Cinci companii din domeniile automotive, construcții de mașini, farmaceutic sau industria ospitalității au solicitat informații despre terenurile disponibile în județ, ne spune Maria Forna, reprezentantul guvernului în teritoriu.
Vă pregătiți de reorganizare, digitalizare?
Administrația publică este o zonă percepută ca reticentă la schimbare, îi este greu să se adapteze la digitalizare. Le-am spus colegilor că dacă noi nu ne adaptăm vremurilor în care trăim, vom rămâne în urmă. Iar în perspectiva unei reorganizări administrativ-teritoriale nu vom fi luați în calcul pentru că nu ne-am adaptat situațiilor actuale.
Cum vedeți această reorganizare?
În primul rând ea trebuie discutată în spațiul public, cetățenii să își exprime părerea, apoi să fie făcută o analiză punctuală la nivelul fiecărei instituții, unități administrativ teritoriale (UAT) pentru că toate au specificul lor. E un proces anevoios dar necesar: ne uităm cu invidie ce bine accesează fonduri UE alte țări, ce eficient lucrează aparatul de stat și administrativ. Deci să luăm exemple pozitive de la alte state și să încercăm să le implementăm, ținând cont de specificul instituțiilor, UAT-urilor, județelor, regiunilor și de cel național.
Cât se vor mai descurca primăriile micilor comune, fără forță economică?
Noi trebuie să punem accent pe dezvoltarea locală, atragerea de investitori care să genereze creștere economică, locuri de muncă, dar ca să se întâmple și noi, autoritățile, va trebui să contribuim: să investim în infrastructură, utilități. Să facem zona rurală foarte prietenoasă cu populația tânără, să devină un mediu în care tinerii să dorească să locuiască, să aibă afaceri, să își întemeieze familii.
Parcele acordate gratuit să își facă locuințe?
În comuna Aiton a fost demarat un asemenea program prin care să se încurajeze ca tinerii să rămână în comunitate. Însă avem nevoie de politici punctuale pentru tineri, familii ca zona rurală să nu fie afectată demografic, dar și să beneficieze de investiții pe măsură.
Regiuni vs. județe
Tot comunele de lângă orașe sunt mai avantajate.
Să nu uităm că la Cluj există și un specific montan, în zona Huedin, foarte ofertant turistic pentru că și Consiliul Județean a investit foarte mult în infrastructura rutieră, accesibilitatea acestor localități fiind acum ridicată.
Unii părinți din Cluj-Napoca își duc copiii la școală la Sâncraiu – acolo au bazin de înot, cinema, nu mai vorbim de zonă.
În multe comune s-au întâmplat astfel de lucruri pozitive, deja au rezultate foarte bune. Nu numai că acolo nu există declin demografic; dimpotrivă, sunt foarte ofertante și asigură toată infrastructura pentru o calitate bună a vieții.
Există linii de finanțare europeană dedicate?
Avem Programul Național Anghel Saligny, cu fonduri guvernamentale, care are sume disponibile pentru introducerea de apă, canalizare, gaze; Planul Național de Redresare și Reziliență pentru dezvoltarea comunităților rurale, eficiență energetică, mediu, creșterea capacității administrative. Cetățenii care vor să se mute la sat analizează și cât de bine atrage primăria fonduri, investește, cât așteaptă pentru răspunsul la o solicitare; un lanț care să aibă toate elementele.
Ar trebui să avem doar regiuni și să desființăm județele?
Administrația locală a fost înființată pentru a fi cât mai aproape de cetățeni, de a oferi servicii cât mai bune; dacă desființăm tot și lăsăm doar regiunile este mai greu să fie tangibilă, să le răspundă nevoilor. Debirocratizarea și descentralizarea trebuie implementate după analize foarte coerente.
Pasajul de la Tetarom III, după Electric Castle
Cum vedeți dezvoltarea zonei după activarea conexiunii A3 – DN1 de la Tureni?
E o soluție de trafic extrem de benefică pentru întreaga regiune, un proiect mult așteptat de către cetățeni. Prin această bretea se va fluidiza traficul din Cluj-Napoca, dar și din Turda, am trecut cu toții prin gropile de acolo, dar și turdenii au fost expuși noxelor, prafului, iar infrastructura localității s-a deteriorat din cauza traficului greu. Această soluție alternativă care leagă DN1 de Autostrada Transilvania, pe care ne-am dorit-o cu toții și am susținut-o instituțional, va fi posibilă din 10 iulie.
Ce mare proiect de infrastructură se mai profilează la Cluj?
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) va demara lucrările la pasajul peste calea ferată de la Parcul Industrial Tetarom III, din comuna Jucu. În vederea organizării Electric Castle, m-am asigurat la CNAIR că nu vor începe lucrările la pasaj decât după terminarea festivalului. Practic, un oraș de mici dimensiuni se mută, în câmp, la Bonțida, e nevoie de securitate, siguranță, acces la utilități, deci o mare povară pe rețele, transport. Acolo s-au reabilitat drumurile, podurile, există apă și canalizare, dar trebuie să ținem cont de numărul mare de oameni care vin, pleacă. Am vorbit la CFR să suplimenteze trenurile, iar bariera să afecteze cât mai puțin traficul.
Salina Turda preia traficul de la Praid
Ați fost la Turda, unde profilează un mare proiect.
