Regrupare pe piața produselor lactate la Cluj: o instituție de stat reia tradiția procesării laptelui și intră pe piața comercială printr-un brand propriu. Cea mai mare fabrică din zonă, Napolact, trecuse în neființă de trei ani, prin preluarea sa de către olandezi și înglobarea în concernul FrieslandCampina.
„Excludem distribuitorii”
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) și-a făcut firmă proprie și amenință să intre și pe piața produselor de panificație, ba chiar a băuturilor.
“Proiectul Gourmeticus Academicum are în vedere exploatarea şi vânzarea unor produse 100 % naturale, care provin de pe linia de producţie a USAMV. Laptele provine dintr-o fermă a universităţii, amprenta de carbon în cazul acestor produse este foarte scăzută, implică doar transportul laptelui de la fermă la staţiile pilot.
E un proiect pe care noi ni-l dorim de foarte multă vreme pe piaţă, pentru ca oamenii să se bucure de acest iaurt, care va fi comercializat cu ajutorul IMM-ului pe care universitatea l-a dezvoltat. Prețul va fi accesibil, pentru că excludem distribuitorii”, a declarat Dan Vodnar, coordonator ştiinţific al proiectului.
Produs de studenți, profesori și ingineri
Laptele este adus de la ferma USAMV de la Cojocna, unde sunt crescute vaci din rasa autohtonă Bălțata Românească.
“Studenții fac iaurtul timp de o săptămână, prin rotație, în cadrul lucrărilor practice, însă participă și la fabricarea altor produse, cum ar fi cele de panificație. Acest iaurt îl producem încă din 2006, însă doar în cadrul lucrărilor de practică, fără a-l scoate pe piața comercială. Este un produs natural, fără stabilizatori sau conservanți. Din când în când mai scoatem și niște brânzeturi, de obicei telemea, care nu impune un proces de fabricație prea sofisticat, din când în când și cașcaval, dar numai ca să învețe studenții procesul tehnologic”, relatează Mirela Jimborean, prodecan al Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor (FSTA).
USAMV și-a făcut rețea de magazine proprii
Iaurtul este scos pe piață în cantitate limitată, sub marca Gourmeticus Academicum. “Iaurtul costă 1,50 lei paharul de 200 ml și îl vindem la sediul USAMV, dar și la unitățile de cercetare ale noastre de pe Calea Florești și din livada Palocsay, va fi disponibil și la băcănia din hipermarketul Cora. Nu ne concentrăm neapărat pe hipermarketuri, vom vinde mai ales în magazine mai mici, la târguri și la expoziții. Cantitatea de iaurt pe care putem să o producem este destul de redusă, dacă vom avea cerere mare fie o vom suplimenta, fie vom refuza din comenzi. Deocamdată feedback-ul este foarte bun din partea consumatorilor, mai ales că este un iaurt natural care va fi certificat ulterior și ca produs ecologic”, spune managerul proiectului, Lucian Cuibus.
Prin IMM-ul înființat, USAMV va aduce pe piață și pâine cu maia, produse de panificație și mezeluri, sub aceeași marcă – Gourmeticus Academicum.
În paralel, universitarii pregătesc berea și vinul, însă pentru acestea trebuie să fie autorizați ca antrepozit fiscal, iar demersurile durează opt luni.
Produs premium, din materie primă locală
USAMV și-a propus să fie o universitate antreprenorială, ca exemplu pentru tinerii care doresc să își deschidă o afacere în domeniul agro-alimentar, dar și să ofere clujenilor produse locale de calitate superioară la prețuri accesibile oricărui consumator.
Gourmeticus Academicum a apărut ca un răspuns la nevoile comunității de a avea acces la produse sănătoase, locale și de calitate superioară și urmează conceptul “din fermă până în furculiță” (from farm to fork), pentru a avea un control adecvat pe tot lanțul de producție, deci o trasabilitate controlată.
“Dorim să avem un produs premium, obținut doar cu materii prime locale. Este local 100 %. Laptele îl primim de la Stațiunea Didactică Experimentală din Cojocna, este transportat la unitatea de producție a FSTA, unde cadrele didactice, inginerii și studenții obțin acest produs”, susțin reprezentanții instituției.
