Lidership în era AI și burnout: Esența Conferinței „The Human Shift” de la Oradea.
Double Tree by Hilton Oradea a găzduit, joi, 20 noiembrie 2025, prima conferință de lidership internațional din Oradea sub titulatura „The Human Shift”, organizată de Codruța Bala și Eduard Lopez, fondatorii Human 4 Human Consulting. Evenimentul a reunit lideri, manageri și antreprenori din toată țara (Bihor, Zalău, Timișoara, Craiova etc.) pentru a discuta despre echilibrul dintre umanitate, tehnologie și performanță în noul context global.
Viziunea „The Human Shift”
Codruța Bala, cofondatoare Human 4 Human Consulting, a explicat că ideea conferinței s-a născut din observarea problemelor comune cu care se confruntă liderii, într-o eră marcată de accelerarea tehnologică și colaborarea între generații diferite. Scopul este de a facilita o schimbare de paradigmă.
„Ne-am gândit ce am putea să facem ca să aducem lucrurile astea împreună și fiecare să le integreze la el în organizație. Și așa venit ideea The Human Shift. Cum putem să facem această schimbare și cum putem să rămânem umani într-o eră a tehnologiei”, a precizat Codruța Bala despre ideea „The Human Shift”.
Aceasta este de părere că AI nu reprezintă o amenințare, ci un instrument care poate spori eficiența și excelența, cu condiția ca liderii să facă „shift-ul” de mentalitate necesar: să fie deschiși, curioși și gata să aplice noile tehnologii.
Andra Pintican, fondatoarea Școlii de HR, este una dintre cele mai tranșante și lucide voci din România atunci când vine vorba despre piața muncii, sănătate organizațională și leadership responsabil. Formată în corporații și cu experiență de peste zece mii de oameni și sute de organizații locale și internaționale, Andra a transformat propriile căderi, traume și observații profesionale într-o misiune: aceea de a învăța România să muncească sănătos, conștient și uman.
Andra Pintican: Sănătatea mintală și trauma colectivă
„În România am droghificat munca. În România problemele de sănătate precară sunt semne de productivitate…. Simptomele sănătății mintale precare au devenit criterii de productivitate în România”, a subliniat Andra Pintican.
Într-un registru sociologic, Andra explică limpede dinamica între generații. Tinerii nu sunt „pretențioși”, ci rezultatul unui cumul de evoluții economice, sociale și tehnologice. Ei nu resping munca, ci resping munca habotnică, nesănătoasă, aceea pe care părinții lor au dus-o până la epuizare.
Fondatoarea Școlii de HR spune că organizațiile nu pot fi sănătoase într-o societate bolnavă. Soluția nu stă în programele de „wellness” (care tratează doar simptomele), ci în „adultizarea organizațiilor” și în maturizarea emoțională a angajaților și liderilor. Liderii trebuie să adopte o viziune pe termen lung, care să ia în calcul impactul deciziilor asupra următoarelor 7 generații.
Leonard Rizoiu: Viitorul va fi augmentat
Leonard Rizoiu, Managing Partner LEO HR și profesor universitar, a adus pe scenă experiența sa vastă, de la angajări clasice la Uzin de Automobile Pitești la doctoratul său în Inteligență Artificială. El a subliniat că ne aflăm într-o schimbare istorică, nu doar într-o simplă evoluție.
„Viitorul nu este AI versus oameni. Este AI plus oameni. Inteligența artificială poate scrie o poezie perfectă. Dar nu poate plânge la ea”, afirmă Leonard Rizoiu.
Potrivit lui Leonard Rizoiu, Inteligența Artificială este despre acum și va amplifica oamenii buni, dar nu-i va crea. Rolul liderului se schimbă din cel autoritar în cel de integrator (date, tehnologie, emoție, cultură), punând accentul pe prezență, direcție și vulnerabilitate matură. Viitorul nu va fi automatizat, ci augmentat, iar cea mai mare valoare va fi dată de conexiunea umană, nu de informație.
