Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Armata inteligentă de la Poli. Universitatea care cumpără bănci

Proiectele europene și activitatea de cercetare, susținute de tinerii IT-iști și ingineri, aduc venituri consistente Universității Tehnice, spune Sergiu Nedevschi, prorector cu cercetarea ştiinţifică şi infrastructura informatică. UTCN a reușit să cumpere sediile a două bănci simbol ale Clujului și o casă de modă, toate în centrul orașului.

Marile companii “fură” potențialii cercetători

“Facultatea de Automatică și Calculatoare (FAC) are 2.600 de studenți, dar și masteranzi și doctoranzi; pe ultimele două categorii se bazează proiectele noastre majore de cercetare. Anul acesta au fost 4 pe 1 loc la FAC. La efectivele menționate se adaugă tinerii de la alte facultăți ale UTCN specializați în informatică industrială, telecomunicații, care ajung să își găsească locuri de muncă în companii de IT&C. Din anul III sunt mulți care se angajează deja cu normă întreagă, fapt care ne cam dă peste cap procesul didactic și de cercetare. Bine ar fi să lucreze cu jumătate de normă în perioada studiilor, însă nu se întâmplă așa.
Din păcate, legislația în vigoare nu definește foarte bine statutul cercetătorului, nu ne permite să angajăm personal de cercetare full-time, ci doar part-time, dacă este la universitate și nu în cadrul unui institut de cercetare), iar asta doar în perioada proiectului, adică 3-4 ani, față de alte țări unde personalul din cercetare este remunerat și în afara perioadei de proiect. Noi am încerat să mărim salariile la maximul permis din proiectele pe care le derulăm, însă și așa putem ajunge doar la jumătate față de salariile de pe piața muncii. Practic, jumătate din veniturile UTCN provin din aceste proiecte, ceea ce este enorm față de alte instituții de învățământ”, afirmă prorectorul Sergiu Nedevschi.

Firmele românești, axate pe producție

Prorectorul susține că ar fi nevoie de cât mai multe companii implicate în cercetare care să valorifice potențialul studenților.
“Dificil este să avem și acei formatori, deoarece studenții neglijează alte discipline și ajung să se formeze doar pe niște nișe solicitate de angajator. Pe de altă parte, job-urile la firmele din Cluj nu sunt suficient de stimulative din punct de vedere profesional.
Bosch și-a făcut un centru de cercetare, solicită teme de nivel ridicat, adică ei nu cer doar codificatori, ci și oameni care să știe matematică, electrotehnică, programe de calcul, ingineri. Cei de la Bosch și-au dat seama că oamenii sunt foarte buni aici și acționează în consecință.
Ideal ar fi să existe cât mai multe asemenea companii implicate în cercetare care să valorifice potențialul studenților. Emerson are nevoie de personal mai degrabă în producție și pe proiecte de sisteme la cheie, cercetarea o derulează în alte zone ale lumii, dar este îmbucurător că și ei încep să aducă tot mai multe proiecte din toată Europa la Cluj.
Se creează o stabilire a încrederii, proiectele cresc ca valoare. Până la urmă tot cu firmele vestice trebuie să lucrăm pentru că ele dispun de resurse financiare pe care le direcționează în cercetare. Firmele românești merg mai mult pe procese și mai puțin pe cercetare, multe dintre ele fiind focusate exclusiv pe producție”, punctează prorectorul cu cercetarea ştiinţifică şi infrastructura informatică al UTCN.

Proiect de mașină autonomă cu Volkswagen

Principalele proiecte derulate de universitatea clujeană vizează tehnologia viitorului, transporturile. “Un proiect pe care îl derulăm de mai multă vreme cu grupul german Volkswagen (VW) se referă la mașinile viitorului, mai precis conducere și parcare autonomă. VW este coordonator al proiectului, un institut din Zurich, Universitățile Tehnice din Cluj-Napoca și din Praga mai fiind implicate.
Noi instalăm un sistem complex de senzori, radare și camere video amplasate pe autovehicul, în față, în spate, lateral și pe dedesubt, pentru a reda percepția la nivelul mașinii, respectiv un element din mediu să fie detectat de mai mulți senzori pentru ca sistemul să reacționeze atunci când este detectat un obiect pe traseu. Este un sistem de detectare și de localizare a elementelor de mediu.
Un alt proiect este unul de drone autonome pentru mediul înconjurător care să monitorizeze și să contribuie la rezolvarea problemei tăierilor ilegale. Avem și un proiect de blockchain (listă de înregistrări sau date în continuă creștere, legate și securizate cu ajutorul criptografiei, n. red.), cu aplicații multiple.
Proiectele pe fonduri europene ne dau cele mai mari satisfacții pentru că au o tematică modernă, de ultimă oră, propun teme noi, dorite, cu specificații clare și realiste ale obiectivelor, iar în cele pe programe precum Horizon 2020 se lucrează în consorții, cu organizații și companii din mai multe țări”, a explicat Sergiu Nedevschi.