Iaurtul este făcut din lapte crud de vacă, preîncălzit la 50-65 grade, omogenizat, pasteurizat la 90-95 grade timp de 20-30 minute. Acesta se răcește la 45-48 grade, se însămânțează cu culturi de bacterii lactice, se distribuie în pahare, se termostatează la 43-45 grade pentru 2,5-3 ore. Urmează prerăcirea la 18-20 grade, răcirea și depozitarea la 2-4 grade.
Logoul conceput de USAMV a apărut prin asocierea cuvântului Gourmet, care duce cu gândul la un produs de calitate superioară care se servește în cantități mici și partea universitară Academicum. Fiind un simbol al studenților, toga a fost folosită în structura logoului, motto-ul ales fiind ”Vivat degustatores!”. Crearea noului brand a necesitat o sumă modică, 1.000 de euro.
Centru de transfer tehnologic de 10 milioane de euro
USAMV îşi va vinde produsele proprii pe piaţa privată, atât în magazinul său, cât şi pe internet, dar va înfiinţa și un centru de transfer tehnologic, printr-un proiect de 10 milioane de euro. „Am înființat o societate cu răspundere limitată, universitatea noastră este asociat unic, însă vom putea avea parteneri pe diferite proiecte. Fondurile obţinute vor fi folosite pentru proiectele noastre.
Ideea a pornit de la berea Student pentru care pentru a o putea comercializa trebuia să obţinem diverse aprobări, inclusiv cea de antrepozit fiscal, iar acest lucru se putea face doar printr-o societate comercială. Vom putea realiza chiar un abator, avem 7.000 de oameni în cadrul USAMV şi este mai uşor să îi ţii aici decât la un abator privat”, spunea rectorul USAMV, Cornel Cătoi.
Instituţia a depus anul trecut la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest un proiect de înfiinţare a unui centru de transfer tehnologic pentru aditivi alimentari şi cosmetice care să propună investitorilor produsele dezvoltate în cadrul cercetărilor USAMV. Proiectul depus pe Programul Operaţional Regional e estimat la 8-10 milioane euro. Universitatea ar trebui să vină cu o cofinanţare de 50 %, însă conducerea acesteia speră ca acest procent să poată fi redus.
Premieră în România: sucuri probiotice
Unul dintre produsele pe care USAMV l-a pus deja în practică îl reprezintă sucurile probiotice, primele băuturi din România special realizate pentru a avea un impact pozitiv asupra sănătăţii gastrointestinale. Cercetările au început în 2014 şi au fost finalizate în octombrie 2017. Sucurile au pulpă de fruct în proporţie de 90 %, iar 10 % reprezintă reziduurile de legumă sau fruct care, de obicei, se aruncă, dar care, de fapt, păstrează multe vitamine.
Se adaugă o bacterie probiotică stocată în capacul flaconului până în momentul consumului, iar printr-o rotire şi apăsare a capacului probioticele sunt eliberate în suc. Investigaţiile clinice de la Institutul Regional de Gastroenterologie au validat caracterul funcţional al sucului pe subiecţi sănătoşi şi pe pacienţi cu sindromul colonului iritabil. Proiectul Food-Profit a fost între primele 30 selectate de Comisia Europeană din cele 1.408 aflate în competiţia European Social Innovation 2015.
Fosta fabrică de stat, înghițită de Friesland
Atelierul Vad era atestat la Cluj din 1905 și producea iaurt, brânzeturi fermentate sau topite, iar în 1948 era naționalizat și transformat în Întreprinderea de Industrializare a Laptelui. Din 1990 a devenit Napolact, iar apoi ajungea primul producător de lactate din țară, cu 180.000 de tone de lapte prelucrat pe zi. Privatizarea a fost adjudecată de salariați, din 2004 societatea fiind preluată de FrieslandCampina. Olandezii au renunțat la hala și la terenurile din centru, vândute cu 4,2 milioane euro, și au mutat fabrica pe Calea Baciului. Fabrica din Huedin şi-a încheiat activitatea în 2008, divizia de îngheţată a fost vândută Unilever, iar unitatea de la Ţaga şi-a închis porţile, fiind luată apoi în administrare de fermierii clujeni. Fabrica din Carei nu mai este funcțională din 2015, producția fiind mutată la Cluj. Napolact a fost dizolvată în 2016, prin înglobarea sa în FrieslandCampina.
Top producători lactate România
(cotă de piață, 2016)
1. Albalact 11,04 %
2. Danone 10,02 %
3. Lapte Brașov 7,75 %
4. FrieslandCampina 7,10 %
5. Hochland 5,90 %
de Călin POENARU
