Asociația Firmelor Bihorene (AFB), o organizație patronală înființată în 2011, care are în prezent peste 200 de membri, vrea să modifice optica acordării facilităților pentru firme la nivelul Oradiei.
Dacă până în prezent primordial în acordarea de diferite facilități este crearea de noi locuri de muncă, Octavian Dan, președintele AFB, crede că acest criteriu nu este corect, fiind depășit. Asta cu toate că, în 2004, el a fost unul dintre inițiatorii acestui regulament, pe vremea aceea fiind consilier local.
Reprezentanții AFB consideră că ar trebui să se țină seama de criterii precum: creșterea competitivității mediului de afaceri local; creșterea productivității; creșterea profitabilității și creșterea salariului mediu.
Pe ce se bazează AFB?
Reprezentanții AFB au la baza propunerii lor o analiză pe date concrete făcută la nivelul întreprinderilor mari, întreprinderilor mici, întreprinderilor mijlocii și a microîntreprinerilor. Analiza a fost făcut au ajutorul aplicației B2I.app, care folosește ultimele situații depuse de firme la Ministerul Finanțelor.
„După o îndelungă dezbatere în interiorul Asociației Firmelor Bihorene și luând pulsul mediului de afaceri local am stabilit că trebuie să venim cu niște măsuri concrete și urgente pe care să le propunem la nivel local și județean pentru a avea o dezvoltare durabilă și sustenabilă. AFB vine cu niște propuneri și propune niște obiective atât pe termen scurt cât și pe termen lung”, a declarat Radu Silaghi, directorul general al AFB.
Din analiza făcută, Octavian Dan a evidențiat faptul că pentru a reuși este nevoie de o strategie pe termen lung. Cu obiective foarte clare în care să se poată încadra absolut oricine, obiective generoase și adaptabile.
Diagnoză a economiei locale
AFB a făcut o diagnoză a economiei locale pe perioada 2018 – 2023. Primul indicator e la care s-a pornit a fost cifra de afaceri.
„Cifra de afaceri este în creștere pe toate categoriile, dar ce mai putem observa este că ultima criză nu a fost și inclusiv cea fiscală, pentru că trebuie să introducem aici și șocurile fiscale pe care IMM-urile le-au încasat, nu au fost absorbite în totalitate de către microîntreprinderi și de către companiile mici, înregistrând în anul 2023 o scădere a cifrei de afaceri față de anul 2022”, a observat președintele AFB.
Reprezentanții AFB și-au îndreptat apoi atenția spre profit, pentru a înțelege în ce măsură cifra de afaceri generată la nivelul acestor companii generează sau nu.
„Constatăm că în ce privește companiile mari avem o rată de profit mică, ea procentual este de 1,9% și surpriza majoră a fost cele mai profitabile companii sunt microîntreprinde-le. De asemenea, o altă surpriză a fost că, companiile mici și cele mijlocii au activitate economică bine structurată. Toată această perioadă de criză pe care noi am supus-o analizei: pandemie, începutul războiului, modificarea codului fiscal în mod agresiv pentru IMM-uri, vedem că în ce privește companiile mijlocii și mici, șocurile au fost absorbite destul de ușor. În cadrul microîntreprinderilor vedem niște fluctuații ale cifrei de afaceri, ceea ce înseamnă că aici avem o anumită instabilitate”, subliniază Octavian Dan.
Uitându-se la numărul de angajați pe aceeași perioadă, președintele AFB a constatat două lucruri: cel mai mare angajator din județul Bihor, ca și categorie de companii sunt microîntreprinderile cu circa 35.000 de angajați în anul 2020, iar companiile mari au pierdut circa 5.000 de angajați în perioada 2018 – 2023. Asta însemnând că se află într-un proces de restructurare și într-un proces de creștere a productivității muncii. Paradoxal, cei 5.000 de angajați pierduți de marile companii se regăsesc la microîntreprinderi.
O altă cifră care îngrijorează este că în acești ani numărul total de angajați din județul Bihor a scăzut cu aproximativ 3.000, de la 117.000 în 2018 la 2014 în 2023.
„Este limpede pentru noi că toate măsurile care s-au luat au fost de natură să sprijine mediul economic, dar vedem că, categoria de companii cea mai profitabilă și cu cel mai mare număr de angajați este și cea mai vulnerabilă și nu beneficiază de măsuri de sprijin”, a observat reprezentantul AFB.