Sarabanda achizițiilor. Spațiu mai mare pentru electro

Una dintre problemele cu care s-a confruntat UTCN este cea a spațiilor. În 2017, UTCN a făcut reevaluarea la prețul real al pieței a terenurilor sale aflate în patrimoniu, dar mai aleș a reușit achiziţionarea a două clădiri reprezentative din centrul Clujului, situate în str. George Bariţiu nr. 4-6 (fosta Casă de Modă) şi nr. 8 (sediul Băncii Transilvania).
“Clujul are o tradiție în domeniul informaticii, să nu uităm că aici s-au produs primele calculatoare Dacicc, deci exista deja baza. Mulți dintre specialiștii de la Institutul de Calcul, printre care mă număr și eu, sunt acum la UTCN, acea generație formează acum absolvenții de astăzi. Din păcate, noi am pierdut multe oportunități de a localiza firme în Cluj pentru că nu am putut atrage mai mulți investitori de calibru.
Proiecte mai mari înseamnă nu numai mai mulți oameni în universitate, ci și un spațiu mai mare, dotări de top, iar noi pe partea de electro suntem acum cam înghesuiți. Am reușit să achiziționăm acest sediu al fostei Bănci Dacia Felix, de pe str. Memorandumului, pe care l-am modernizat. Acum am cumpărat și clădirea Băncii Transilvania de pe str. G. Barițiu, de lângă Casa de Modă, care e și ea tot a noastră. BT a început să se mute, banca va avea un nou sediu, după care vom începe amenajarea, la Casa de Modă suntem mai avansați”, a subliniat prorectorul.
După parcurgerea paşilor legali necesari schimbării destinaţiei, proiectării, licitației și execuției lucrărilor de reamenajare a spaţiilor interioare, clădirile vor fi date în folosinţă, cu destinații de spații de învățământ, cercetare și manifestări științifice, până la începutul anului 2020.
În același an, 2017, universitatea a preluat în patrimoniu un imobil nou la extensia Alba Iulia, în vecinătatea cantinei care urmează să fie reabilitată cu fonduri structurale. UTCN a achiziționat un autocar nou destinat transportului studenţilor, cadrelor didactice, Clubului Cultural şi angajaţilor, un microbuz Mercedes Vito și o autoutilitară Ford Tranzit pentru transportul de marfă.

Probleme birocratice

Spațiile primite în administrare (câte unul la Cluj-Napoca, Alba Iulia şi Bistriţa) în suprafaţă de 8.046 mp, sunt în curs de reamenajare sau elaborare de proiecte. Clădirea Simtex, de pe Bd. Muncii, este în curs de reabilitare, lucrarea fiind executată din resurse proprii, în timp ce pentru restul clădirilor în administrare sau proprietate (Cluj-Napoca, str. Dorobanţilor nr. 71-73, cantina de la Extensia Alba Iulia şi imobilul din Piaţa Centrală nr. 29 din Bistriţa) au fost depuse trei proiecte pentru accesarea de fonduri europene.
“Se continuă demersurile pe lângă autoritățile locale pentru obținerea autorizației de construire a căminului studențesc din complexul Observator, cu finanțare de la Ministerul Educaţiei şi Compania Naţională de Investiţii, dar, din păcate, lucrurile evoluează extrem de greu din cauza multiplelor piedici birocratice de la nivelul Primăriei Cluj-Napoca”, atrage atenția rectorul Vasile Țopa.

Trei sferturi se angajează în România

Raportul rectorului UTCN relevă că în octombrie 2017, în cadrul celor 12 facultăţi, erau înmatriculați 20.130 de studenți, la buget și taxă, studii de licenţă și masterat.
Dacă gradul de reținere este aproape constant (88 %), procentul studenților integraliști era în creștere (53 %), o explicație fiind interesul lor de a fi eligibili pentru burse de merit și de performanță. 69 % dintre studenți devin absolvenți și 60 % licențiați, o situație îngrijorătoare, dar cu o evoluție pozitivă față de anul anterior, o creștere de 4,62 % (absolvenți), respectiv de 4,3 % (licențiați).
Absolvenții UTCN din promoția 2016 au fost angajați, în momentul completării chestionarelor la recepționarea diplomei, în proporție de 81 %, iar 70 % și-au găsit un loc de muncă la nivelul calificării, 79 % din absolvenții promoției fiind angajați în România. Cei mai mulți studenți internaționali erau din Republica Moldova (237), restul de 70 provenind mai ales din țări din Asia și Africa. 242 erau bursieri ai statului român, 65 studiau în regim cu taxă în lei sau în valută.
Printre marile companii cu care colaborează instituția sunt Continental, Emerson, MOL, NTT DATA Romania, Porsche, Renault, Robert Bosch, Vodafone, iar din mediul financiar, Banca Transilvania, BCR, BRD și Raiffeisen Bank.

