Undă verde de la Apele Române pentru conectarea Clujului la Autostrada Transilvania

Administrația Bazinală de Apă Mureș (ABAM) a emis avizul de gospodările a alpelor pentru Drumul Expres Tureni – Autostrada Transilvania.

Avizul de la ABAM este un pas către obținerea acordului de mediu pentru DX A3 | Foto: Viorel Băltărețu

Administrația Bazinală de Apă Mureș (ABAM) a emis avizul de gospodărire a apelor pentru Drumul Expres Tureni – Autostrada Transilvania (DX A3).

“Acesta este un pas important în deblocarea procedurii de autorizări. În 5 aprilie e analiza documentației de către Agenție de Protecție a Mediului și – sperăm – emiterea avizului favorabil. În 10 zile de la acest moment, emiterea acordului de mediu. Ultimul document deschide calea spre finalizarea studiului de fezabilitate, cu hotărârile de guvern de adoptare a indicatorilor tehnici economici și de expropriere.

Există deja o întârziere în procesul de autorizări. Cu toate acestea, încă văd posibilă finalizarea drumului expres până în 2024, dacă Ministerul Transporturilor nu se împiedică în birocrație sau alte interese și priorități”, consideră deputatul Viorel Băltărețu.

DX Cluj – Dej, cu șanse reduse

Acesta a atras atenția că, în decembrie, DX Cluj – Dej era depunctat în planul investițional  2020-2030 (poziția 24 din 26 drumuri planificate pentru reabilitare în acest deceniu). “Nejustificat, în condițiile în care traficul între cele două orașe, de 15.000 mașini pe zi, este similar cu al altor proiecte care vor primi bani europeni”, spune Băltărețu.

La finele anului trecut a avut loc o dezbatere publică privind emiterea acordului de mediu pentru conexiunea dintre A3 (zona Turda) și Drumul Național 1 (zona Tureni), organizată de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii din România. Raportul privind impactul asupra mediului și a studiului de evaluare adecvată pentru proiectul de construire a DX A3 a fost depus. APM Cluj poate emite sau nu acordul de mediu.

Fauna care blochează proiectul

Asociația Pro Infrastructură (API) a solicitat instituțiilor de mediu să reducă durata studiului de observare a faunei de pe traseu. “În 2009, Bechtel a dat în trafic o parte din A3 fără acces între capetele situate la 40 km. Am susținut această procedură de mediu acolo unde infrastructura traversează păduri sau arii protejate. Aici ne exprimăm dezacordul față de excesul de zel care întârzie un proiect cu o reală valoare pentru sănătatea oamenilor.

Turda nu va mai respira noxele vehiculelor în tranzit. Clujul și Turda primesc acces mai bun la rețeaua de autostrăzi. Satele din Tureni câștigă pe toate planurile. Uneori proiectele mai mici de infrastructură au un efect la fel de mare ca loturile de autostradă. Cerem Ministerului Mediului să dea dovadă de rațiune când decide studierea impactului asupra faunei în terenuri exclusiv agricole, puternic antropizate”.

Proiectul Autostrăzii Transilvania (Braşov – Borş), parte din A3, a început în 2004, în baza unui contract încheiat cu compania americană Bechtel. Acesta trebuia executat până în 2012. A3 a fost împărțită inițial de autoritățile române în două proiecte, București – Brașov și Brașov – Cluj-Napoca – Borș. Lungimea sa era de 584 km.

Exit mobile version