Obiective
Octavian Dan crede că pentru ca dezvoltare economică să ducă la creșterea bunăstării, este nevoie în mod clar de măsuri de stimulare a IMM-urilor, pentru că, așa cum reiese din analiză, sunt cele mai profitabile, au cea mai mare rată a profitului, o cifră de afaceri importantă, dar au și un grad de vulnerabilitate ridicată.
„Asta se poate face dacă în cazul nostru orașul își revizuiește strategia de dezvoltare economică. Pentru că avem niște regulamente care s-a făcut în 2006 și bineînțeles, este necesar elaborarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung. În 2008, Bihorul era pe locul 39 la nivel național în ceea ce privește nivelul salarial. În 2024 a urcat pe locul 25. Dar de câțiva ani am intrat într-o zonă de platou și șansele de a ajunge cu nivelul salariilor, al bunăstării, al productivității, pentru că toate sunt legate, din punctul nostru de vedere, ajunge undeva în top 10 sunt mici”, crede președintele AFB.
El susține că este nevoie de o schimbare a structurii economiei și asta nu se poate face decât prin mecanisme de simulare. Până acum ne-am bazat pe o ofertă simplă care propunea o forță de muncă ieftină. S-a constatat că s-a ajuns la o anumită epuizare a forței de muncă. Județul Bihor are o rata șomajul extrem de mică și importul de forță de muncă este mare în acest moment.
Și asta și datorită faptului că absolut toți indicatorii, fie că vorbim de fonduri europene, fie că vorbim de fonduri naționale, fie că vorbim despre regulamente locale, premiază creșterea numărului de locuri de muncă. Ori acest indicator trebuie să fie abandonat, pentru că astăzi creșterea numărului de locuri de muncă înseamnă import.
Octavian Dan susține că obiectivele pe termen scurt ar trebui să fie: creșterea competitivității mediului de afaceri local; creșterea productivității; creșterea profitabilității și creșterea salariului mediu.
Obiectivele pe termen lung ar trebui să fie: creșterea numărului de locuitori; creșterea ponderii populației active și reașezarea orașului Oradea pe harta Europei Centrale.
Măsuri
Pentru atingere acestor obiective, reprezentanții AFB propun o serie de măsuri.
Una dintre acestea ar fi sprijinirea IMM-urilor prin acordarea de 3-5.000 euro/ start-up, precum și prin crearea unui fond local de garantare care să permită emiterea de scrisori de garanție, astfel încât să faciliteze accesul la finanțare.
„Trebuie creat cadrul legislativ local care să permită acordarea de microgranturi de către autoritățile locale cu un buget anual de minim 1 – 2 milioane de euro”, spune Octavian Dan.
Altă măsură ar fi susținerea lanțului scurt prin magazine din Oradea, într-un procent de minim 50 % din marfa expusă, procentul putând fi influențat de capacitatea de producție locală (150 km în jurul magazinelor).
AFB mai propune crearea de programe care să stimuleze accesarea de noi piețe.
Organizația patronală mai propune măsuri de stabilizarea economică a Oradiei. Acestea trebui concretizate prin atragerea forței de muncă calificată prin pachete de stimulente pentru companii care aduc forța de muncă din spațiul european și diaspora și pachete de stimulente pentru cei care aleg să se mute în Oradea.
Construirea unui brand local – Orașul familiei tinere- este viziunea AFB raportată la orașul Oradea.
„Credem că pe lângă un oraș turistic balnear și cu forță de muncă ieftină, trebuie să devenim orașul familiilor tinere”, este de părere Octavian Dan.
Oradea în Top 10 orașe ale Europei Centrale
Cel mai îndrăzneț obiectiv propus de AFB este ca Oradea să redevină ceea ce a fost odată. Adică unul din cele mai importante orașe ale Europei Centrale.
„Dacă vom sta cu spatele la Europa și vom privi doar spre România, vom trăi cu sentimentul că suntem cei mai buni, frumoși și performanți. Adică vom fi autosuficienți. Competiția generează dezvoltare și țelul pe care trebuie să ni-l propunem este cel de a intra în topul Europei Centrale, atât economic cât și sociale. Țelul este totdeauna un obiectiv clar precis, dar greu de atins, care necesită strategie, timp și sinergie”, conchide președintele AFB.
Măsurile propuse de AFB vor fi înaintate în perioada următoare către legislativul local.
Propunerile AFB: Propunerile AFB