Prof. dr. Leonard Azamfirei, rectorul UMF Tîrgu Mureș: ”UMFST va trebui să găsească soluții de interacțiune cu producătorii și cu beneficiarii de tehnologie”

De-a lungul timpului, medicina a înregistrat numeroase progrese, într-un ritm rapid, iar o medicină modernă ține pasul cu progresele din domeniul tehnologiei. Pentru a facilita acest demers, dar nu numai, Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) din Tîrgu Mureș a fuzionat cu Universitatea ”Petru Maior” (UPM) din Tîrgu Mureș, punând astfel bazele creării Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST), o universitate unică în România, care va reuni sub cupola sa posibilități multiple de studii aprofundate și transdisciplinare. De ce a fost necesară o astfel de fuziune și care sunt avantajele pe care le aduce un asemenea demers? Ne oferă răspunsul la aceste întrebări, precum și mai multe informații, prof. dr. Leonard Azamfirei, rectorul UMF Tîrgu Mureș.
În anul 2014 s-a realizat Consorțiul Universitar Tîrgu Mureș, între UMF-UPM, având drept obiectiv principal întărirea rolului academic. Care au fost premisele de la care a pornit ideea de colaborare între cele două universități și mai apoi fuziunea lor?
Consorțiul UPM-UMF, realizat în 2014, a avut ca obiectiv principal întărirea rolului celor două universități mari din Tîrgu Mureș, dezvoltarea nu doar a mediului academic dar și a întregii regiuni. Legea Educației Naționale prevedea faptul că universitățile se pot asocia sub formă de consorțiu pentru proiecte în comun. Noi ne-am dat seama că cele două unversități sunt complementare și împreună pot crea proiecte în domeniul medical, împreună cu resursa umană și cu suportul tehnic sau socio-uman, din partea UMF Tîrgu Mureș. Problema a apărut când am încercat să punem în practică acest consorțiu, pentru că legislația primară, deși era una generoasă și aparent încurajatoare, nu a fost urmată de o legislație secundară care să facă posibilă funcționarea unui consorțiu. Practic, în acest moment o asemenea funcționare nu este reglementată. Am avut proiecte pe care nu le-am putut pune într-o formă juridică corectă. Spre exemplu, ideea de a face un masterat pe domeniul dreptului sanitar, la care am creat o curriculă foarte modernă s-a blocat în faptul că nu se știa cine oferă diploma de absolvire, UMF sau UPM? Pentru că aceste diplome trebuie să aibă un emitent unic, care să fie o universitate, nu două universități sau un consorțiu. În această situație am fost și cu alte proiecte pe care le gândeam pe anumite programe de licență și pe care doream să le construim. Colaborarea în consorțiu a funcționat bine, mai ales în cadrul unor proiecte de cercetare pe care le-am avut în comun.
Au fost situații în care UMF a fost lider de contracte și UPM a fost partener sau altele în care UPM a fost lider de contracte și noi am fost parteneri. Am câștigat mai multe proiecte în ultimii ani, printr-o asemenea formă de colaborare, din domeniul materialelor cu aplicabilitate în medicină, în domeniul modelelor matematice de studiu a fenomenelor biologice. Unele s-au și încheiat, altele sunt în derulare.
Această colaborare, încă de dinainte de a avea acest consorțiu, are la bază, dincolo de relația instituțională, relațiile interumane dintre noi, foarte importante, pentru că de-a lungul timpului și cei de la UMF și cei de la UPM s-au considerat a fi membri ai aceluiași spațiu academic târgumureșean.
Cu toate acestea, pentru o eficientizare a relației dintre cele două universități, a trebuit să căutăm o altă soluție, mai eficientă, în afara consorțiului. Acesta a fost necesar până la un punct, pentru că ne-a creat cadrul prin care am putut să ne cunoaștem mai bine și am văzut cu adevărat ce au în comun cele două universități.
Prin crearea unei universități unice se oferă posibilități multiple de studii aprofundate și interdisciplinare. Vă rog să oferiți mai multe detalii.
