La începutul acestui an în cadrul guvernului a fost creată o nouoă instituție – Autoritatea pentru Digitalizarea România – cu rolul de a realiza și coordona implementarea strategiilor și a politicilor publice în domeniul transformarii digitale și societății informaționale. Noua instituție este condusă de Sabin Sărmaș, originar din Cluj, fondator al companiei Cicada Technologies. În cadrul unui interviu pentru revista Transilvania Business, Sărmaș vorbește despre provocările pe care le are la șefia ADR în procesul de digitalizare, despre proiectele anunțate în ultimele luni, dar și despre cele la care autoritățile lucrează în prezent.
Care sunt cele mai mari provocări pe care le-ați întâlnit în domeniu, odată cu crearea ADR și, în același timp, care sunt rezultatele pe care le-ați obținut până acum?
Înființarea noii instituții a reprezentat o provocare deloc ușoară pentru noi, având în vedere că am preluat toate atribuțiile fostei Agenții pentru Agenda Digitală a României și o mare parte din atribuțiile fostului Minister al Comunicațiilor și Societății Informaționale, mai exact cele aferente domeniului tehnologiei informației, societății informaționale și interoperabilității. După cum bine știți, am preluat aceste atribuții într-o perioadă dificilă prin care trecem, criza generată de epidemia COVID-19, motiv pentru care ne-am concentrat mai mult pe a livra instrumente necesare pentru a depăși mai eficient și mai ușor această criză. Desigur, Autoritatea pentru Digitalizarea României are în vedere nu numai corectarea și îmbunătățirea proiectelor publice de digitalizare, dar vine totodată și cu un element nou – componenta de transformare digitală.
Printre rezultatele cele mai notabile de până acum și trebuie să avem în vedere că este o perioadă destul de scurtă, se numără OUG 38/2020 în ceea ce privește semnătura electronică în instituțiile publice, cea mai importantă realizare în sfera digitalizării din ultimii ani, care a avut loc la inițiativa Autorității pentru Digitalizarea României. De asemenea, o altă reușită este modificarea HG 285/2020 prin care persoanele juridice pot să își achite taxele online pentru bugetul consolidat de stat, utilizând platforma Ghișeul.ro. De 10 ani se încearcă remedierea acestei situații. Această schimbare este una majoră în relația dintre instituțiile publice și cetățeni, mediul de afaceri și ONG-uri și s-a ajuns la o digitalizare a întregului proces. Printre primele primării înrolate au fost Cluj-Napoca, Ploiești, Suceava. Pe lângă simplificarea procesului de înrolare a instituțiilor pe Ghișeul.ro, ne străduim să informăm intens instituțiile direct beneficiare, prin toate mijloacele de comunicare disponibile, asupra tuturor funcționalităților acestui site. Trebuie să menționez faptul că în ultima perioadă creșterea numărului de utilizatori de pe platforma Ghișeul.ro este de peste 20%, iar peste 36 de instituții s-au înrolat de la începutul anului.
Totodată, Autoritatea pentru Digitalizarea României este partener la implementarea unor măsuri importante în perioada stării de urgență, împreună cu echipa Code4Romania și cu voluntarii acesteia. Astfel, au fost create 5 platforme menite să vină în ajutorul cetățenilor în această perioadă: stirioficiale.ro, cetrebuiesafac.ro, datelazi.ro, diasporahub.ro și rohelp.ro.
Cum a fost colaborarea ADR cu echipa care a creat aceste platforme?
Colaborarea Autorității pentru Digitalizarea României cu echipa celor de la Code4Romania este una extraordinară. Ei fac o treabă excelentă, motiv pentru care le mulțumesc și cu această ocazie pentru implicare și profesionalism. Au fost peste 500 de voluntari care au lucrat zi și noapte, cu un devotament incredibil. Există mult entuziasm, este alt stil de lucru, care te încarcă cu energie și te face să vrei și mai mult să lucrezi cu voluntari. Îmi doresc ca acesta să fie doar începutul și să lucrăm cu cât mai multe organizații de civitech.
Unul dintre obiectivele ADR este să contribuie la transformarea digitală a economiei și societății românești. În unul din primele interviuri de la preluarea funcției spuneați că „în 2-3 ani vom schimba fundamental lucrurile”.
Criza COVID-19 vă obligă să grăbiți procesul și să faceți aceleași lucruri într-un termen mult mai restrâns. La ce schimbări să ne așteptăm în următoarele luni? Care sunt prioritățile după ce criza Covid-19 a lovit puternic modul în care oamenii fac afaceri și interacționează între ei.
