Un repatriot orădean, Sebastian Văduva, vrea să atragă diaspora în țară prin optimism, valori sufletești, calm, curățenie, politețe, îngăduință și crearea de comunități de sustenabilitate.
De ce pleacă românii din țară? Și ce am putea face pentru a atrage diaspora acasă? Sunt întrebări la care a căutat răspunsuri dr. Sebastian Văduva, profesor de business la Universitatea Griffit Emanuel din Oradea. Plecat și el în America înainte de Revoluție, pentru întregirea familiei, spunea la un moment dat, că nu se va mai întoarce niciodată. Și totuși, s-a reîntors de mai bine de 20 de ani în România.
Repatriotul, prin intermediul unui film documentar, vrea să sublinieze lucrurile pe care le putem face pentru a deveni o țară mai atractivă.
El nu crede că din cei 5 milioane de români din diaspora toți se vor întoarce în țară, dar e de părere că este foarte important ca, ceea ce noi facem în România să le transmită niște oportunități de colaborare.
„Cred că forța noastră în secolul XXI, ca și țară, este partea aceasta de colaborare”, este de subliniază Sebastian Văduva.
Din propria experiență
S-a întors în România de vreo 20 de ani. A discutat cu foarte mulți care se gândesc să se întoarcă. Dar, cel mai la îndemână îi este să își împărtășească propria experiență.
„Aveam 12 ani când am emigrat, pentru reîntregirea familiei. Când am ajuns în 1989 în Chicago, și am văzut luminile orașului respectiv, și am văzut abundența de mâncare, și toate lucrurile … Am zis, cu mintea mea de copil, că am ajuns în rai”, povestește repatriotul.
După 3 luni de zile i-a părăsit tatăl și a trecut printr-o experiență foarte traumatizantă. A trebuit să-și caute de lucru la 12 ani. Nu avea drept de muncă, așa că muncea ce venea la rând: curățenie, tuns iarba, curățat de zăpadă în orașul Cleveland.
„Am trecut printr-o răzvrătire, împotriva lui Dumnezeu și împotriva românismului. La un moment dat am hotărât să nu mai vorbesc românește și m-am lansat foarte puternic în muncă, în școală”, își amintește Sebastian Văduva.
La 17 ani și-a înființat propria sa firmă. Cu bani împrumutați și-a făcut propria carmangerie.
Încetul cu încetul s-a născut chemarea: „Ce-ar fi dacă te-ai muta înapoi?”. Inițial, a spus: Absolut, nu!”.
Terminase MBI, exista posibilitatea să meargă să lucreze la McKenzie. Ajunsese profesor universitar și nu vedea posibilă o întoarcere în România.
„Unul dintre păcatele de care a trebuit să scap a fost materialismul. Materialismul este în momentul în care începi să-ți hrănești sufletul, care este un lucru spiritual, cu lucruri materiale. Lucrurile materiale ar trebui să fie o slugă, nu un stăpân. Am spus – nu vreau să-mi contabilizez viața și lucrurile pe care le fac strict din termeni materiali. Vreau să-i contabilizez din termeni sufletești. Oriunde aș fi, rămân român. Și cred că am o responsabilitate să dau, în măsura în care pot. Și maică-mea îmi spunea tot timpul: «Cui i se dă mult, i se cere mult»”, spune Sebastian Văduva.
Oradea, exemplu de schimbare
Profesorul crede că avem responsabilitatea să facem țara noastră mai atractivă, pentru diaspora și pentru alți cetățeni internaționali.
El este de părere că orașul său natal, Oradea, este un exemplu a felului în care România s-a schimbat, și mai important de atât, se poate schimba.
„Oradea s-a schimbat în ultimii 15 – 20 de ani foarte mult. În primul rând, datorită comunității și companiilor care și-au făcut sediile în Oradea. Cred că în momentul când ai infrastructură de bază bună, centură, drum expres de legătură cu autostrada, aeroport funcțional cu zboruri internaționale, putem construi și un nivel de antreprenoriat mai mare”, a declarat Mihai Jurca, city managerul Oradiei, în filmul documentar al lui Sebastian Văduva.
Recomandări de bun simț
Profesorul de business a auzit, de 20 de ani de când s-a întors în România, foarte multe persoane care dau recomandări guvernului. Pentru ei soluțiile sunt acolo. Cineva ar trebui …
„Nu neg că guvernul are un cuvânt foarte greu de spus în atractivitatea României. N-aș vrea însă, să aplicăm responsabilitatea noastră. Ce aș vrea să facem în acest documentar, bazat pe experiența ultimilor 20 de ani, este să prezint câteva recomandări de bun simț pentru a deveni o țară mai atractivă”, explică repatriotul.
Optimismul
Una dintre recomandări ar fi – optimismul – capacitatea de a vedea lucrurile așa cum ar putea fi.