Posibilitatea unor studii interdisciplinare este un avantaj major al acestei unificări dintre cele două universități. Desigur, coloana vertebrală a universității UMFST, în mod natural, va rămâne programul de Medicină, foarte bine cotat la nivel național dar și internațional, dar și programele de Medicină Dentară și Farmacie. Însă, luând în calcul mediul în care trăim și direcția spre care se îndreaptă medicina în acest moment, care este interdisciplinară, integrativă, trebuie să realizăm că o bună parte dintre programele de la Universitatea ”Petru Maior” pot să fie componente importante ale instruirii integrative din medicină. Consider importantă crearea, în perspectivă, a unor programe de inginerie medicală, informatică medicală, inginerie chimică, biochimie pentru că acest oraș, prin serviciile medicale oferite și prin industria chimică și farmaceutică, și mă refer la combinatul Azomureș, la E.ON, la fabricile de medicamente, are nevoie de specialiști.
În egală măsură văd lucruri în comun și cu programele socio-umane. Este nevoie, într-o medicină modernă, nu doar de medici, ci și de specialiști în psihologie medicală, în sociologie medicală, în economie și management sanitar. Este nevoie de specialiști în limbi străine medicale – engleză, germană și franceză, în drept sanitar, fie ca programe de licență, fie ca programe de masterat. Pactic, cele mai multe dintre specializările de la UPM se vor regăsi printr-o adaptare necesară la ceea ce înseamnă contribuție la medicina integrativă. Vor exista, cu siguranță, și anumite programe care își păstrează componenta lor actuală și pe care le vom ajuta să funcționeze în parametrii optimi.
Sunt însă și domenii unde trebuie să gândim lucrurile mai larg, în așa fel încât la ele să aibă acces nu doar specialiștii cu formare de bază în acel domeniu, ci și cei care sunt în relație directă cu domeniul medical, oameni care nu lucrează neapărat în spitale, dar care interacționează cu pacienții, cu fenomenul medical sau cu industria medicală sau farmaceutică. Trebuie să lărgim semnificativ oferta noastră către domenii care au interacțiune cu actul medical.
În continuare, studenții care vor opta pentru medicină la UMFST vor studia medicina, la fel ca și până acum, întrucât, în esență este aceeași universitate -UMF dar, în plus, cine va opta pentru inginerie, de exemplu, o va putea face, având ocazia în cadrul aceleiași universități să urmeze cursuri interdisciplinare. Mai exact, viitorii medici sau farmaciști vor putea opta și pentru cursuri opționale în care să capete cunoștințe de inginerie medicală, de științe exacte aplicate în medicină, desigur, printr-o adaptare inteligentă la nevoile de formare a fiecărei profesii.

Prin fuziunea dintre UMF și UPM se dorește crearea de noi programe de studii pentru a oferi pieței muncii specialiști în medicina modernă. Făcând un arc peste timp cum credeți că va arăta învățământul medical modern predat la Tîrgu Mureș?
Peste timp, UMF Tîrgu Mureș va arăta diferit de cum este acum. Va fi una dintre universitățile mari din România pentru că va avea peste 10.000 de studenți. Va rămâne unul dintre cele șase UMF-uri, dar va fi un UMF cu specific aparte. Va fi, prin numărul de studenți, cel mai mare UMF din țară, diferit însă prin aceste programe interdisciplinare pe care le vom integra în activitatea de învățământ medical. Va fi o universitate ce își va păstra caracterul multicultural pe care îl are și acum, cu învățământ în limbile română, maghiară și engleză și poate și alte limbi de circulație internațională. Va fi o universitate care va acoperi o plajă cât mai largă din interesul studenților, dar și a angajatorilor interesați de domeniul medico-farmaceutic.
Ați identificat sectoare/domenii unde există sau considerați că va exista o cerere mare de forță de muncă calificată pe care viitorii absolvenți ai UMFST le vor putea accesa?