Criza generată de epidemia COVID-19 a implicat generarea unor soluții imediate, pe care am încercat să le elaborăm cât s-a putut de repede. Însă, digitalizarea României nu se poate face peste noapte și presupune din partea noastră construirea și eficientizarea de procese, standardizare, un cadru îmbunătățit în ceea ce privește interoperabilitatea, precum și alfabetizarea digitală – o chestiune esențială care implică timp, educație și schimbare de mentalitate în primul rând. Acestea sunt doar câteva dintre elementele principale care necesită atenție urgentă. Referitor la planurile pe care le avem pentru perioada imediat următoare trebuie să menționez temele mari din HG-ul de înființare a Autorității pentru Digitalizarea României (HG 89/2020) precum cloud-ul, interoperabilitatea, identitatea electronică a cetățeanului. Aceștia sunt piloni esențiali ai transformării digitale a României. Evident, între timp ADR va aborda și teme punctuale cu soluții rapide care să ajute fluxurile pe care diverse instituții le au cu cetățenii, Autoritatea având rolul de consultant în acest sens.
Studiile din ultimii ani ale organizațiilor internaționale (ONU, Comisia Europeană) arătau că România a fost pe ultimul loc din UE la capitolul digitalizare, acum ocupă penultimul loc, Bulgaria fiind codașă. Avem puncte forte – cum ar fi viteza internetului, dar decalajul de conectivitate este foarte mare dintre zonele urbane și rurale, doar mai puțin de o treime din populație având competențe digitale de bază. Cum poate ADR să-și atingă obiectivul în acest context dificil?
Din păcate, trebuie să recunosc că aveți dreptate. Autoritatea pentru Digitalizarea României și-a setat obiective îndrăznețe aș spune eu, dar care sunt realizabile. Planul meu este să reușim să implementăm în țara noastră măcar o parte din bunele practici existente la nivel european, pentru că multe dintre modelele deja existente au un efect extrem de pozitiv asupra vieții oamenilor. Din partea mediului privat există o mare disponibilitate în a ne sprijini în ceea ce privește creșterea nivelului de competențe al funcționarilor publici. Există programe a creștere a competențelor digitale de bază desfășurate de mediul privat în acest sens și credem că putem duce la alt nivel astfel de exemple. Este primul pas în furnizarea unor servicii publice de calitate și o etapă obligatorie în a încuraja cetățenii să folosească servicii publice online.
România are „insulițe digitale” create cum s-a putut în ultimele două decenii și jumătate care nu au conectivitate între ele, iar în final tot cu hârtiile semnate în „conform cu originalul” umblăm. Care ar fi liantul care ar aduce administrația publică pe un teren comun și complet de digitalizare?
Interoperabilitatea între sistemele informatice ale instituțiilor publice este probabil unul dintre cele mai importante proiecte de digitalizare ale României. Așa cum ați sesizat, România este încă o țară fără „autostrăzi digitale”, acestea fiind responsabile de schimbul de date între instituții. Interoperabilitatea va putea să aducă o reducere semnificativă în ceea ce privește timpii pentru gestionarea unui serviciu public, stresul la care un cetățean este supus și va crește foarte mult transparența. Avem exemple de succes, avem arhitecturi open source de interoperabilitate, există sprijin și din partea mediului privat care va fi partener în procesul de definire a modelelor de interoperabilitate.
În cât timp a fost creată platforma aici.gov.ro?
Platforma aici.gov.ro a fost creată în aproximativ 2 săptămâni, lucrându-se extrem de intens la acest proiect, zi și noapte, la solicitarea instituțiilor care și-au înregistrat procedurile. Urgența aici.gov.ro a fost dată de contextul crizei generate de epidemia COVID-19, astfel încât românii să nu mai fie nevoiți să meargă la ghișee și să salveze timp în interacțiunea cu instituțiile statului. Ceea ce am reușit să facem prin această platformă a fost să simplificăm niște procese, facilitând relația dintre instituțiile statului și cetățean. Practic, am venit în ajutorul românilor prin crearea unei platforme online, având calitatea de intermediar pentru înregistrarea documentelor adresate instituțiilor publice care nu aveau un sistem propriu de registratură online.
Noutatea a constat în faptul că am ales o tehnologie care este extrem de rapidă și care ajută la crearea anumitor proceduri care se potrivesc sectorului public. Serviciile publice au nevoie de flexibilitate pentru că legislația si cerințele se schimbă mereu si astăzi avem nevoie de viteză pentru a recupera timpul pierdut. În aceeași măsură, o componentă importantă este capacitatea de a alege soluțiile potrivite, mai ales atunci când ai de ales dintr-o mulțime de variante. În această perioadă s-a dovedit a fi un pariu câștigător procesând doar într-o lună peste 114.000 de solicitări, mai mult decât deja celebrul IMMInvest.
Care vor fi următoarele servicii pentru care documentele vor putea fi depuse prin intermediul acesteia – acum e doar pentru procedurile de solicitare a șomajului tehnic și a unor indemnizații?