Facultatea de Automatică și Calculatoare

Promovează învățământul și cercetarea științifică în domeniile calculatoare și tehnologia informației, respectiv ingineria sistemelor. Misiunea sa didactică este, pe lângă cea tradițională, de a pregăti specialiști în domeniile respective și cea de a adapta această pregătire pentru integrarea pe piața corespondentă a muncii din Uniunea Europeană și nu numai. Printre obiectivele sale specifice se numără compatibilizarea învățământului și cercetării cu orientările europene și adaptarea ofertei educaționale la cerințele pieței forței de muncă, dezvoltarea parteneriatelor cu mediul de afaceri, instituții și organizații din țară și internaționale.

Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației

Are actuala denumire din 2005. Oferta educațională pentru cei 1.600 de studenți vizează formarea de specialiști în inginerie electronică, telecomunicații şi tehnologii informaţionale (licență, master), inginerie şi management (licență), inginerie electronică şi telecomunicații (doctorat). Departamentele sunt bazele electronicii, comunicații, electronică aplicată. Facultatea oferă programe de studii în engleză și franceză. Practica se face la companii multinaționale și naționale de renume, iar cercetarea este fundamentală și aplicativă. Din 2005 a fost adoptat procesul Bologna pentru întreg ciclul de studii, iar din 2009 s-a trecut la studii licență pentru inginerie economică în domeniile electric, electronic și energetic.

Prezența UTCN pe internet (2016/2017)

• Vizitele pe website au crescut cu 40 %
• Căutări naturale pe site, în urcare de la 411.000 la 800.000
• Încărcare a paginii principale de la 500 la 200 ms
• Majorare a aprecierilor pe Facebook cu 12 %, la 12.600
• 60.000 de vizitatori unici pe conținut
• 430.000 de interacțiuni cu pagina
• 120.000 de clicuri pe conținutul paginii
• Evenimente accesate: Festivitatea Absolvenților 43.800, Pro Invent 8.200

CIFRE

Venituri încasate de universitate

• 2013: 198 mil. lei
• 2014: 206 mil. lei
• 2015: 216 mil. lei
• 2016: 225 mil. lei
• 2017: 258 mil. lei

Venituri proprii și din cercetare

• 2013: 31 mil. lei
• 2014: 34 mil. lei
• 2015: 36 mil. lei
• 2016: 39 mil. lei
• 2017: 40 mil. lei

Fonduri europene atrase

• 2013: 32 mil. lei
• 2014: 14 mil. lei
• 2015: 11 mil. lei
• 2016: 8 mil. lei
• 2017: 9 mil. lei

Cheltuielile UTCN

• 2013: 199 mil. lei
• 2014: 185 mil. lei
• 2015: 185 mil. lei
• 2016: 201 mil. lei
• 2017: 286 mil. lei

Bani obținuți din cercetare 2017

• Competiții naționale 15 mil. lei
• Competiții internaționale 4,6 mil. lei
• Fonduri europene 2,7 mil. lei
• Contracte firme locale 2,3 mil. lei
• Contracte firme străine 1,9 mil. lei

Sume atrase de facultăți din cercetare

• Electronică, Telecomunicații și IT 6,0 mil. lei
• Inginerie Electrică 5,5 mil. lei
• Construcții de Mașini 5,3 mil. lei
• Automatică și Calculatoare 4,9 mil. lei
• Ingineria Materialelor și Mediului 3,2 mil. lei

Cele mai mari proiecte la UTCN

• Tehnologii avansate pentru vehicule urbane inteligente: 15,6 mil. lei
• Microinvertoare pentru resurse regenerabile de energie: 8,7 mil. lei
• Sisteme robotice pentru reabilitate în îmbătrânirea sănătoasă: 8 mil. lei

de Călin POENARU

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Facultatea fără șomeri. Pepiniera de Cluj pentru Google, Facebook și Microsoft

Articolul următor

FOTO: TAGRO made by IRUM, primul tractor agricol românesc, prezentat oficial

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share