Există, în acest moment, o cerere mare de forță de muncă și o ofertă insuficientă. Învățământul tehnic în România și în Tîrgu Mureș, luând în calcul situația existentă la nivel regional dar și tendința de emigrare, încă nu reușește să facă față nevoilor, așa cum nu reușim să facem față cu numărul de medici pe care îi școlarizăm, nici nevoilor de asistență medicală. Tendința actuală nu pare să se diminueze în viitor. Din acest motiv, trebuie să analizăm foarte clar cererea pe piața muncii, să calificăm studenți pentru piața muncii la modul real, să le dăm abilități și competențe, iar acele programe care au cerere poate mai redusă să le redimensionăm. Nu este firesc să investești pe termen lung în programe de învățământ în care angajabilitatea este redusă, deși sunt anumite domenii în care nu rentabilitatea este elementul definitoriu. Și, până la urmă, acest lucru este și problema universităților mari care școlarizează mii de studenți în calificări care nu se cer pe piață, pentru că sunt interesate mai puțin de ce se întâmplă după absolvire, ori pe noi lucrul acesta trebuie să ne preocupe foarte mult. Universitățile pot fi mari prin numărul de studenți, dar sunt bune prin numărul de absolvenți angajați. Este, până la urmă, și o problemă de politică educațională, de a vedea ceea ce are nevoie, cu adevărat, societatea.
Medicina personalizată și cea computațională reprezintă domenii de viitor ale medicinei la nivel mondial. La UMFST se poate vorbi de o deschidere în acest sens? Cât de departe suntem de ceea ce se întâmplă în țările mai dezvoltate?
Cred că nu suntem deloc departe. Ne-am deschis deja pe această zonă și un argument este și faptul că în decembrie vom organiza o conferință internațională de un nivel foarte ridicat, cu specialiști din întreaga lume, legat de medicina personalizată.
SMART University, concept patentat de UMF, aflat în faza de implementare, reprezintă, iarăși, un mare pas înainte, în care IT-ul, tehnologia informațională, este pusă acolo unde îi este locul. Studenții noștri sunt extrem de receptivi la aceste lucruri pentru că, până la urmă, medicina viitorului este o medicină strâns legată de tehnică. România și UMFST vor trebui să găsească soluții de interacțiune cu mediul privat, cu producătorii și cu beneficiarii de industrie, de tehnologie.
Ne preocupă, de asemenea, domeniul de computational thinking, de integrare a platformelor de bioanaliză în medicina de precizie.
Cred că în UMFST se poate crea spațiul și cadrul necesar unde să se adauge valoare și creativitate în acest domeniu de mare viitor.
Prin formarea de specialiști se va putea atrage atenția marilor companii de la nivel mondial, care produc astfel de aparatură și echipamente medicale, să vină în România pentru a deschide departamente de cercetare și dezvoltare, dar și producție?
Am lansat deja, prin intermediul unor ambasadori ai unor țări puternic industrializate, invitația către mai multe companii importante de tehnologie medicală de a iniția discuții pentru a gândi pe termen lung un parteneriat cu aceste companii importante.
Cred că trebuie să ne aplecăm mult mai puternic asupra relației cu mediul privat pentru că mediul privat performant nu face doar producție, ci face și cercetare. Cercetarea se face, de regulă, în universități și, dacă în acest domeniu de vârf vom intra în noua formă de organizare a universității, cred că va fi un câștig pentru ambele părți, și pentru firme, pentru că vor avea o expertiză suplimentară și pentru noi, pentru că vom fi beneficiarii acestor proiecte.
Prin fuziunea dintre UMF Tîrgu Mureș și UPM Tîrgu Mureș se va crea o universitate unică, cu peste 10.000 de studenți și peste 500 de cadre didactice. Comasarea urmează procedurile administrative la nivel central și va intra în vigoare odată cu publicarea deciziei de modificare a structurii, în Monitorul Oficial. Din punct de vedere didactic, fuziunea va opera din anul universitar 2019/2020.
de Arina TOTH