Obiectivul inițial al platformei aici.gov.ro a fost de a facilita accesul cetățenilor în relația cu instituțiile statului pe perioada stării de urgență, probabil și de alertă. În momentul în care se vor adăuga servicii prin intermediul acestei platforme vom anunța public și în acest sens analizăm oportunitatea pentru mai multe instituții care ne-au cerut sprijinul. Prioritate au în continuare serviciile care sunt necesară în această perioadă de criză.
Poate deveni platforma respectivă unică la nivel național? În cât timp?
Da, sisteme de genul acesta pot deveni unice la nivel național. Strategia noastră este să avem un portal unic prin care cetățeanul să poată accesa toate serviciile publice. Dacă va fi aici.gov.ro, Ghiseul.ro PCUe sau o alta platformă, acest lucru este mai puțin relevant. Primordial este sa creăm acest punct unic de contact în care cetățenii să aibă posibilitatea de a rezolva orice problemă legată de administrația publică. Primul pas este integrarea cu toate procedurile dispersate de la nivelul mai multor instituții, iar apoi trebuie identificate serviciile care nu sunt digitalizate și transpuse în mediul digital, ținând cont de gradul de utilizare a acestora, dar și de criteriile de interoperabilitate.
Care e bugetul ADR? Câți oameni lucrează acum în ADR?
Referitor la bugetul Autorității pentru Digitalizarea României, având în vedere că suntem în reorganizarea acestei instituții, deocamdată nu vă pot furniza date concrete. Pot doar să vă spun că bugetul pe care ne putem baza în acest moment este de 19 milioane de lei, dar el se va completa cu fonduri preluate de la fostul Ministerul al Comunicațiilor și Societății Informaționale. Pentru implementarea proiectelor mari, ADR se bazează pe finanțări europene, care sunt de ordinul zecilor de milioane de euro. În ceea ce privește numărul persoanelor care lucrează în ADR, organigrama din HG prevede 216 oameni, acestea nefiind toate ocupate. De asemenea, suntem în curs de preluare a unor angajați din fostul Minister al Comunicațiilor și Societății Informaționale și, desigur, angajații vechii instituții, denumite Agenția pentru Agenda Digitală a României. Am speranța că departamente specializate pentru temele importante vor aduce rezultate în cel mai scurt timp posibil. După cum bine știți, specialiștii din mediul privat sunt greu de atras cu salariile din mediul public.
Ați putea să ne spuneți câteva idei sau proiecte pe care ați putea să le anunțați în viitorul apropiat?
Ne-am implicat deja în elaborarea platformei care permite mass-media sa se înscrie pentru campania de informare publică derulată de Guvernul României, în colaborare cu Secretariatul General al Guvernului. Este o măsură extrem de importantă a acestui Guvern, menită să asigure dreptul la o informare corectă şi echilibrată a cetățenilor într-o perioadă critică în care nevoia de informare este esențială și să fie o formă de sprijin pentru mass-media care are serios afectate veniturile din publicitate în această perioadă. Ținând cont de faptul că proiecte importante de digitalizare sunt finanțare din fonduri europene, suntem sub o presiune foarte mare din punct de vedere al timpului rămas și trebuie să demarăm într-un timp foarte scurt proiecte majore, care nu au fost demarate în ultimii ani, altfel riscând să pierdem finanțările alocate. Lucrăm în paralel pentru proiectul de cloud guvernamental, un proiect care dorește să scoată România din situația actuală în care există data centere dispersate în instituțiile publice din România, foarte greu de gestionat și cu un grad ridicat de risc. Practic, prin acest proiect de cloud guvernamental vom scăpa instituțiile și autoritățile publice din România de povara mentenanței propriilor infrastructuri hardware, vom diminua costurile si vom crește gradul de securitate cibernetică. În plus, astfel vor fi oferite servicii de o calitate mai bună cetățenilor, fără a mai avea scuze de tipul „a picat serverul”.
Un alt proiect important la care lucrăm este arhitectură open source de interoperabilitate pentru platformele de servicii publice online din România, un proiect care va produce efecte vizibile pe termen scurt, dar care pe termen mediu va trebui completat de standardizări și reglementări făcute în parteneriat cu instituțiile publice din România și furnizorii de soluții și specialiștii din mediul privat. Așa cum aminteam anterior, unul dintre pilonii esențiali ai transformării digitale a RO este identitatea electronică. Suntem în ultimele etape de validare ale acestui proiect, care va putea schimba pentru totdeauna modul în care cetățenii acționează în mediul virtual atunci când folosesc serviciile publice.
Facturarea electronică, un proiect la care lucrăm împreună cu Ministerul Finanțelor publice, este de asemenea o prioritate pentru noi. Există în acest sens un cadru normativ care va fi adoptat curând, dar și discuții avansate cu parteneri care ne vor sprijini cu expertiză în acest demers.
(Interviul complet va fi publicat în următoarea ediție print a revistei Transilvania Business – nr. 95)
