Inteligența artificială (AI) va revoluționa cinematograful, educația, dar și viața noastră de zi cu zi, avertizează specialiștii prezenți la TIFF Talks.
„Avem un paradox: cu cât o societate este mai dezvoltată tehnologic, cu atât crizele sunt mai mari, epicentrul fiind în SUA, unde tensiunile de toate felurile, mai ales socio-politice, sunt la cote fără precedent, de mult timp. Cu toții avem o problemă legată de viteza schimbărilor, iar aici e vorba despre demografie.
Societatea îmbătrânește, vârsta medie a umanității este creștere. Sunt din ce în ce mai puțini copii și oameni tineri raportat la oameni maturi, adulți, maturi, în curând pensionari. Capacitatea noastră în raportul cu schimbările este în scădere, în timp ce acestea sunt în accelerare”, a constatat sociologul Barbu Mateescu, absolvent al University of Pennsylvania (SUA).
El a făcut o paralelă cu filmul “Blade Runner”, după Philip K. Dick, cu subtitlul “Visează androizii oi electrice?”. “Acolo, produsele de tip android sunt la îndemână: să ai o pisică artificială, un câine artificial e ieftin – tehnologia fiind disponibilă pentru mase, să ai o pisică reală, mai puțin. Între experiența reală și cea artificială, prima este incredibil de scumpă. Toată lumea se uită la filme făcute cu apăsare de buton. Mă întreb dacă un film făcut de o ființă umană va fi mai scump cu 50% fiindcă este de elită”.
“Avem un deficit mare în societate în a defini limitele AI. Există o mare încredere în tehnologie, inclusiv oamenii care cred că se poate pune un cip în vaccin să îți intre în organism. Suntem ca la începuturile cinematografului, când, ca să se distreze, regizorii puneau trenuri care veneau înspre audiență, pe pânză. Iar când se întâmpla treaba asta, lumea fugea disperată din sala de cinema.
Acum AI are niște limite, însă există o mare șansă pentru mutarea sistemului de educație. Apariția internetului a limitat în mare măsură nevoia de a învăța toți munții din România, acum putem să alocăm timpul, efortul elevilor, profesorilor pe ceva mult mai sofisticat decât memorarea. AI nu mai pleacă, intrăm în lumea “Star Trek”, când personajele îi spuneau computerului să redea toate planetele dintr-o constelație. Tehnologia ajută enorm în sofisticarea educației”.
Filme create de inteligența artificială
“Industria vizuală începe să se schimbe; urmează un fel de apocalipsă AI, lumea e pe care să se transforme cât nu ne închipuim. Încă nu pare așa, că nu am trăit o schimbare atât de mare în viața noastră. În industria cinematografică va apărea una dintre cele mai mari restructurări. Toate uneltele de generare de imagine sau audio, de conținut, text care construiesc un film pot să fie amplificate, generate, create de AI.
ChatGPT, Midjourney le poți lua pe internet și e clar că există „în spate” sisteme mult mai avansate create care încă nu sunt publice pentru industria cinematografică, dar care urmează să intre treptat. Atunci se va produce adevărata revoluție în cinematografie. Inițial echivalentul în AI al inteligenței umane se spunea că va apărea în 2029, acum 2027, alții spun că această inteligență artificială generală (AGI) deja există.
În prezent folosim uneltele acestea ca pe niște scurtături pentru a ne rezolva problemele imediate, personale, există deja aplicații de e-mail controlate de AI care îți concep, îți scriu conținut. Problema e să folosim AI nu ca să nu facem nimic, ci să rezolvăm problemele în sine. Asta e diferența între a-i da AI o listă cu sarcini de rezolvat, iar nu acesta e viitorul omenirii”, spune regizorul Norbert Fodor.
Datele eronate, spaima algoritmilor
“Pe nișe specifice, algoritmii de AI sunt foarte buni când sunt angrenați pe seturi de date foarte corecte, filtrate bine, atunci performanța e fantastică. AI generativă face doar niște lucruri cu date pe care noi i le alimentăm. Astăzi încă avem dificultăți în a alimenta AI cu seturi de date complete; când furnizezi date eronate, rezultatele sunt niște prostii inimaginabile, nu te poți baza pe ea absolut deloc.
Un salt real va fi realizat prin interferența dintre AI și quantum computing, va schimba cu totul lumea în care trăim fiindcă puterea de calcul crește exponențial, bazându-se pe fizica cuantică. Cred într-o evoluție în pași ce poate fi ținută în frâu de politici, reguli. Europa stă bine din acest punct de vedere”, susține Sabin Sărmaș, fost președinte al Autorității pentru Digitalizarea României.
“În România este remarcabilă capacitatea, deschiderea noilor generații de a lucra cu AI. Trăim într-o țară în care doar 30% din populație are competențe digitale de bază, adică să folosească set de unelte prin care să se descurce mai bine în viață – a face plăți electronice, a utiliza internet banking. Nu a sta pe TikTok, că acolo avem cea mai mare creștere din Europa.
Ce putem să facem prin AI este de a “sări” în fața altor țări, așa cum am făcut cu internetul de mare viteză, am trecut de la cupru la fibra optică și dintr-o dată l-am avut pe cel mai bun de pe continent. Dacă vom crea programe prin care copiii să știe să folosească AI s-ar putea să ne trezim că peste 10 ani avem cei mai bine instruiți oameni din Europa în domeniu care să facă față provocărilor.
Astăzi profesorii din România nu sunt pregătiți să înțeleagă riscurile cărora sunt expuși copiii, te întrebi dacă trebuie sau nu să le dai smartphone. Este bine ca acești copii să fie expuși tehnologiei, pentru a fi pregătiți să lucreze cu ea, vom fi astfel o țară foarte competitivă în domeniu.
Rezistența la schimbare a profesorilor de a face și altceva decât e inclus în programă este încă deosebit de puternică. Statul trebuie să aibă deschidere spre învățământul informal, iar aici trebuie să investească. Deja o fac companii, prin proiecte de responsabilitate socială. Statul să vină cu măsuri nepopulare, dar curajoase care salvează generațiile viitorului și să le amelioreze pe cele actuale”.
Dezbaterea din cadrul secțiunii TIFF Talks a avut ca temă “AI – pro sau contra?”, pornind de filmul documentar “Tu pentru eternitate” (Germania, SUA). Acesta prezintă un nou serviciu oferit de companiile IT: înregistrarea clientului pe parcursul mai multor sesiuni, astfel încât după deces urmașii să beneficieze de o copie de AI a acestuia. Festivalul TIFF de la Cluj (14-24 iunie), a fost organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și de Asociația Festivalul de Film Transilvania.
