Clusterele, noul motor al stabilității economice în lume

Practicieni ai clusterelor din 18 țări și din România s-au reunit la Cluj-Napoca pentru a participa la evenimentul economic Transylvanian Clusters International Conference (TCIC), organizat de Consorțiul Clusterelor din Transilvania de Nord (CCTN). Concluzia: economia mondială depinde de dezvoltarea clusterelor.
Cu acest prilej, s-au evidențiat criteriile pe care clusterele le au de îndeplinit pentru a putea deveni noul motor al stabilității economice mondiale: să aibă curajul de a-și depăși limitele, să stimuleze colaborarea la toate nivelurile și să susțină manageri capabili să inspire schimbarea și să acționeze ca agenți ai inovației. În timpul întâlnirilor individuale pe care participanții le-au avut la sesiunea de brokeraj – matching – au fost conturate dorințele de dezvoltare și de internaționalizare a clusterelor reprezentate la Cluj de experți veniți din Europa, Asia sau Australia.
România, un puzzle semnificativ
Cei 10 specialiști din sesiunea plenară au subliniat importanța și poziția privilegiată pe care și-au creat-o clusterele de la Cluj, între care se numără și o asociere certificată drept de aur la nivel european: Cluster Mobilier Transilvan. „Clujul are acel spirit al inovației, care declanșează dezvoltarea clusterelor în România”, a spus Daniel Coșniță, președintele Asociației Clusterelor din România (Clustero).
El a menționat că organizarea, de patru ani încoace, a Conferinței Internaționale a Clusterelor Transilvănene este un exemplu de bune practici ce a stimulat și alte regiuni din țară să deruleze evenimente similare: la Galați a fost organizată Conferința Națională a Clusterelor, iar, la București, un eveniment pentru clusterele din Europa. Mediul de afaceri din zona noastră a fost descris nu doar ca foarte interesant, ci un „puzzle semnificativ”, datorită legăturilor create prin clustere între agenții economici, industriile creative, administrația publică și mediul academic.
Bugetarea participativă, promovată de primărie
“Faptul că reprezentanții clusterelor s-au reunit la Cluj și nu la București dovedește faptul că acest concept de regionalizare, promovat atât de mult la nivel european, începe să prindă rădăcini. Primăria Cluj-Napoca este prima din România care promovează bugetarea participativă, așadar, Clujul este un deschizător de drumuri în țara noastră. Ca să facem inovare trebuie să lucrăm în parteneriat deoarece trăim într-o lume în care integrarea în lanțurile de valori este foarte importantă.
În România, aceste lanțuri de valori sunt fragmentate, în unele domenii se lucrează cu țări din UE, cum ar fi Germania, dar conectarea trebuie să fie mult mai bună. Este timpul să ne conectăm nu numai la Europa, ci și la piața internațională. Managementul clusterelor din România este foarte apreciat, Clusterul Mobilier Transilvan deține calificativul Gold, fiind între primele 10 din Europa”, susține președintele Clustero.
Clusterele, tratament de criză în Țara Cangurilor
Prin însăși structura lor, închegată din oameni specializați, ambițioși, curioși, cu spirit antreprenorial, clusterele reușesc să fie structuri adaptabile, comunicative și colaborative. Aceste caracteristici le fac fiabile pentru a gestiona proiecte relevante și cu impact. Tracy Scott-Rimington, care a zburat 25 de ore din Australia în Transilvania pentru a reprezenta platforma internațională pentru clustere TCI Network, consideră că finanțările din partea administrațiilor publice locale, naționale și internaționale ar trebui să-și îndrepte atenția înspre aceste asocieri.
„Politicile publice trebuie gândite pentru clustere, căci ele au capacitatea organizațională de a implementa proiecte, iar dacă nu cheltui bani pentru a investi în clustere, îi cheltui degeaba”, a spus specialista, cu o experiență de 30 de ani. Ea a lucrat în mod direct cu clustere din acest stat și cunoaște toată gama de provocări pe care le întâlnesc acestea.
