Parafrazând celebra frază a lui André Malraux, ne întrebăm și noi dacă agricultura se angajează cu responsabilitate pe calea producției ecologice și dacă volumul de hrană produsă după normele tehnologiilor ECO vor putea acoperi necesarul de hrană al populației.
S-au depășit 10 mii de ani de când omul a fost capabil să lucreze pământul pentru a cultiva produse esențiale pentru existența sa. Multă vreme, aceste practici au fost eco-durabile, totuși industrializarea începută în secolul trecut a revoluționat lumea agriculturii, și odată cu ea s-a trecut la modele de agricultură intensivă cu productivitate ridicată.
Inovația tehnologică a făcut posibilă creșterea randamentului terenului, evitând utilizarea tehnicilor de protecție a resurselor cum este rotația culturilor. În același timp, pentru creșterea producției și cultivarea chiar și în sol arid, s-a făcut o utilizare pe scară largă a îngrășămintelor și pesticidelor, cu daune semnificative asupra mediului și sănătății. Astăzi, o mai mare conștientizare din partea consumatorilor, companiilor și guvernelor împinge sectorul spre conversia la agricultura durabilă. Această abordare se bazează pe satisfacerea nevoilor alimentare globale, prin soluții cu impact redus asupra mediului, capabile să păstreze sănătatea umană și să protejeze resursele pentru generațiile viitoare.
Tot mai mulți producători mici, care își asigură din grădina proprie o parte din nevoile alimentare ale gospodăriei, se orientează spre permacultură, utilizând culturi mixte, mulcire, arături de suprafață, alternative de îngășăminte naturale și soluții pentru protejarea culturilor de boli și dăunători. Există o mișcare tot mai semnificativă la nivel mondial, așa cum este Kiss the ground(https://kissthegroundmovie.com/).
Kiss the ground
„Povestit și beneficiind de participarea actorului și activistului de mediu Woody Harrelson, Kiss the Ground este un film inspirator și inovator, care dezvăluie prima soluție viabilă la criza noastră climatică. Kiss the Ground, care a câștigat deja 42 de premii, dezvăluie că, prin regenerarea solurilor lumii, putem stabiliza complet și rapid clima Pământului, restabilim ecosistemele pierdute și putem crea provizii abundente de hrană. Folosind grafică și imagini convingătoare, împreună cu imagini uimitoare ale NASA și NOAA, filmul ilustrează cu talent cum, prin extragerea carbonului atmosferic, solul este piesa lipsă din puzzle-ul climatic. Acest film este poziționat pentru a cataliza o mișcare pentru a realiza imposibilul – pentru a rezolva cea mai mare provocare a umanității, pentru a echilibra clima și a asigura viitorul speciei noastre” se spune pe site-ul dedicat despre acest film, devenit aproape o mișcare, care se dorește a fi cu impact mondial.
Principiile durabilității agricole
În mod evident, agricultura durabilă este un concept generic, și depinde de fiecare țară să dezvolte modele specifice pentru a face această activitate mai rezistentă ecologic și mai corectă din punct de vedere social. Există multe soluții disponibile, bazate pe nivelul tehnologic, particularitățile culturale și caracteristicile de mediu ale zonelor individuale ale României.
Agricultura durabilă
protecția resurselor naturale;
creșterea productivității prin inovare
reducerea consumului de apă și energie;
scăderea emisiilor poluante;
managementul responsabil al solului și protecția biodiversității;
dezvoltare durabilă și incluzivă;
o mai mare echitate socială în accesul la resurse.
Multe țări se concentrează mai ales pe inovarea tehnologică, pentru a transforma vechile practici nedurabile în metode de agricultură inteligente. În acest caz, se pune accentul pe creșterea producției agricole prin reducerea consumului și a deșeurilor, făcând întregul ciclu de producție mai eficient și mai precis, pentru a obține mai mult utilizând mai puține resurse și generând mai puțină poluare.
Pentru a reduce impactul asupra mediului, avem tendința de a favoriza practicile organice și biodinamice, de a controla paraziții și de a garanta niveluri ridicate de productivitate, minimizând în același timp utilizarea de substanțe chimice nocive. În acest fel, se poate proteja și sănătatea populației, evitându-se consumul de produse toxice, favorizând în schimb lanțurile scurte de aprovizionare și alimentele locale, respectând în același timp sezonalitatea și suveranitatea alimentară.
Direcții în agricultura durabilă
Agricultura ecologică favorizează utilizarea responsabilă a resurselor, înlocuind produsele chimice sintetice cu cele naturale;
Agricultura biodinamică intensifica cultivarea după ritmurile naturii, respectând dinamica solului și creșterea lentă a plantelor;
Agricultura solidară pune protectia drepturilor omului și a mediului pe primul loc, pentru exploatarea durabilă a resurselor cu relații directe între consumatori și producători;
Agricultura 4.0, exploatează inovația pentru a face agricultura mai eficientă și mai ecologică, folosind tehnologii moderne pentru planificarea și gestionarea întregului lanț de aprovizionare;
Agricultura de precizie, optimizează producția și minimizează deșeurile, personalizând tehnicile agricole în funcție de caracteristicile de mediu specifice fiecărei zone.