Acolo trebuie să ne luăm toate măsurile pentru a preîntâmpina o situație similară celei de la Salina Praid. După acea tragedie am discutat cu instituțiile abilitate situația de la Salina Turda. Primarul Cristian Matei a explicat că aceasta cuprinde cinci mine. Mina Terezia funcționează acum în scop turistic, iar pentru Mina Iosif s-a depus un proiect de 126 milioane lei, cu fonduri UE, guvernamentale și din bugetul propriu.
Primăria Turda s-a angajat la un mare efort financiar…
În vederea implementării proiectului european de extindere a Salinei Turda și de punere în circuit a Minei Iosif, municipalitatea trebuie să realizeze reabilitarea gurilor superioare ale Minelor Terezia și Iosif, rezolvarea problemelor din zonele parcării și versantului – din păcate se destabilizează, drenaj controlat în zonele expuse și consolidatea culmii dintre cele două lacuri ala Ștrandului Durgău. Pentru a începe lucrările la noul proiect, trebuie să reabiliteze și Mina Anton, care se află între Terezia și Iosif. La Anton sunt infiltrații care pot să afecteze și elemente de la Terezia, la Iosif s-a detectat o substanță care deteriorează și mai mult mina, iar în exterior sunt zone de teren care se surpă și intră în Minele Anton și Iosif.
Cât ar costa aceste lucrări?
30 milioane lei sunt necesari pentru intervențiile punctuale ca să se pregătească terenul în vederea proiectului european care să fie executat în patru ani. Instituția Prefectului va depune eforturi pentru ca Salina Turda să primească aceste sume. Poate că nu toți banii deodată, în prima fază 10 milioane, apoi să vedem cum se derulează lucrările.
Extinderea va însemna un număr mult mai mare de turiști.
Având în vedere că Salina Praid este închisă și nu știm încă orizontul de timp în care se va redeschide, încărcătura mare vine acum pe Salina Turda: sunt mulți cetățeni care au recomandarea medicului pentru anumite cure. Inevitabil, acest lucru impune modernizarea și extinderea. Salina Turda fiind una de interes național, trebuie întreținută periodic, deoarece există mulți factori perturbatori.
Proiecte totale: 31 milioane €
Primăria Turda și Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest au semnat, în 26 mai, contractul de finanțare pentru proiectul de dezvoltare turistică a Salinei Turda prin amenajarea Minei Iosif și modernizarea bazei de tratament, ce trebuie finalizat până la sfârșitul lui 2029. Acesta presupune extinderea zonei vizitabile, ducând la creșterea atractivității turistice. Valoarea proiectului este de 126 milioane lei: contribuția Primăriei Turda – 79 milioane (62,6%), contribuția din FEDR – 40 milioane (31,8%), bugetul de stat – 7 milioane (5,6%).
NATO, atu economic
Cum vedeți evoluția zonei Turda – Câmpia? Spre turism sau industrie?
O văd ca pe una foarte dezvoltată în absorbția fondurilor UE: atât la Turda, cât și la Câmpia Turzii administrațiile au atras mulți bani europeni în infrastructura de transport, sănătate, educație, turism. În zonă sunt foarte multe pensiuni, hoteluri, restaurante, tocmai pentru a sprijini activitatea de la Salina Turda și lacurile de la Durgău. Să nu uităm că lângă salină a fost inaugurat recent ISSA Resort. Pe de altă parte, este și o zonă economică foarte dinamică, având una dintre cele mai mari fabrici de medicamente din România – STADA. Există investitori în producția de energie regenerabilă, parcuri fotovoltaice, dar și investiții publice în infrastructură pentru a-i atrage. Până la urmă, oamenii au nevoie de locuri de muncă bine plătite și apropiate de domiciliu, de stabilitate.
Baza 71 Aeriană devine magnet economic, cu investiții publice de 300 milioane €.
Am discutat cu conducerea unității militare, este impresionant ce se realizează acolo, dar ceva normal având în vedere importanța sa ca bază NATO care găzduiește echipaje din SUA, Franța, Olanda. E o bază strategică pentru toată această parte a Europei, proiectul de îmbunătățire a infrastructurii fiind vital în perspectiva anului 2031, când se preconizează sosirea primelor avioane F-35.
Apar și inițiative private în jur?
Foarte mulți dintre cei care lucrează acolo locuiesc nu numai în Baza 71, ci și la hoteluri, pensiuni din zonă, inclusiv în Cluj-Napoca sau Târgu Mureș. Deci se dezvoltă industria ospitalității. Contează și prezența autostrăzii în zonă.
Vin mulți investitori la prefectură?
În ultima perioadă am primit cel puțin cinci adrese de la companii care ne-au solicitat informații cu privire la terenurile disponibile de pe raza județului. Domeniile vizate sunt HoReCa, automotive, construcții de mașini, fabricare de medicamente. Având legăturile noastre cu UAT-urile din județ, le-am pus la dispoziție datele pe care le-au solicitat, apoi pot intra în contact direct cu autoritățile locale. Noi avem toată deschiderea față de companiile care vin să investească.
Care ar fi atuurile Clujului?
Pentru investitorii privați e foarte ofertant: aici au infrastructură rutieră, legături aeriene foarte bune la Aeroportul Avram Iancu, o resursă umană foarte calificată. Bineînțeles că și salariile sunt foarte competitive, dar investitorii au garanția că munca pe care profesioniștii din Cluj o fac este de foarte bună calitate. Una peste alta, ne păstrăm în topul județelor atractive din România unde investitorii privați pot să vină ca să aibă profit. E vorba și despre pregătirea pe care universitățile o realizează, Clujul fiind cunoscut ca oraș universitar, medical, IT&C.