„Majoritatea clusterelor australiene sunt autodidacte, au vizibilitate redusă și sunt neconectate între ele, mai cu seamă din cauza distanței fizice mari dintre orașe și regiuni. Totuși, în ultimii ani, prosperitatea Australiei și produsul intern brut au fost în scădere, așa că revin la modă clusterele, care pot contribui la creșterea economică a unor noi domenii”, a adăugat aceasta.
Două exemple de clustere de succes sunt Food Innovation Australia Limited, care a lansat primul program național de finanțare pentru clustere, iar câștigătorii vor fi anunțați în 6 iunie la evenimentul TCIOceania 2018 Forum, și Uluru Field of Lights, o inovație fascinantă în turism – domeniu mai puțin vizat de noi tehnologii – realizată în parteneriat cu industriile creative, pentru a transforma un câmp în atracție turistică, cu ajutorul instalațiilor de lumini multicolore.
Taxa pe soare a lovit în panourile din Spania
„Clusterele pot deschide calea start-up-urilor spre a deveni afaceri la scară mare și pot fi motorul pentru modernizarea industrială a Europei”, consideră Bianca Dragomir, cluster manager al AVAESEN. Activă în domeniul energiilor regenerabile, asocierea a crescut foarte mult în ultimul an și include 275 de start-up-uri noi create în Valencia (Spania) și în alte 12 regiuni din Uniunea Europeană (UE). După ce în 2013, Spania a introdus o taxă pe soare care a doborât antreprenorii ce își bazau activitatea pe panouri solare, succesul a venit datorită clusterului, prin care s-au inițiat afaceri în Japonia și Marea Britanie.
„Problema rămâne piața internă a energiei regenerabile din Spania. Recent, autoritățile spaniole au permis unor întreprinderi mici și mijlocii (IMM) care produc energie cu ajutorul morilor de vânt să folosească terenuri vaste, ce fuseseră anterior alocate unor corporații multinaționale, dar care nu au mai început să construiască nimic din cauza crizei economice”, a povestit Bianca Dragomir. Ea a adăugat că între antreprenorii incluși în AVAESEN sunt și inventatorii și producătorii unui model inovator de elice pentru turbine eoliene, care au crescut eficiența cu 30 % și au scăzut costurile de mentenanță cu 40 %.
Horizon 2020, borcanul cu miere departe de români
Eoghan O’Neill, reprezentant al Comisiei Europene (CE), a pus accentul pe oportunitatea pe care o are România, care va prelua președinția acesteia timp de șase luni, din ianuarie 2019. „Mi-ar plăcea să văd mai mulți români finanțați prin platforma europeană Horizon 2020, însă eu sunt doar un birocrat, nu decid cine e finanțat”. O’Neill a subliniat că procesul de aplicare pentru finanțări în cadrul acestei platforme a fost simplificat: aplicarea constă într-un document de doar 10 pagini, nu zeci de pagini, și poate fi depus de o singură entitate legală. Universitățile pot aplica pentru programe de cercetare, cu idei inovatoare, pe care vor să le testeze, fiindcă la nivel european cercetarea și inovația redevin priorități, iar Horizon 2020 este instrumentul financiar folosit de UE pentru a susține inovarea și a asigura competitivitatea Europei la nivel global.
Coreenii aruncă în joc 7,5 miliarde de dolari
Byoungha Lee, manager pentru IMM din cadrul agenției naționale de profil din Coreea de Sud, a dezvăluit întreg sistemul de suport pentru acest tip de companii, unul la care România poate doar să viseze în prezent. Numai în acest an, agenția are un buget de finanțări de 7,5 miliarde de dolari. “IMM-urile noastre susțin 99 % din economia coreeană, cuprind 87 % dintre totalul de angajați și generează 50 % din produsul intern brut național. Avem 31 de oficii regionale, 10 birouri înființate în străinătate. Ne-am extins în Vietnam, Peru, Iran, India, Thailanda, dar vrem să ajungem și în România, Rusia sau China.
Finanțăm companiile tinere, industriile strategice, promovarea exporturilor, folosirea tehnologiilor, avem fonduri pentru start-up-uri pentru a intra pe piețe noi, globale, de aceea încheiem parteneriate cu guvernele străine, evenimente bilaterale. Ne uităm și la acele companii care au întâmpinat dificultăți în accesarea de împrumuturi de la instituțiile financiare, dar cu potențial bun pe termen lung.