André Gisiger: deconectarea fatală și AI-ul
André Gisiger, Co-Founder & GM Europe, GloCoach, a avertizat Europa că riscă să fie „călcată în picioare” de ritmul rapid al piețelor din China și SUA, din cauza vitezei lente de reacție și a modului ineficient de lucru.
„Cred cu tărie, ca european, că trebuie să schimbăm modul în care lucrăm dacă nu vrem să pierdem legătura cu frontul… Vom fi călcați în picioare”, spune André Gisiger.
Concluzia sa este că majoritatea transformărilor eșuează din cauza deconectării dintre strategie (executiv) și execuție (oameni). AI-ul, prin instrumente precum Evaluarea Bazată pe Observație, devine un instrument de conversație care elimină subiectivismul, oferind o bază obiectivă (date) pentru luarea deciziilor. Acest lucru forțează echipele să treacă de la apărare la recunoașterea decalajului și permite liderilor să coordoneze pe baza dovezilor, nu a intuiției.
Vlad Duțescu: parteneriatul simetric
Vlad Duțescu, Președintele EMCC România, a folosit metafora „ceții” pentru a descrie mediul de business plin de incertitudine. Acesta a criticat tendința de a deveni „mentor” fără profesionalism și a redefinit esența mentoratului modern.
„Realitatea face… că, din perspectiva mea, nimeni nu are nevoie de un guru… Toată lumea are nevoie de un pachet de reflecție, are nevoie de un partener care să fie alături și să-l susțină în ceea ce noi numim tranzitul din viața profesională și cea personală”, subliniază Vlad Duțeascu.
Acesta crede că mentoratul profesionist modern este un parteneriat simetric, bazat pe două părți egale și pe o relație structurată în care atât mentorul învață, cât și cel mentorat. Duțescu a accentuat că, în fața provocărilor AI, echilibrul se găsește în construirea unui viitor sustenabil prin proiecte inter-generaționale și prin învățarea lecțiilor din istorie.
Meta-programele lui Ștefan Sandu
Ștefan Sandu, Master NLP Trainer & Coach, a oferit o incursiune în meta-programe, filtrele mentale inconștiente care ne dictează modul în care ne motivăm și comunicăm. Acestea reprezintă „sistemul de operare” al minții.
„Dacă unui om care se motivează doar când simte presiunea problemelor îi spui: «Hai să tragem, că mergem în vacanță»!, nu îl atingi deloc. La fel cum cineva orientat spre rezultate nu va rezona cu mesajele de tipul: «Hai să scăpăm de asta!»”, a explicat Ștefan Sandu.
El crede că majoritatea conflictelor nu apar din conținut, ci din meta-programe diferite (de exemplu, motivația „spre ceva” versus „departe de ceva” sau stilul de lucru „procedural” versus „opțional”). Cheia pentru liderii eficienți nu este să forțeze oamenii să se schimbe, ci să adapteze limbajul la modul lor de funcționare, folosind „limbajul care le aprinde motorul”.
Raul Marina: Liderii eșuează în afi, nu în a ști
Raul Marina, Trainer & Leadership Coach, cu experiență în Forțele pentru Operații Speciale, a folosit experiența personală (de la vidanjor la elită militară) pentru a redefini conceptul de lidership.
„Indiferent ce alegi să faci în viața asta, fă cât poți de bine. Chiar dacă nu-ți place”, a afirmat Raul Marina, una din lecțiile de viață dată de la tatăl său, care i-au stat la fundamentul carierei.
Potrivit acestuia, lidershipul adevărat nu este dat de nivelul organizațional, ci de nivelul pe care ți-l construiești prin disciplină și reziliență. Marina a subliniat un adevăr dureros al prezentului: „Liderii de azi nu mai eșuează în a ști. Eșuează în a fi.”
„The Human Shift” a arătat că tehnologia și umanitatea nu sunt tabere opuse, ci părți ale aceleiași ecuații. Liderii care vor performa sunt cei care își vor antrena atât mintea, cât și prezența, atât competența tehnică, cât și maturitatea emoțională. Iar dacă există un moment pentru a începe această transformare, acela este acum.
