Legii privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei Naționale de Interoperabilitate a fost promulgată de președintele României, Klaus Iohannis. Decretul a fost semnat pe data de 20 iulie.
„Avem, începând de astăzi, cadrul legal pentru revoluția digitală a administrației publice, avem și resursele și soluțiile pentru a putea implementa această lege. Ce nu mai avem? Scuze”, a comentat Sabin Sărmaș, președintele Comisiei parlamentare pentru Tehnologia Informatiei și Comunicatiilor.
Deputatul a scos în evidență și cele mai importante prevederi ale acestei legi:
- . legea are la bază principiul “o singură dată“ (once-only), conform căruia, pentru a beneficia de un serviciu public, persoanele fizice nu mai trebuie să prezinte instituțiilor și autorităților informații pe care statul le deține deja.
- . prin platforma de interoperabilitate toate informațiile necesare vor putea fi accesate în timp real de către funcționarii publici, care vor solicita cetățeanului doar actul de identitate.
- . persoanele juridice nu vor mai fi nevoite să pună la dispoziția instituțiilor publice copii ale certificatului de înmatriculare, certificatelor constatatoare sau alte asemenea documente, la fiecare interacțiune cu acestea.
- . legea interoperabilității elimină conceptul de document fizic sau electronic ca mijloc de a prezenta/transporta informația. Cu alte cuvinte, cetățeanul iese din rolul de poștaș care trebuie să plimbe hârtii între instituțiile statului.
- . legea oferă și posibilitatea schimbului de date între instituțiile și autoritățile publice pe de-o parte, și utilizatorii persoane juridice de drept privat sau persoanele fizice care exercită profesii liberale reglementate, pe de altă parte.
- . datele furnizate prin platforma națională de interoperabilitate au aceeași valoare juridică cu datele conținute în documentul prezentat fizic, cu cea a unei copii conforme cu originalul sau a unui document electronic semnat cu semnătură electronică calificată.
- . în cadrul platformei de interoperabilitate transportul datelor se face în formă criptată, iar prelucrarea lor se realizează cu respectarea reglementărilor legale aplicabile în domeniul protecției datelor cu caracter personal. Cetățenii vor putea vedea cine, cu ce scop și în baza căror legi le-au fost accesate aceste date.
„Imaginați-vă că odată cu implementarea platformei de interoperabilitate, orice serviciu public va arăta ca o cumpărătură online – câteva click-uri prin care cetățeanul solicită respectivul serviciu, sau că va fi accesat printr-o simplă cerere, fără dosar cu șină, dacă cetățeanul alege să meargă la ghișeu”, promite Sabin Sărmaș.