Principala noutate legată de învățământul profesional dual în 2018 este adoptarea Legii 82, în această primăvară, prin care a fost aprobată OUG 81, emisă în 2016. Legea a introdus și câteva modificări la ordonanța amintită. Statistic, pentru anul școlar viitor învăţământ dual (2018-2019), cifra de școlarizare pentru învățământul dual solicitată de firme s-a realizat în proporție de 70%, iar cea pentru învățământul profesional în procent de 73%.
Companiile private au luat-o înaintea statului, confruntați cu criza forței de muncă. Astfel a apărut în 2012, Școala Profesională Germană Kronstadt, prima școală profesională în sistem dual german din România, cu susținerea a 18 companii puternice din zona Brașovului – Schaeffler, Stabilus, Preh, Aerotec, Draxlmaier, Kronospan, JD Norman Industries, NBHX Rolem, Continental, Hutchinson, Ramoss Com, Caditec, Hawema Tooling, S&S, Schneider, Linge Mann, Quin Romania, Elmas, Euro Est Turbo Center.
După 4 ani de funcționare a învățământului dual, susținut de companii private, a venit și prima reglementare guvernamentală – OUG 81 din 2016. Însă nu una mulțumitoare, cum apreciam în materialul realizat anul trecut pe marginea acestui tip de învățământ. Dacă în 2017 anunțam că legea privind învățământul dual e în parcurs legislativ, vestea bună este că parlamentarii au înțeles că piața se confruntă cu o criză a forței de muncă și că trebuie luate măsuri, legislative mai întâi.
În vigoare din 6 aprilie 2018, Legea 82 a introdus câteva modificări la OG 81 din 2016. Astfel, potrivit actului normativ, “Învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional și tehnic care se desfășoară pe bază de contract și are următoarele caracteristici: a) este organizat, într-un cadru unitar, de către unitățile de învățământ la solicitarea operatorilor economici sau a structurilor asociative interesate, cum ar fi camere de comerț, asociații patronale de ramură, clustere în calitate de potențiali angajatori și parteneri de practică; b) asigură o rută alternativă de educație și formare profesională, organizată pe bază de parteneriat și conform unor contracte individuale de pregătire practică încheiate cu operatorii economici care asumă ca responsabilitate principală pregătirea practică a elevilor; c) operatorii economici asigură pregătirea practică a elevilor, bursă, cel puțin la nivelul celei acordate din fonduri publice pentru învățământul profesional, și alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor; d) se bazează pe un parteneriat extins, asigurând colaborarea dintre unitățile de învățământ partenere, autoritățile publice centrale și locale și mediul economic și asociativ.” (art. 25 din lege)
De asemenea, o altă prevedere importantă stabilește cerințele învățământului dual, și anume: a) încheierea contractului de parteneriat între unul sau mai mulți operatori economici sau între structuri asociative/un consorțiu de operatori economici, unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea școlară, contract care stabilește condițiile de colaborare, drepturile și obligațiile părților, precum și costurile asumate de parteneri; b) încheierea contractului individual de pregătire practică dintre elev, respectiv părintele, tutorele sau susținătorul legal al elevului minor, operatorul economic și unitatea de învățământ, contract care stabilește drepturile și obligațiile părților. (6) Organizarea și funcționarea învățământului dual, accesul în învățământul dual, durata și conținutul programelor de pregătire profesională, modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării sunt reglementate prin metodologii specifice, propuse de Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, aprobate prin ordin al ministrului educației naționale, în urma consultării reprezentanților operatorilor economici și a altor structuri reprezentative ale mediului economic interesate.” (art. 25)
Legea mai prevede că o clasă în învățământul dual cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 20 și nu mai mult de 30, iar clasele din învățământul dual pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite.
Facilități pentru firme și elevi
Legea mai reglementează facilitățile fiscale care pot fi acordate firmelor care sunt partenere în învățământul profesional și tehnic. Astfel, companiile își pot deduce cheltuielile, și anume își pot deduce din venitul impozabil cheltuielile efectuate în baza contractelor încheiate cu unitățile de învățământ pentru organizarea şi desfăşurarea învăţământului profesional şi tehnic, își recuperează din punct de vedere fiscal, prin deducerea amortizării, cheltuielile aferente cu mijloacele fixe și investițiile, efectuate în baza contractelor încheiate cu unitățile de învățământ, pentru organizarea şi desfăşurarea învăţământului profesional şi tehnic. Deductibilitatea cheltuielilor efectuate se aplică și în cazul activităților independente.
Pentru elevi, principala facilitate este neimpozitarea a burselor, premiilor şi altor drepturi sub formă de cazare, masă, transport, echipamente de lucru/protecţie şi altele asemenea primite de elevi pe parcursul învăţământului profesional şi tehnic.
Cum stăm?
Învățământul dual vine ca un răspuns la problema lipsei de forță de muncă și a forței de muncă calificată în diferite domenii de activitate, așa cum a fost subliniată la sfârșitul lunii septembrie, la Cluj-Napoca, unde reprezentanții AHK au organizat o întâlnire tematică legată de învățământul dual. În urma întâlnirii desfășurate la Universitatea Babeș-Bolyai au fost stabilite mai multe teme de îmbunătățit în învățământul profesional dual din România.
Potrivit concluziilor, aceste teme sunt: pregătirea tehnică în școala generală – crearea unui fundament din timpul gimnaziului pentru deprinderile practice, cadrele didactice să fie la curent cu dezvoltările tehnologice din piață pentru a putea pregăti elevii pentru ceea ce vor găsi în practică, prelungirea duratei învățământului dual până la 3,5 ani, necesitatea corelării COR cu nomenclatorul calificărilor din învățământul profesional dual, acordarea unor facilități fiscale celor care investesc în această formă de învățământ (mai mult decât deducerea cheltuielilor), nevoia unei campanii naționale de imagine pentru promovarea acestui tip de învățământ și nevoia unui dialog constant și structurat între cei doi parteneri de formare – școală și companie.
Temele de îmbunătățit au fost dezbătute în luna noiembrie, la “EduPro Summit #1 – Educate for future”, conferinţă organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană şi Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti. La acest eveniment, ministrul interimar al Educației Naționale, Rovana Plumb, a arătat că numărul de elevi şcolarizaţi prin învăţământul profesional a crescut de la 11.368 elevi în anul şcolar 2012 – 2013, la 84.958 de elevi în anul şcolar 2018 – 2019. Aceeași creștere se observă și legat de învăţământul dual care este organizat în 128 de şcoli (dublu faţă de anul trecut), cu un total de 4.244 elevi, pentru care au fost încheiate contracte de parteneriat cu 297 de operatori economici, potrivit unor informații preluate de Agerpres.
Pe de altă parte, încă este loc de creștere și de dezvoltare. Potrivit unor date ale Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK, companiile au solicitat pentru anul școlar 2018-2019 5.553 de locuri în învățământul dual. Cifra de școlarizare realizată este de 4.100 de elevi, ceea ce reprezintă 70% din cea solicitată.
În învățământul profesional, companiile au solicitat 37.106, iar cifra de școlarizare realizată este de 26.050, ceea ce înseamnă un procent de 73%.
Iar aceste cifre depinde cum le privim, optimist sau pesimist.
de Ligia VORO
Articol publicat în ediția 82 a revistei Transilvania Business, decembrie 2018, ediție dedicată industriei automotive din România