Agricultura 4.0 este o opțiune foarte apreciată în zilele noastre, subiectul unor investiții importante ale statelor pentru a face procesele agricole mai sustenabile pe termen scurt și lung. Același lucru este valabil și pentru respectarea drepturilor lucrătorilor, întreprinderilor mici și comunităților locale, de exemplu prin plata unui preț corect pentru produsele agricole și accesul la credit de către companii.
Mostenirea culturală
Fiecare comunitate are setul său de elemente specifice, iar alături de limbă, următorul element cu care intră în contact cineva din afara comunității este hrana. Mâncatul este un act ecologic, nu unul industrial sau mecanic. Întreaga viață este un complot al hranei. Nu putem separa mâncarea de viață. La fel, nu ne putem separa de Pământ. Agricultura adevărată este colaborarea cu natura, în modurile și timpurile naturii care sunt legile ecologiei. Mâncarea adevărată este un produs al economiei de îngrijire a pământului. Agricultura adevărată protejează viața tuturor creaturilor de pe pământ și, de asemenea, hrănește sănătatea și bunăstarea noastră.
Agricultura industrială
Problema nu este agricultura, ci agricultura industrială. Modelul produselor alimentare ca marfă industrială, derivată din utilizarea intesivă a combustibililor fosili a contribuit la 50% din emisiile de gaze cu efect de seră care provoacă dezechilibre climatice și amenință sustenabilitatea agriculturii. Acest sistem a cauzat 75% din distrugerea solului, 75% din distrugerea resurselor de apă și poluarea lacurilor, râurilor și oceanelor noastre; 93% din diversitatea biologică a plantelor a fost dusă la dispariție din cauza agriculturii industriale.
În plus, 75% dintre bolile cronice care ne omoară își au rădăcinile în alimentele produse industrial. Presupunând că această metodă de agricultură particulară distorsionată și violentă, care a fost impusă lumii de mai puțin de un secol, este singura modalitate prin care omul poate cultiva pământul, dezvăluie o orbire totală față de diferitele practici agricole, amenință, de asemenea, moștenirea culturală a fiecărei țări.
Această promovare entuziastă a alimentelor false amenință și legătura noastră cu pământul, bucuria și satisfacția de a mânca alimente produse cu dragoste și inteligență de fermieri, de polenizatori, de microorganismele din sol.
Ne amenință bunăstarea, sănătatea și sănătatea planetei, ștergând micii fermieri care iubesc pământul și îl regenerează. Considerarea alimentelor produse în laborator ca bază a dietei noastre nu face decât să ne apropie de o existență robotică, non-participativă, necreativă și de un tip de high-tech care neagă creativitatea vieții inteligente.
Cine acordă acreditările Eco?
LISTA organismelor de control aprobate de MADR pentru efectuarea controlului și certificării produselor ecologice pe teritoriul României
S.C ECOCERT S.R.L
S.C. ECOINSPECT S.R.L.
BIOS S.R.L ITALIA – SUCURSALA ROMÂNIA
AGRECO R.F. GÖDERZ GMBH GERMANIA SUCURSALA ROMÂNIA
BIOAGRICERT ITALIA SRL – SUCURSALA ROMÂNIA
CERTROM SRL
S.C. ECOROISCERT SRL
MIȘCAREA ROMÂNĂ PENTRU CALITATE
CERES ORGANIC CERT SRL
BIO CERT TRADIȚIONAL SRL
SC SRAC CERT SRL
SC TUV AUSTRIA ROMÂNIA SRL
RINA SIMTEX – ORGANISMUL DE CERTIFICARE SRL
BIO GARANTIE SRL
NATURAL CERT SRL
Conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în 2023 erau înregistrați la nivelul României 14043 operatori economici a căror activitate era acreditată ecologic. Dintre aceștia, o parte se află în proces de conversie, unii dețin suprafețe certificate și altele în conversie, importatori, exportatori, distribuitori, procesatori, deținători de animale cu fermele în conversie.
Campionii agriculturii ecologice
Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Sălaj a înregistrat în 2023, la 9 iunie 2023 un număr de 923 exploatații ecologice și în conversie spre agricultura ecologică. Din totalul suprafeței agricole de 32125,37 ha., mai mult de jumătate sunt ocupate de culturi certificate ecologic sau în perioada de acreditare. Este vorba despre 21025,5 ha., dintre care 1585,53 ha. În conversie an I, 3655,46 h. Conversie an II și 134,45 ha. Conversie an III., iar 15650,06 ha sunt certificate ecologic. La 15 noiembrie, numărul lor ajunsese la 978.
Directorul Silviu Florin Pop se afla pe teren, așa cum îi stă bine unui conducător de instituție care se ocupă de agricultură, nu doar de acte, încât Mihaela Holhoș, consilier pe probleme de agricultură ecologică, mi-a pus la dispoziție informațiile necesare.