Avem politicile noastre proprii de creditare, facem diagnoze, analizăm finanțarea IMM-urilor, venim cu soluții, oferim programe personalizate, cu contribuție tehnică și financiară. 500 de tineri sunt cuprinși anual în activități de training, branding, marketing, pentru a fi ajutați să își dezvolte propriile start-up-uri. În 35 de ani de existență a agenției au primit sprijin 1 milion de întreprinzători”, a punctat Byoungha Lee.
Antreprenoriatul în România, o poveste de insucces
Fostul ministru al educației și cercetării, Adrian Curaj, recunoaște că avem lipsuri serioase în sectorul antreprenorial, dar este convins că viitorul sună bine. “Ca inovație de business nu stăm foarte bine în România, la nivel european suntem undeva la 4,5 din 10, însă ne propunem să îmbunătățim acest indicator, iar CE ne oferă un ajutor de care nu putem să nu ținem seama. Întărirea mediului antreprenorial, transparență, big data sunt direcțiile de urmat.
Iată că în Cluj avem un asemenea ecosistem care se dezvoltă frumos. La nivel național noi am creat o platformă virtuală pe care poate fi vizualizată activitatea de cercetare în România, instituțiile care o promovează și facilitățile de care dispun, dar și profilul cercetătorilor. Problema este că aceste instituții nu prea cooperează între ele, inclusiv la Cluj, și tocmai aici intervine rolul activ al clusterelor. Sunt diferențe mari între regiuni asupra politicilor de cluster”, a subliniat Adrian Curaj.
Președinția CE: oportunitate pentru clusterele noastre
Țara noastră și-a anunțat intenția de a organiza conferința europeană a clusterelor, ținând cont că va deține președinția Consiliului UE, a anunțat Manuela Cazana, director în Ministerul Economiei. “Am transmis că vrem să derulăm această conferință în perioada 14-15 mai 2019, la București, pe timpul președinției României. La Ministerul Economiei vom lansa mai multe programe de sprijinire a clusterelor, în contextul strategiei industriale a țării, care este în curs de definitivare, ce va include și politica de clustere a României. Avem la nivel național 70 de proiecte de clustere, dintre care 1 de nivel Gold, 10 Silver și 30 Bronze. Vrem să sprijinim aceste clustere pentru dezvoltare, penetrare pe piața internațională, marketing și branding. Intenția noastră este de a încuraja inovarea, incubatoarele de afaceri, centrele de transfer tehnologic”, a menționat aceasta.
Parcurile industriale și aeroportul, oferta Clujului
“În municipiul Cluj-Napoca, una dintre cele mai mari valori o reprezintă universitățile, la nivelul județului se pot face investiții în parcurile industriale Tetarom, iar aeroportul este cea mai mare poartă de intrare a investitorilor în Cluj, care face legătura cu toate marile companii. Clusterele au un rol de motor al dezvoltării zonei, și vorbesc aici inclusiv în calitate de președinte al Clusterului AgroTransilvania. Faptul că au venit aici reprezentanți ai mediului de business tocmai din îndepărtata Asie spune multe despre dezvoltarea acestor asocieri”, a menționat Istvan Vakar, vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj.
“Acest eveniment internațional își propune să facă din Cluj-Napoca o poartă între UE și Asia, creând o conexiune între oameni și oferind posibilitatea orașului nostru de a asigura un cadru prietenos pentru noi parteneriate, reunind cercetarea și inovarea în domeniul afacerilor. Cluj-Napoca și Regiunea Transilvania de Nord sunt recunoscute pe plan internațional ca un model de bune practici pentru colaborarea și implicarea clusterelor, fiind astfel recompensate cu Premiul Lumminary în anul 2017 pentru crearea unui peisaj puternic de inovare, la Gala premiilor Lumminary din cadrul Open Innovation Conferința 2.0”, a amintit viceprimarul Clujului, Dan Tarcea.