„Un lucru pe care-l putem face pentru o Românie mai atractivă este să fim mai mulți optimiști. Termenul de optimist nu-i înțeles corect de toată lumea. Unii cred că a fi optimist este să-ți închizi ochii și să nu vezi ce se întâmplă în jurul tău, să nu-ți pese. Și unii, pentru că nu vor să fie percepuți ca niște optimiști falși, se hrănesc cu un oarecare realism, care, de fapt este un pesimism”, a observat Sebastian Văduva.
El crede că optimismul este capacitatea de a vedea lucrurile așa cum ele pot fi. O credință lăuntrică, care îți dă energie. Îți dă putere să faci o îmbunătățire. Fie ea cât de mică. Mai mult, un optimist este un om harnic, care nu se dă bătut, chiar dacă are o înfrângere.
„Cred că dacă am avea în România mai mulți optimiști, țara noastră ar deveni mult mai atractivă”, afirmă repatriotul.
Valorile sufletești
Altă recomandare pentru a face România mai atractivă este legată de valorile sufletești – caracter, familie, altruism, fapte bune.
Sebastian Văduva crede că trebuie pus un accent mai mare pe valorile sufletești în contrast cu cele materiale.
Cei mai mulți dintre cei care au emigrat au făcut-o din considerente economice, materiale. Și nu-i nimic greșit că și-au dorit o viață mai bună.
„Realizarea pe care mulți dintre ei au avut-o este că dacă urmărești doar aspectul economic, material, mai devreme sau mai târziu vei fi limitat. Ceea ce cred că ne-ar ajuta foarte mult în țara noastră este să fim cât mai mulți care să punem accent pe valori sufletești, pe caracter, pe familie, pe comunitate, pe altruism, pe a face lucrurile bune”, subliniază Sebastian Văduva.
„Foarte multe organizații ignoră aspectul acesta al valorilor. În momentul în care tu înțelegi foarte bine care sunt valorile tale, și pe urmă le și manifești, cumva, o să-ți vină mai ușor să și atragi oamenii”, este de părere Daniel Galea, repatriat Irlanda, fondator Piața 9.
Calm, curățenie, politețe
Următorul lucru pe care îl putem face pentru a crește atractivitatea țării noastre este să creștem gradul de calm, de curățenie și de politețe pe care-l avem.
„Este important să știm să ne putem înfrâna, fie că este vorba în trafic, fie la o coadă la un ghișeu, când ceva se întâmplă, care nu merge bine. Când avem o neprevăzută. În felul acesta, interacțiunile noastre, valoarea noastră, productivitatea noastră, vor crește și se vor îmbunătăți”, precizează profesorul de business.
Îngăduința
Un alt lucru pe care-l putem face pentru a crește atractivitatea țării noastre pentru diaspora și pentru comunitatea internațională este să fim mai îngăduitori.
„Sunt unii oameni care cred că îngăduința înseamnă absența principiilor. Vopsitul peste rugină. Nu la asta mă refer. Dacă s-au făcut greșeli. Dacă ai ceva de confruntat, cred că trebuie să confrunți. La ce mă refer, însă, este partea aceea de bunătate. Cred foarte mult în ceea ce spunea înțeleptul Solomon: «Farmecul unui om este bunătatea lui!». Cred că dacă țara noastră ar avea mai mulți oameni îngăduitori, diaspora ar avea mai multă motivație să se întoarcă acasă”, consideră repatriotul.
Comunitate
Potrivit lui Sebastian Văduva, alt lucru care ar putea crește atractivitatea României este crearea de comunități de sustenabilitate, inclusiv comunități vocaționale. Firme profesioniste care, contra cost, să ofere servicii de repatriere. Să ajute oamenii care doresc să se repatrieze să evite anumite părți mai puțin plăcute ale țării noastre.
„Cred că responsabilitatea este cel puțin duală: din partea României, care să facă o chemare concretă, să ofere anumite oportunități, dar și din partea celor care merg acolo, să se uite la potențialul lor și la faptul că românismul din ei nu este un accident, o coincidență”, crede dr. Dan Aurel Botică, repatriat SUA.
Oportunități internaționale
Un ultim lucru pe care-l putem face pentru creșterea atractivității României este să învățăm să fructificăm oportunitățile internaționale.
„Mă uit în România și văd ce înseamnă creșterea economică pe care am experimentat-o în ultimii 20 de ani. Lucrurile și practicile pe care le-am învățat în ultimii 20 de ani pot fi folosite ca și exemple pentru alte țări care sunt în curs de dezvoltare. Cred că România, într-un mod special, în colaborare cu diaspora, poate fructifica niște oportunități extraordinare. Dacă este un singur lucru pe care mi-l doresc în cultura românească, este să învățăm cum să colaborăm. În contrast, cred că cel mai mare dușman pe care-l avem este dezbinarea. Identificăm mult mai bine lucrurile care ne dezbină, care ne despart, decât cele care ne unesc. Dacă vom învăța să colaborăm, să lucrăm împreună, atât cei din diaspora cât și cei din România, cred că viața va fi mai bună pentru toată lumea”, este de părere Sebastian Văduva.
Filmul documentar poate fi vizionat aici: https://www.youtube.com/watch?v=gI_VORb_6tE