Sălăjenii au 904 producători eco de fructe în livezi și în plantații de arbuști fructiferi, exploatații de porumb, grâu, orz, triticale, plante de nutreț etc. Sunt înregistrați 7 procesatori de brânzeturi și carne, 9 comercianți un exportator și un depozitar, care se regăsesc și la producție.
ECO Sălaj
Crescătorii acreditați ecologic din Sălaj au în total 10381 familii de albine cu certificare și 712 în conversie, 1315 bobine certificare, 825 în conversie, 1899 ovine certificare și 21 caprine în conversie.
Am întâlnit în biroul dedicat agriculturii ecologice, un crescător de albine, venit să-și depună dosarul și pentru acest an. Tunde Dobai locuiește la Șimleu, dar are exploatația la Carastelec și se ocupă de albine de 13 ani, iar de 8 ani a obținut certificarea ecologică a exploatației. Stupina Dobai. „Deținem un număr de 160 de familii de albine și de 13 această afacere a devenit între timp un stil de viață pentru noi. Pentru a avea mai multe feluri de miere,umblăm în pastoral inclusiv în Dobrogea pentru a produce miere de tei şi de floarea soarelui! De 3 ani nu am vândut en-gros, depozităm, din cauza prețului, deoarece nu reflectă munca şi efortul apicultorului, şi nu uităm de efortul şi munca albinelor” ne-a spus producătoarea.
Covasna
La nivelul județului Covasna vorbim de 11942,73 hectare, din care 3465,87 ha sunt în proces de conversie spre agricultura ecologică, 8476,86 ha certificate ecologic, ceea ce reprezintă 6,38% din suprafața agricolă totală a județului. Conform Direcției Județene a MADR, directorul executiv Kozma Bela a pus la dispoziție datele punctuale. Astfel, în Covasna sunt 64 de producători în conversie, 61 producători certificați eco, 56 producători care dețin suprafețe certificate și suprafețe în conversie, 10 producători care dețin animale înregistrate în conversie, 6 procesatori, 1 colector floră spontană, 1 importator, 2 exportatori și 10 distribuitori.
În mod surprinzător, campionii agriculturii ecologice din România sunt sălăjenii, cu 923 ferme certificate și în conversie, urmați de sătmăreni cu 836 și harghiteni, cu 774.
Din Transilvania în top 15 la nivel național de mai află: Cluj, cu 729, Timiș – 696, Bistrița-Năsăud – 623, Arad – 574, Maramureș– 560, Mureș – 555, Bihor, 554, Alba – 406 și Sibiu – 355.
Nu trăim în afara naturii
Există voci care afirmă că hrănindu-ne cu alimente create sintetic, vom salva planeta. Dincolo de discrepanța dintre ritmurile de succedare a erelor geologice și gradul de influență al activității umane stă ipoteza că agricultura ar putea fi înlocuită de producerea alimentelor în laboratoare de scară industrială ignorându-se tocmai faptul că industrializarea agriculturii agresive a generat schimbări în regimul precipitațiilor și dereglări ale stratului fertil, depozitar al microorganismelor ce constituie o adevărată microbiotă.
Transformarea „apei în hrană” este un ecou al zilelor celui de-al Doilea Război Mondial, când se credea că îngrășămintele chimice derivate din combustibili fosili produc „pâine din aer”. În schimb, avem zone moarte în oceane, gaze cu efect de seră, inclusiv oxid de azot care este de treizeci de ori mai dăunător pentru mediu decât CO2, terenuri și câmpuri deșertificate.
Viitorului alimentației
Suntem parte a naturii, nu separați sau în afara ei. Hrana este ceea ce ne conectează cu pământul, cu cele mai diverse creaturi ale sale, inclusiv cu pădurile din jurul nostru, prin intermediul trilioanelor de microorganisme care trăiesc în intestinul nostru și ne mențin corpul sănătos, atât în interior, cât și în exterior.
Ideea că alimentele cultivate în laborator „fără agricultură” pot salva planeta este pur și simplu o continuare a aceleiași modalități de gândire care ne-a dus acolo unde suntem astăzi, exact ideea că suntem separați de natură și că trăim în afara ei. Acest model, dezvoltat în epoca combustibililor fosili produși industrial este baza agriculturii industriale care a distrus planeta, mijloacele de trai ale fermierilor și sănătatea noastră. Regăsim în unele teorii asupra viitorului alimentației și agriculturii că industrializarea totală a alimentelor noastre și a vieții noastre ar fi un demers salvator pentru planetă, uitându-se exact ruperea de elementul natural, firesc și comun tuturor ființelor. Dacă suntem suntem ceea ce mâncăm, atunci omenirea nu ar mai fi în natură și parte din natură, ci un produs sintetic de laborator. Ultimul pas spre sfârșitul conexiunii noastre cu pământul și ființa noastră ecologică.