare. 60 de companii la sediul Rompetrol
Printre vorbitori s-au mai numărat Erik Sagiyev, Alua Amirova – KMG; Iuliu Stocklosa – CCI București; Florin Duma – CNIMMR. Forumul de la sediul Rompetrol – KMZ a grupat 60 de companii românești interesate de consolidarea cooperării bilaterale cu Kazahstan.
La dezbateri au fost reprezentate Agenția Română de Investiții și Comerț Exterior (ARICE), Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), CCI București, Constanța Port Business Association (CPBA), Consiliul Național al IMM-urilor (CNIMMR).
Discuțiile s-au concentrat pe schimbările recente ale politicilor de investiții ale Kazahstanului, măsurile de sprijin guvernamental, noi inițiative guvernamentale ce deschid oportunități de parteneriate reciproc avantajoase, în conformitate cu prioritățile stabilite în recentul discurs despre starea națiunii al președintelui Kassym-Jomart Tokayev.
Temele au inclus actualizări privind politica de investiții a Kazahstanului în Europa, perspective din partea misiunii de afaceri românești în domeniile transport și logistică, petrol, energie verde, tehnologia informației, alături de povești de succes ale firmelor românești ce operează și se extind în Kazahstan.
Atuurile Kazahstanului
Coridorul de Mijloc:
-Investiții în transport (15 ani): 35 miliarde USD
-Creștere tranzit (15 ani): +62%
-Cale ferată: 5 magistrale, 21.000 km, 135.000 vagoane
-Rutier: 8 coridoare de tranzit, 95.000 km, 80% din marfa transportată
-Aeroporturi: 25 (18 de stat, 7 private)
-Porturi: 2 (Aktau, Kuryk), capacitate 27 milioane tone
Resurse naturale:
-Crom – nr. 1 mondial, uraniu, barită – nr. 2, zinc, mangan, cărbune – top 10
-Energie eoliană – 1.820 milioane MWh/an
-Energie hidro – 62 milioane MWH/an
-Energie solară – 2,5 milioane MHh/an
-Energie geotermală – 4,3 GW
Capital uman:
-40% din populație sub 25 de ani
-112 instituții de învățământ superior
-40 centre de excelență academică și de cercetare
-31.500 studenți internaționali
-400 organizații de cercetare-dezvoltare
Programe de investiții (130):
-Agribusiness 43
-Minerit, metalurgie 25
-Chimie, petrochimie 7
-Sănătate, farma: 11
-Construcții de mașini: 4
-Materiale de construcție: 11
-Turism: 16
Sectoare prioritare în agribusiness:
-Lapte: 82 milioane ha pășuni, 6,6 milioane vite, 98 ferme mari, 360 puncte colectare, capacitatea pieței – 2 milioane tone / an
-Carne: 18,6 milioane oi și capre, 165 ferme îngrășare
-Legume, fructe: 43.000 ha livezi, 273.000 ha legume, 2,3 milioane ha irigate
-Zahăr: 25.000 ha sfeclă de zahăr, consum anual 500.000 tone
-Panificație: 23 milioane ha cereale, 17 milioane ha însămânțate, recoltă anuală 18 milioane tone
Top 5 investitori în Kazahstan
-Olanda 64 mld. USD
-SUA 31 mld. USD
-Elveția 22 mld. USD
-Rusia 17 mld. USD
-China 13 mld. USD
Sursa: Invest Kazakhstan
Doru Frunzulică – președinte ARICE:
“Sunt dezamăgit că în România sunt doar 56 companii cu capital kazah, evident e loc de mai bine, iar noi ar trebui să investim mai mult în Kazahstan. Portul Constanța devine poartă de intrare maritimă în UE, una foarte importantă în actualul context internațional. Există posibilități de proiecte în energie, materii prime, transport, putem sa exportăm produse agroalimentare, IT. Portul Anul viitor vom organiza o misiune economică în Kazahstan și ne propunem să participăm cu pavilion romanesc la expozițiile din această țară”.
Florin Spătaru – fost ministru al economiei:
“Schimburile comerciale dintre cele două țări par substanțiale, dar sunt încă reduse. S-a făcut prea puțin pentru edificarea Coridorului Mijlociu, deci avem mai mult de lucru decât până acum la Portul Constanța. Propun Grampet formarea unui consorțiu româno-kazah pentru dezvoltarea liniilor ferate din acest stat, iar EnergoBit, folosirea energiei din Kazahstan pentru crearea unui lanț cu valoare adăugată”.
Cătălin Dan – director relații externe CCIR:
“Am fost într-o misiune economică în zona Aktau, unde am vizitat o serie de porturi, cu mai multe terminale, aflate în plină dezvoltare. Coridorul Mijlociu este încă o soluție pe termen lung; până atunci trebuie să exploatăm cât mai activ Portul Constanța, mai ales că businessul principal al KMG este aici, deci avem un avantaj major”.
Viorel Panait – președinte Comvex, CPBA:
“Kazahstanul e bine poziționat în producția de energie. Resursele sale energetice pot contribui la dezvoltarea economică a Europei. La Constanța putem fi o poartă de intrare în Europa, pe Dunăre, mai ales în contextul războiului din Ucraina. Așadar, oportunitate pentru orice proprietar de vas de a transporta mărfuri. Transportul de materii prime pe apă este un business de viitor. Noi suntem implicați și în industria oțelului, una cu perspectivă ecologică”.
Sorin Chinde, vicepreședinte Grampet Group:
“Compania noastră a pornit ca afacere de familie axată pe transportul feroviar, dar care s-a extins în mai multe țări. Vechiul coridor de transport prin Rusia a devenit critic după izbucnirea războiului din Ucraina. O soluție ar fi să constituim o companie de logistică, având cu capital mixt, kazah și european”.
Ziua Kazahstanului, sărbătorită cu Madrigal
Oamenii de afaceri din cele două țări au marcat Ziua Independenței în cadrul unui eveniment festiv organizat la București de către Ambasada Kazahstanului. Cu această ocazie, Corul Național Madrigal a susținut un recital extraordinar sub bagheta dirijoarei Anna Ungureanu. În 1991, națiunea kazahă înființa o republică stabilă într-o regiune caracterizată istoric de imperii și confederații nomade și adopta o constituție. Apoi a delimitat rolurile președintelui și parlamentului, a implementat reforme ample. Kazahstan a devenit un partener cheie al României în Asia Centrală mai ales după intrarea KMG pe piaţa locală.