Promisiuni de la guvern: simplificare și bani
“Ne vom implica în o mai bună atragere a banilor europeni către clustere, prin două componente importante: simplificare și eficiență care să ducă la o mai bună absorbție a acestora, mai ales că bugetul UE va fi mai redus din anii următori. Inițiativele concretizate la Cluj ne ajută la crearea unui cadru național eficient, faptul că ele funcționează atât de bine reprezintă un exemplu demn de urmat.
Vom forma un grup de lucru la nivel interministerial în care vrem să cooptăm și cei mai importanți investitori pentru a atrage cât mai bine aceste fonduri structurale. Va trebui să reînnoim agenda componentei de cercetare-inovare. Cel mai greu va fi însă să schimbăm mentalitatea oamenilor, mai ales din aparatul de stat”, a anunțat Tudor Bogdan Rogin, consilier al primului ministru.
Interconectarea și colaborările, șansa clusterelor
300 de invitați din 19 țări au participat la TCIC 2018, organizată de CCTN. Conferința din 17 și 18 mai a propus schimburi de bune practici – idei inovatoare și tehnologii performante – între oameni de afaceri, antreprenori, experți și inventatori, care înțeleg că interconectarea și colaborările îi ajută să fie mai competitivi pe piață. TCIC este un eveniment apărut din dorința de a crea proiecte inovatoare comune cu parteneri strategici din mai multe țări.
Ediția din acest an a fost inclusă în cadrul Zilelor Clujului, pentru a sublinia dorința comunității locale de a se defini drept oraș al inovației și a avut scopul de a pregăti România pentru a prelua președinția Consiliului UE, prin dezvoltarea la nivel internațional de relații economice, academice, culturale și instituționale. Asocierile organizatoare au fost Clusterul Mobilier Transilvan, iTechTransilvania Cluster, AgroTransilvania Cluster, Clusterul TREC și Clusterul de Industrii Creative Transilvania.
TCIC 2018 este un eveniment coorganizat de Primăria și de Consiliul Local Cluj-Napoca, Comisia Europeană, ARIES Transilvania, Clustero.eu, sub patronajul Ministerului Economiei, cu sprijinul European Cluster Collaboration Platform, SBC – Small & Medium Business Corporation, Open Bridge Consortium, Danube Transnational Programme, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare, EO ClimLab Romania, ROCK, Agenția Spațială Europeană, Zona Metropolitană Cluj, Tetarom, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj.
Personalități “grele”, din toate colțurile lumii
Cei 42 de invitați au pus în discuție teme de mare interes pentru comunitățile de oameni de afaceri și antreprenori. Bianca Dragomir este prima femeie care a câștigat titlul de cel mai bun manager de cluster din Europa (2016), activează în Spania ca expert în tehnologii curate și antreprenoriat cu amprentă redusă asupra mediului și a fondat primul think tank din această țară pentru orașe inteligente (smart cities). Profesorul universitar Junko Kimura (Japonia) predă teoria culturii de consum și a clarificat mecanismele care provoacă tendințe consumeriste. Printre invitați s-au numărat Alain Heureux, antreprenor în serie din 1984, care a incubat în ultimii opt ani 60 de start-up-uri de industrii creative, Changheon Kim, expert în energii regenerabile din Coreea de Sud, Roumen Nikolov, pasionat al inovării digitale, a cărui muncă este în domeniul viitoarelor tehnologii prin internet.
Întâlnirile face-to-face, desfășurate separat
Participanții la conferința internațională a clusterelor din Transilvania au fost încurajați să își creeze legături directe prin înscrierea în sesiunile de matching. În cadrul acestor întâlniri față în față, fiecare și-a putut alege partenerii de dialog din domeniile proprii de interes. Platforma de potrivire B2Match le-a permis tuturor să își creeze un profil personal și să își stabilească diferite întâlniri: Business to Business, Business to Cluster sau Business to Governance.
Material realizat de Călin POENARU
Clusterele în România (2017)
Total: 70
Aur: 1
Argint: 20
Bronz: 38
Consorții regionale: 3
Rețele naționale: 3
Buget de sprijin: 2,5 mil. euro
Sursa: Ministerul Economiei